SIGURANTA PRIN CUNOASTERE

Ordonanta de urgenta nr. 195/2002
din 12/12/2002
Republicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 670 din 03/08/2006
privind circulatia pe drumurile publice
NOTA: Forma republicata a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice, astfel cum a fost aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 49/2006, se aplica de la data intrarii In vigoare a acesteia din urma, respectiv de la 20 septembrie 2006.
CAPITOLUL I
Dispozitii generale
Art. 1. - (1) Circulatia pe drumurile publice a vehiculelor, pietonilor si a celorlalte categorii de participanti la trafic, drepturile, obligatiile si raspunderile care revin persoanelor fizice si juridice, precum si atributiile unor autoritati ale administratiei publice, institutii si organizatii sunt supuse dispozitiilor prevazute In prezenta ordonanta de urgenta.
(2) Dispozitiile prevazute In prezenta ordonanta de urgenta au ca scop asigurarea desfasurarii fluente si In siguranta a circulatiei pe drumurile publice, precum si ocrotirea vietii, integritatii corporale si a sanatatii persoanelor participante la trafic sau aflate In zona drumului public, protectia drepturilor si intereselor legitime ale persoanelor respective, a proprietatii publice si private, cat si a mediului.
(3) Autoritatea competenta In domeniul circulatiei pe drumurile publice privind initierea si avizarea unor reglementari, precum si aplicarea si exercitarea controlului privind respectarea normelor din acest domeniu este Ministerul Administratiei si Internelor, prin Inspectoratul General al Politiei Romane.
(4) Reglementarile privind circulatia pe drumurile publice se emit, dupa caz, de catre autoritatile publice centrale sau locale cu atributii In acest domeniu, numai cu avizul Inspectoratului General al Politiei Romane si cu respectarea acordurilor si conventiilor internationale la care Romania este parte.
(5) Prevederile prezentei ordonante de urgenta se aplica tuturor participantilor la trafic, precum si autoritatilor care au atributii In domeniul circulatiei si sigurantei pe drumurile publice si In domeniul protectiei mediului.
Art. 2. - Indrumarea, supravegherea si controlul respectarii normelor de circulatie pe drumurile publice se fac de catre politia rutiera din cadrul Inspectoratului General al Politiei Romane, care are obligatia sa ia masurile legale In cazul In care constata Incalcari ale acestora.
Art. 3. - Circulatia pe drumurile publice din zona de frontiera si din alte zone pentru care, potrivit legii, s-au stabilit restrictii se face cu respectarea reglementarilor instituite pentru acele zone.
Art. 4. - Controlul circulatiei vehiculelor apartinand institutiilor din sistemul de aparare, ordine publica si siguranta nationala se efectueaza de catre politia rutiera, precum si de personalul desemnat de catre aceste institutii.
Art. 5. - (1) Administratorul drumului public, antreprenorul sau executantul lucrarilor, conform competentelor ce Ii revin, cu avizul politiei rutiere, este obligat sa instaleze indicatoare ori alte dispozitive speciale, sa aplice marcaje pe drumurile publice, conform standardelor In vigoare, si sa le mentina In stare corespunzatoare.
(2) Administratorul drumului public sau, dupa caz, antreprenorul ori executantul lucrarilor este obligat sa semnalizeze corespunzator, cat mai repede posibil, orice obstacol aflat pe partea carosabila, care stanjeneste sau pune In pericol siguranta circulatiei, si sa ia toate masurile de Inlaturare a acestuia.
(3) Autoritatile publice locale sunt obligate sa amenajeze statiile mijloacelor de transport public de persoane, prevazute cu alveole sau refugii, cu avizul politiei rutiere.
(4) Se interzic amplasarea constructiilor de orice fel si practicarea actelor de comert pe trotuar sau pe acostament, In parcarile amenajate sau pe partea carosabila, In conditiile In care aceste constructii ar afecta siguranta circulatiei pietonilor si vehiculelor.
(5) In perimetrul statiilor mijloacelor de transport public de persoane pot fi amenajate doar spatii:
a) de asteptare pentru calatori;
b) pentru comercializarea legitimatiilor de calatorie.
(6) In cazul producerii unui eveniment rutier ca urmare a starii tehnice necorespunzatoare a drumului public, a nesemnalizarii sau a semnalizarii necorespunzatoare a acestuia, precum si a obstacolelor ori lucrarilor care se executa pe acesta, administratorul drumului public, antreprenorul sau executantul lucrarilor raspunde, dupa caz, administrativ, contraventional, civil sau penal, In conditiile legii.
(7) Orice masura de restrictie a circulatiei pe drumurile publice se dispune de catre administratorul drumului numai cu avizul politiei rutiere.
(8) Prin exceptie de la alin. (7), In cazuri temeinic justificate, politia rutiera poate dispune, fara acordul administratorului drumului public, masuri temporare de restrictie a circulatiei pe drumurile publice.
(9) In scopul asigurarii desfasurarii In conditii de siguranta a circulatiei pe drumurile publice, politia rutiera poate solicita administratorului drumului public executarea sau, dupa caz, desfiintarea de amenajari rutiere.
Art. 6. - In sensul prezentei ordonante de urgenta, expresiile si termenii de mai jos au urmatorul Inteles:
1. acordare a prioritatii - obligatia oricarui participant la trafic de a nu Isi continua deplasarea sau de a nu efectua orice alta manevra, daca prin acestea Ii obliga pe ceilalti participanti la trafic care au prioritate de trecere sa Isi modifice brusc directia sau viteza de deplasare ori sa opreasca;
2. acostament - fasia laterala cuprinsa Intre limita partii carosabile si marginea platformei drumului;
3. amenajari rutiere - totalitatea constructiilor, dispozitivelor si oricaror mijloace tehnice, altele decat cele destinate semnalizarii, amplasate pe drumul public In scopul asigurarii securitatii rutiere;
4. ansamblu de vehicule - vehiculul cu motor cuplat cu unul sau doua vehicule, care circula pe drum ca o unitate;
5. autostrada - drumul national de mare capacitate si viteza, semnalizat special, rezervat exclusiv circulatiei autovehiculelor, cu sau fara remorci, care nu serveste proprietatii riverane, prevazut cu doua cai unidirectionale, separate printr-o zona mediana sau, In mod exceptional, prin alte modalitati, cu exceptia unor locuri speciale sau cu caracter temporar, avand cel putin doua benzi de circulatie pe sens si banda de urgenta, intersectii denivelate si accese limitate, intrarea si iesirea fiind permise numai prin locuri special amenajate;
6. autovehicul - vehiculul echipat cu motor In scopul deplasarii pe drum. Troleibuzele si tractoarele rutiere sunt considerate autovehicule. Mopedele, vehiculele care se deplaseaza pe sine, denumite tramvaie, tractoarele folosite In exploatarile agricole si forestiere, precum si vehiculele pentru efectuarea de servicii sau lucrari, care se deplaseaza numai ocazional pe drumul public, nu sunt considerate autovehicule;
7. banda de circulatie - subdiviziunea longitudinala a partii carosabile, materializata prin marcaje rutiere sau alte mijloace, daca are o latime corespunzatoare pentru circulatia Intr-un sens a unui sir de vehicule, altele decat vehiculele care se deplaseaza pe doua roti;
8. banda de urgenta - subdiviziunea longitudinala suplimentara, situata la extremitatea din partea dreapta a autostrazii, In sensul de circulatie, destinata exclusiv stationarii autovehiculelor In cazuri justificate, precum si circulatiei autovehiculelor cu regim prioritar care se deplaseaza la interventii sau In misiuni cu caracter de urgenta;
9. banda reversibila - banda de circulatie, marcata si semnalizata, situata langa axa drumului, destinata circulatiei autovehiculelor Intr-un sens sau In altul, In functie de intensitatea traficului;
10. bicicleta - vehiculul prevazut cu doua roti, propulsat exclusiv prin forta musculara, cu ajutorul pedalelor sau manivelelor;
11. coloana oficiala - unul sau mai multe vehicule care circula pe drumul public si sunt Insotite de unul sau mai multe autovehicule ale politiei rutiere, care au In functiune semnale speciale de avertizare sonore si luminoase de culoare rosie;
12. conducator - persoana care conduce pe drum un grup de persoane, un vehicul sau animale de tractiune, animale izolate sau In turma, de povara ori de calarie;
13. conducator de autovehicul sau tramvai, atestat profesional - persoana fizica posesoare a unui permis de conducere si a unui certificat de atestare profesionala, care conduce un autovehicul de o anumita categorie, cu sau fara remorca, pentru transportul de marfuri, persoane sau alte servicii;
14. drum public - orice cale de comunicatie terestra, cu exceptia cailor ferate, special amenajata pentru traficul pietonal sau rutier, deschisa circulatiei publice; drumurile care sunt Inchise circulatiei publice sunt semnalizate la intrare cu inscriptii vizibile;
15. institutii medicale autorizate - unitatile sanitare specializate, cu personal calificat si dotare corespunzatoare pentru examinarea medicala a candidatilor la obtinerea permisului de conducere si a conducatorilor de autovehicule sau tramvai;
16. intersectie - orice Incrucisare, jonctiune sau bifurcare de drumuri la nivel, inclusiv spatiile formate de acestea;
17. localitate - catunul, satul, comuna, orasul si municipiul ale caror intrari si iesiri sunt semnalizate In conformitate cu prevederile legale;
18. masa totala maxima autorizata - masa maxima a unui vehicul Incarcat, declarata admisibila In urma omologarii de catre autoritatea competenta;
19. mijloc tehnic certificat - dispozitivul care dovedeste consumul de produse ori substante stupefiante sau al medicamentelor cu efecte similare acestora sau prezenta In aerul expirat a alcoolului;
20. mijloc tehnic omologat si verificat metrologic - dispozitivul care stabileste concentratia de alcool In aerul expirat ori destinat masurarii vitezei sau prin care se probeaza Incalcari ale unor reguli de circulatie;
21. moped - vehiculul cu doua, trei sau patru roti, a carui viteza maxima prin constructie nu depaseste 45 km/h si care este echipat cu un motor cu ardere interna, cu aprindere prin scanteie, cu o capacitate cilindrica ce nu depaseste 50 cm 3 sau cu un alt motor cu ardere interna ori, dupa caz, electric, a carui putere nominala este de cel mult 4 kW;
22. motocicleta - autovehiculul cu doua roti, cu sau fara atas, echipat cu un motor care are o capacitate cilindrica mai mare de 50 cm 3 si/sau a carui viteza maxima, prin constructie, depaseste 45 km/h;
23. parte carosabila - portiunea din platforma drumului destinata circulatiei vehiculelor; un drum poate cuprinde mai multe parti carosabile complet separate una de cealalta printr-o zona despartitoare sau prin diferenta de nivel;
24. participant la trafic - persoana fizica ce utilizeaza, la un moment dat, drumul public;
25. pista pentru biciclete - subdiviziunea partii carosabile, a trotuarului ori a acostamentului sau pista separata de drum, special amenajata, semnalizata si marcata corespunzator, destinata numai circulatiei bicicletelor si mopedelor;
26. prioritate de trecere - dreptul unui participant la trafic de a trece Inaintea celorlalti participanti la trafic cu care se intersecteaza, In conformitate cu prevederile legale privind circulatia pe drumurile publice;
27. remorca - vehiculul fara motor destinat a fi tractat de un autovehicul sau de un tractor;
28. remorca usoara - remorca a carei masa totala maxima autorizata nu depaseste 750 kg;
29. semiremorca - remorca a carei masa totala maxima autorizata este preluata In parte de catre un autovehicul sau de catre un tractor;
30. tractor - vehiculul cu motor, pe roti sau pe senile, conceput special pentru a trage sau a Impinge anumite utilaje sau remorci folosite In exploatarile agricole ori forestiere sau pentru alte lucrari, care se deplaseaza numai ocazional pe drumul public;
31. tractor rutier - tractorul pe roti, cu cel putin doua axe, utilizat pentru executarea de lucrari, precum si pentru tractarea unor remorci folosite pentru transportul de persoane sau bunuri si care se deplaseaza, de regula, pe drumul public;
32. trecere la nivel - Incrucisarea la nivel dintre un drum public si o cale ferata sau linie de tramvai, care dispune de o platforma independenta;
33. trotuar - spatiul longitudinal situat In partea laterala a drumului, separat In mod vizibil de partea carosabila prin diferenta sau fara diferenta de nivel, destinat circulatiei pietonilor;
34. detinator - persoana fizica sau juridica care foloseste un vehicul In baza unui contract de leasing sau contract de Inchiriere;
35. vehicul - sistemul mecanic care se deplaseaza pe drum, cu sau fara mijloace de autopropulsare, utilizat In mod curent pentru transportul de persoane si/sau bunuri ori pentru efectuarea de servicii sau lucrari;
36. vehicul cu mase sau dimensiuni de gabarit depasite - vehiculul care, datorita dimensiunilor sale ori marfurilor transportate, depaseste masele totale maxime admise sau dimensiunile de gabarit admise, prevazute In reglementarile legale;
37. vehicul In circulatie internationala sau In trafic international - vehiculul care, prin deplasarea sa, depaseste cel putin o frontiera de stat;
38. zona drumului public cuprinde suprafata de teren ocupata de elementele constructive ale drumului, zona de protectie si zona de siguranta. Limitele zonelor drumurilor se stabilesc In conformitate cu prevederile legale;
39. zona pietonala - perimetrul care cuprinde una sau mai multe strazi rezervate circulatiei pietonilor, unde accesul vehiculelor este supus unor reguli speciale de circulatie, avand intrarile si iesirile semnalizate In conformitate cu prevederile legale;
40. zona rezidentiala - perimetrul dintr-o localitate unde se aplica reguli speciale de circulatie, avand intrarile si iesirile semnalizate In conformitate cu prevederile legale.
CAPITOLUL II
Vehiculele
SECTIUNEA 1
Conditiile privind circulatia vehiculelor si controlul acestora
Art. 7. - Orice vehicul care circula pe drumurile publice trebuie sa corespunda normelor tehnice privind siguranta circulatiei rutiere, protectia mediului si utilizarea conform destinatiei.
Art. 8. - Pentru a fi conduse pe drumurile publice, autovehiculele si tramvaiele trebuie sa fie dotate cu truse medicale de prim ajutor, triunghiuri reflectorizante si stingatoare de incendiu, omologate.
Art. 9. - (1) Pentru a fi Inmatriculate, Inregistrate sau admise In circulatie, autovehiculele, mopedele, remorcile si tramvaiele trebuie sa fie omologate In conditiile legii.
(2) Categoriile de vehicule care pot fi admise In circulatie fara a fi omologate se stabilesc prin ordin al ministrului transporturilor, constructiilor si turismului, cu avizul Ministerului Administratiei si Internelor - Inspectoratul General al Politiei Romane, care se publica In Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
(3) Documentul care atesta omologarea este cartea de identitate a vehiculului, eliberata In conditiile legii.
(4) Pentru a fi mentinute In circulatie, vehiculele Inmatriculate se supun inspectiei tehnice periodice.
(5) Inspectia tehnica periodica se efectueaza In statii autorizate, conform legislatiei In vigoare.
(6) Pentru autovehiculele apartinand institutiilor din sistemul de aparare, ordine publica si siguranta nationala, inspectia tehnica periodica se poate efectua si In statii proprii, autorizate potrivit legii.
Art. 10. - (1) Este interzisa circulatia pe drumurile publice a vehiculelor care nu corespund din punct de vedere tehnic, a celor al caror termen de valabilitate a inspectiei tehnice periodice a expirat, precum si a celor neasigurate pentru raspundere civila pentru caz de pagube produse tertilor prin accidente de circulatie.
(2) Constatarea defectiunilor tehnice ale vehiculelor se face de catre politia rutiera, iar verificarea starii tehnice a vehiculelor aflate In trafic pe drumurile publice se face de catre politia rutiera, Impreuna cu institutiile abilitate de lege.
SECTIUNEA a 2-a
Inmatricularea, Inregistrarea si radierea vehiculelor
Art. 11. - (1) Proprietarii de vehicule sau mandatarii acestora sunt obligati sa le Inmatriculeze sau sa le Inregistreze, dupa caz, Inainte de a le pune In circulatie, conform prevederilor legale.
(2) La Inmatriculare, proprietarii vehiculelor sau detinatorii mandatati ai acestora, cu exceptia vehiculelor noi, trebuie sa faca dovada certificarii autenticitatii sau a identificarii acestora de catre autoritatea competenta, In conditiile legii, dupa caz, precum si atestarea faptului ca vehiculul nu este reclamat ca fiind furat din tara sau din strainatate.
(3) Proprietarul sau detinatorul mandatat al unui vehicul este obligat sa solicite autoritatii competente Inscrierea In certificatul de Inmatriculare sau de Inregistrare a oricarei modificari a datelor de identificare a vehiculului respectiv.
Art. 12. - (1) Pentru a circula pe drumurile publice, vehiculele, cu exceptia celor trase sau Impinse cu mana si a bicicletelor, trebuie sa fie Inmatriculate ori Inregistrate, dupa caz, si sa poarte placute cu numarul de Inmatriculare sau de Inregistrare, cu forme, dimensiuni si continut prevazute de standardele In vigoare.
(2) Vehiculele care nu sunt supuse Inmatricularii sau Inregistrarii pot circula pe drumurile publice numai In conditiile prevazute prin regulament.
Art. 13. - (1) Autovehiculele si remorcile se Inmatriculeaza permanent sau temporar la autoritatea competenta In a carei raza teritoriala proprietarii Isi au domiciliul, resedinta ori sediul, In conditiile stabilite prin reglementarile In vigoare.
(2) Autovehiculele din dotarea Ministerului Apararii, a Ministerului Administratiei si Internelor, precum si cele ale Serviciului Roman de Informatii se Inregistreaza la aceste institutii si pot, dupa caz, sa fie Inmatriculate In conditiile prevazute la alin. (1).
(3) Pana la Inmatriculare, vehiculele prevazute la alin. (1) pot circula cu numere provizorii, pe baza unei autorizatii speciale eliberate de autoritatea competenta.
(4) La cerere, persoanelor juridice care fabrica, asambleaza, caroseaza ori testeaza autovehicule sau remorci li se pot elibera pentru acestea autorizatii si numere pentru proba, In conditiile stabilite prin regulament.
(5) Evidenta vehiculelor Inmatriculate se tine la autoritatea competenta pe raza careia proprietarul Isi are domiciliul, resedinta sau sediul.
Art. 14. - (1) Tramvaiele, troleibuzele, mopedele, masinile si utilajele autopropulsate utilizate In lucrari de constructii, agricole, forestiere, tractoarele care nu se supun Inmatricularii, precum si vehiculele cu tractiune animala se Inregistreaza de catre consiliile locale, care tin si evidenta acestora.
(2) Categoriile de vehicule care nu sunt supuse Inmatricularii sau Inregistrarii, precum si cele care nu se supun inspectiei tehnice periodice se stabilesc prin ordin comun al ministrului transporturilor, constructiilor si turismului si al ministrului administratiei si internelor, care se publica In Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
Art. 15. - (1) Autoritatea care efectueaza Inmatricularea unui autovehicul sau a unei remorci elibereaza proprietarului sau mandatarului acestuia un certificat de Inmatriculare conform categoriei sau subcategoriei din care face parte vehiculul respectiv, precum si placute cu numarul de Inmatriculare. In cazul In care proprietarul vehiculului este o societate de leasing, este obligatorie mentionarea In certificatul de Inmatriculare sau de Inregistrare si a datelor de identificare a detinatorului mandatat.
(2) Autovehiculele se Incadreaza In una dintre urmatoarele categorii: A, B, BE, C, CE, D, DE, Tr sau Tb ori In una dintre subcategoriile: A1, B1, C1, C1E, D1 sau D1E, iar tramvaiele, In categoria Tv, In conditiile stabilite In regulament.
(3) Pentru vehiculele prevazute la art. 13 alin. (2) si art. 14 alin. (1), autoritatea care le Inregistreaza elibereaza proprietarilor acestora certificate si placute cu numere de Inregistrare, conform categoriei sau subcategoriei din care fac parte vehiculele respective.
(4) Forma, dimensiunile si continutul certificatului de Inmatriculare si ale certificatului de Inregistrare se stabilesc prin ordin al ministrului administratiei si internelor, care se publica In Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
(5) Este interzisa punerea In circulatie a unui vehicul, Inmatriculat sau Inregistrat, care nu are montate placute cu numarul de Inmatriculare sau de Inregistrare atribuite de autoritatea competenta ori daca acestea nu sunt conforme cu standardele In vigoare, precum si In cazul In care certificatul de Inmatriculare sau de Inregistrare este retinut, iar dovada Inlocuitoare a acestuia este eliberata fara drept de circulatie sau termenul de valabilitate a expirat.
Art. 16. - Inmatricularea, Inregistrarea sau atribuirea numarului provizoriu ori pentru probe a unui vehicul se anuleaza de catre autoritatea care a efectuat-o, daca se constata ca au fost Incalcate normele legale referitoare la aceste operatiuni.
Art. 17. - (1) Radierea din evidenta a vehiculelor se face de catre autoritatea care a efectuat Inmatricularea sau Inregistrarea, la cererea proprietarului sau a mandatarului acestuia, In urmatoarele cazuri:
a) proprietarul sau mandatarul acestuia doreste retragerea din circulatie a vehiculului si face dovada depozitarii acestuia Intr-un spatiu adecvat, detinut In conditiile legii;
b) proprietarul sau mandatarul acestuia face dovada dezmembrarii vehiculului;
c) la trecerea vehiculului In proprietatea altei persoane, In conditiile legii;
d) la schimbarea domiciliului, a resedintei sau a sediului proprietarului, pe raza de competenta a altei autoritati decat cea care a efectuat Inmatricularea sau Inregistrarea;
e) la scoaterea definitiva din Romania a vehiculului respectiv.
(2) Radierea din evidenta a vehiculelor indisponibilizate prin instituirea unui sechestru asigurator se poate face In baza hotararii instantei de judecata, conform legii, de catre autoritatea care a efectuat Inmatricularea sau Inregistrarea.
(3) Este interzisa circulatia pe drumurile publice a vehiculelor radiate din evidenta.
(4) Vehiculele declarate, prin decizie a autoritatii publice locale, fara proprietar sau abandonate se radiaza din oficiu In termen de 30 de zile de la primirea deciziei respective.
Art. 18. - In cazul pierderii, furtului, schimbarii numelui sau deteriorarii certificatului de Inmatriculare sau de Inregistrare, proprietarul vehiculului respectiv este obligat sa solicite autoritatii competente eliberarea unui nou certificat de Inmatriculare sau de Inregistrare, In conditiile stabilite de autoritatea competenta.
Art. 19. - Procedura Inmatricularii, Inregistrarii, radierii si eliberarea autorizatiei de circulatie provizorie sau pentru probe a vehiculelor se stabilesc prin ordin al ministrului administratiei si internelor, care se publica In Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.









CAPITOLUL III
Conducatorii de vehicule
SECTIUNEA 1
Dispozitii generale
Art. 20. - (1) Pentru a conduce un autovehicul pe drumurile publice, conducatorul acestuia trebuie sa posede permis de conducere corespunzator si sa aiba varsta minima de 18 ani Impliniti, cu exceptia celor care conduc autovehiculele din subcategoriile A1 si B1, care trebuie sa aiba varsta minima de 16 ani Impliniti.
(2) Pentru a conduce pe drumurile publice tractoare, masini si utilaje autopropulsate agricole, forestiere sau pentru lucrari, conducatorii acestora trebuie sa posede permis de conducere valabil pentru categoriile sau subcategoriile prevazute In regulament.
(3) Conducatorii de tramvaie sau vehicule care efectueaza transport public de persoane, precum si cei care conduc autovehicule cu masa maxima autorizata mai mare de 7,5 tone sau cu gabarite depasite ori care transporta produse sau substante periculoase trebuie sa aiba varsta minima de 21 de ani Impliniti.
(4) Conditiile de obtinere a permisului de conducere se stabilesc prin regulament.
Art. 21. - (1) Conducatorii de autovehicule sau tramvaie trebuie sa aiba cunostintele si Indemanarea necesare conducerii si sa fie apti din punct de vedere medical si psihologic.
(2) Conducatorii de autovehicule sau tramvaie vor fi verificati periodic din punct de vedere medical si psihologic, In conditiile stabilite prin reglementarile In vigoare.
Art. 22. - (1) Examinarea medicala si psihologica se realizeaza In scopul certificarii starii de sanatate, a calitatilor fizice si a aptitudinilor necesare unui conducator de autovehicul sau tramvai.
(2) Afectiunile medicale incompatibile cu calitatea de conducator de autovehicule sau tramvaie se stabilesc de catre Ministerul Sanatatii Publice si se aproba prin ordin al ministrului, care se publica In Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
(3) Examinarea medicala si psihologica se realizeaza In vederea:
a) aprobarii prezentarii la examen pentru obtinerea permisului de conducere;
b) obtinerii certificatului de atestare profesionala pentru conducatorii de autovehicule si tramvaie;
c) verificarii periodice, conform reglementarilor In vigoare.
(4) Examinarea medicala se realizeaza In institutii medicale autorizate, cu obligatia luarii In evidenta a solicitantului sau a conducatorului de autovehicul sau tramvai de catre medicul de familie, iar verificarea psihologica se realizeaza In laboratoare de specialitate autorizate din cadrul institutiilor abilitate. Lista institutiilor medicale si a laboratoarelor de specialitate autorizate se stabileste prin ordin comun al ministrului sanatatii publice si al ministrului transporturilor, constructiilor si turismului, care se publica In Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
(5) Medicul de familie, atunci cand constata ca o persoana din evidenta sa, care poseda permis de conducere, prezinta afectiuni medicale prevazute In ordinul ministrului sanatatii publice emis conform alin. (2), va solicita examenul de specialitate necesar, iar In cazul In care s-a stabilit ca persoana este declarata inapta medical sau psihologic pentru a conduce un autovehicul sau tramvai, va comunica aceasta imediat politiei rutiere pe raza careia medicul Isi desfasoara activitatea.
(6) Verificarea medicala si psihologica se efectueaza In conditiile stabilite prin ordin comun al ministrului sanatatii publice si al ministrului transporturilor, constructiilor si turismului, care se publica In Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
(7) Permisul de conducere al persoanei care este declarata inapta medical sau psihologic pentru a conduce autovehicule ori tramvaie se retrage de catre politia rutiera si poate fi redobandit numai dupa Incetarea motivului pentru care s-a luat aceasta masura.
(8) Avizul de apt sau inapt medical poate fi contestat doar pe baza unei expertize efectuate de institutiile medico-legale, la solicitarea si pe cheltuiala partilor interesate.
SECTIUNEA a 2-a
Permisul de conducere
Art. 23. - (1) Dreptul de a conduce un autovehicul sau tramvai pe drumurile publice Il are numai persoana care poseda permis de conducere valabil, corespunzator categoriei ori subcategoriei din care face parte vehiculul respectiv, sau dovada Inlocuitoare a acestuia cu drept de circulatie.
(2) Au dreptul de a conduce autovehicule sau tramvaie pe drumurile publice, In conditiile stabilite prin regulament, si persoanele care urmeaza un curs de pregatire practica, In vederea obtinerii permisului de conducere, numai In prezenta si sub supravegherea directa a unui instructor auto atestat In acest sens, precum si a examinatorului din cadrul autoritatii competente In timpul desfasurarii probelor practice ale examenului pentru obtinerea permisului de conducere pentru oricare dintre categoriile ori subcategoriile prevazute de lege.
(3) Pe parcursul activitatii de pregatire practica sau de examinare In vederea obtinerii permisului de conducere, instructorul auto atestat ori, dupa caz, examinatorul Impreuna cu persoana pe care o supravegheaza sau o examineaza raspund pentru Incalcarea de catre aceasta a regulilor de circulatie sau, dupa caz, pentru pagubele produse tertilor ca urmare a producerii unui accident de circulatie.
(4) Persoanele care solicita prezentarea la examen pentru obtinerea permisului de conducere sau a unor noi categorii ori subcategorii ale acestuia trebuie sa Indeplineasca, potrivit legii, conditiile de varsta, sa fie apte din punct de vedere medical si psihologic si sa faca dovada pregatirii teoretice si practice prin cursuri organizate de unitati autorizate, potrivit legii.
(5) Pregatirea teoretica si practica a persoanelor In vederea obtinerii permisului de conducere se efectueaza de catre profesori de legislatie rutiera si instructori auto atestati de autoritatea competenta, conform normelor metodologice aprobate prin ordin comun al ministrului transporturilor, constructiilor si turismului, al ministrului educatiei si cercetarii si al ministrului administratiei si internelor, care se publica In Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
(6) Pot fi atestati ca profesori de legislatie sau instructori auto pentru pregatirea practica, fara scolarizare si sustinerea examenului de atestare, politistii rutieri cu grad de ofiter carora le-au Incetat raporturile de serviciu si care si-au desfasurat activitatea neIntrerupt In ultimii 10 ani In structurile politiei rutiere.
(7) Politistii rutieri care nu au grad de ofiter pot fi atestati ca instructori auto pentru pregatirea practica, daca Indeplinesc conditiile prevazute la alin. (6).
(8) Programa de Invatamant pe baza careia se organizeaza cursuri de pregatire, precum si metodologia de organizare si desfasurare a cursurilor In vederea obtinerii permisului de conducere se stabilesc prin ordin comun al ministrului educatiei si cercetarii, al ministrului transporturilor, constructiilor si turismului si al ministrului administratiei si internelor, care se publica In Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
(9) Categoriile sau subcategoriile de vehicule pentru care este necesara obtinerea permisului de conducere, precum si conditiile concrete de obtinere a acestuia se stabilesc prin regulament.
(10) Procedura de examinare pentru obtinerea permisului de conducere se stabileste prin ordin al ministrului administratiei si internelor, care se publica In Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
Art. 24. - (1) Examinarea pentru obtinerea permisului de conducere si eliberarea acestuia se realizeaza de catre autoritatea competenta unde solicitantii Isi au domiciliul sau resedinta.
(2) Forma si continutul permisului de conducere se stabilesc In conformitate cu conventiile internationale In domeniu la care Romania este parte, prin ordin al ministrului administratiei si internelor, care se publica In Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
(3) In localitatile In care autoritatea competenta autorizeaza desfasurarea cursurilor de pregatire si sustinerea examenului pentru obtinerea permisului de conducere, acestea se pot organiza, la cerere, si In limba minoritatii nationale respective.
(4) In cazul cetatenilor straini care Isi stabilesc domiciliul sau resedinta In Romania, examinarea la proba teoretica pentru obtinerea permisului de conducere se poate efectua, la cerere, Intr-o limba de circulatie internationala.
(5) Permisul de conducere este valabil 10 ani de la data eliberarii. La schimbarea de catre titular a domiciliului sau a numelui, In cazul pierderii, furtului ori al deteriorarii, precum si la expirarea perioadei de valabilitate, permisul de conducere se preschimba fara sustinerea unui nou examen, In conditiile stabilite prin regulament.
(6) Nu are dreptul sa se prezinte la examen pentru obtinerea permisului de conducere persoana care a fost condamnata, prin hotarare judecatoreasca ramasa definitiva, pentru o infractiune la regimul circulatiei pe drumurile publice sau de omor, lovire ori vatamare cauzatoare de moarte, vatamare corporala grava, talharie sau de furt al unui autovehicul, cu exceptia cazurilor cand a intervenit una dintre situatiile prevazute la art. 116 alin. (1).
Art. 25. - (1) Pentru conducatorii de autovehicule sau tramvaie care au o vechime mai mica de un an de la obtinerea permisului de conducere se stabilesc prin regulament reguli suplimentare de circulatie.
(2) Autovehiculele conduse de persoanele prevazute la alin. (1) vor purta un semn distinctiv, In conditiile stabilite prin regulament.
Art. 26. - Proprietarii sau detinatorii mandatati de autovehicule care efectueaza transport public de persoane sau de marfuri periculoase sunt obligati sa asigure testarea anuala a conducatorilor de autovehicule atestati profesional, In scopul Insusirii corecte si al respectarii de catre acestia a dispozitiilor legale care reglementeaza circulatia pe drumurile publice.
Art. 27. - (1) Persoanele care Isi stabilesc domiciliul ori resedinta In Romania pot solicita obtinerea permisului de conducere la autoritatile competente pe a caror raza Isi au domiciliul sau resedinta, In conditiile prevazute la art. 24 alin. (1) si (6).
(2) Cetatenii romani cu domiciliul In strainatate pot solicita In Romania obtinerea permisului de conducere la autoritatile competente pe a caror raza Isi au locuinta detinuta In proprietate sau Inchiriata. In sensul prezentei ordonante de urgenta, locuinta din Romania a cetateanului roman cu domiciliul In strainatate se considera resedinta.
(3) Persoanele prevazute la alin. (1) si (2) trebuie sa faca dovada ca nu sunt titulare ale unui permis de conducere eliberat de o autoritate straina.
(4) Se interzice detinerea simultana a doua permise de conducere nationale.
Art. 28. - Evidenta permiselor de conducere si a sanctiunilor aplicate conducatorilor de autovehicule sau tramvaie se tine de catre politia rutiera pe a carei raza titularii Isi au domiciliul sau resedinta.




CAPITOLUL IV
Semnalizarea rutiera
Art. 29. - (1) Circulatia pe drumurile publice se desfasoara In conformitate cu regulile de circulatie si cu respectarea semnificatiei semnalizarii rutiere realizate prin mijloacele de semnalizare, semnalele si indicatiile politistului rutier care dirijeaza circulatia, semnalele speciale de avertizare luminoase sau sonore, de semnalizare temporara si semnalele conducatorilor de vehicule.
(2) Participantii la trafic sunt obligati sa respecte si semnalele politistilor de frontiera, ale Indrumatorilor de circulatie ai Ministerului Apararii, agentilor cailor ferate, ale persoanelor desemnate pentru dirijarea circulatiei pe sectoarele de drum pe care se executa lucrari de reabilitare a acestora, ale membrilor patrulelor scolare de circulatie care actioneaza In imediata apropiere a unitatilor de Invatamant, precum si ale nevazatorilor, potrivit prevederilor din regulament.
Art. 30. - (1) Mijloacele de semnalizare rutiera sunt:
a) sistemele de semnalizare luminoasa sau sonora;
b) indicatoarele;
c) marcajele;
d) alte dispozitive speciale.
(2) Mijloacele de semnalizare rutiera se constituie Intr-un sistem unitar, se realizeaza si se instaleaza astfel Incat sa fie observate cu usurinta si de la o distanta adecvata, atat pe timp de zi, cat si pe timp de noapte, de cei carora li se adreseaza si trebuie sa fie In deplina concordanta Intre ele, precum si Intr-o stare tehnica de functionare corespunzatoare.
(3) Semnalele luminoase pentru dirijarea circulatiei In intersectii au urmatoarele semnificatii:
a) semnalul de culoare verde permite trecerea;
b) semnalul de culoare rosie interzice trecerea;
c) semnalul de culoare galbena Impreuna cu cel de culoare rosie interzic trecerea.
(4) Mijloacele de semnalizare rutiera, precum si alte dispozitive speciale de acest fel se asigura, se instaleaza si se Intretin prin grija administratorului drumului public respectiv ori al caii ferate, dupa caz. Instalarea mijloacelor de semnalizare rutiera si a dispozitivelor speciale se executa numai cu avizul prealabil al politiei rutiere.
(5) Mijloacele de semnalizare si presemnalizare a intersectiilor dintre doua drumuri de categorii diferite se asigura, se instaleaza si se Intretin de catre administratorul fiecarui drum, cu respectarea modului de reglementare a circulatiei stabilit In nodul rutier respectiv.
(6) Mijloacele de semnalizare rutiera pot fi Insotite si de dispozitive speciale de avertizare.
(7) Se interzic:
a) amplasarea, In zona drumului public, de constructii, panouri sau dispozitive ce pot fi confundate cu indicatoarele sau cu instalatiile ce servesc la semnalizarea rutiera ori realizarea de amenajari sau alte obstacole care sunt de natura sa limiteze vizibilitatea ori eficacitatea acestora, sa stanjeneasca participantii la trafic sau sa le distraga atentia, punand In pericol siguranta circulatiei;
b) lipirea de afise, inscriptii sau Inscrisuri pe indicatoarele ori dispozitivele ce servesc la semnalizarea rutiera, inclusiv pe suporturile acestora.
Art. 31. - Participantii la trafic trebuie sa respecte regulile de circulatie, semnalele, indicatiile si dispozitiile politistului rutier, precum si semnificatia diferitelor tipuri de mijloace de semnalizare rutiera, In urmatoarea ordine de prioritate:
a) semnalele, indicatiile si dispozitiile politistului rutier;
b) semnalele speciale de avertizare, luminoase sau sonore ale autovehiculelor, prevazute la art. 32 alin. (2) lit. a) si b);
c) semnalizarea temporara care modifica regimul normal de desfasurare a circulatiei;
d) semnalele luminoase sau sonore;
e) indicatoarele;
f) marcajele;
g) regulile de circulatie.
Art. 32. - (1) Semnalele speciale de avertizare luminoase sunt emise intermitent de dispozitivele de iluminare montate pe autovehicule si au urmatoarele semnificatii:
a) lumina rosie obliga participantii la trafic sa opreasca In directia de mers cat mai aproape de marginea drumului;
b) lumina albastra obliga participantii la trafic sa acorde prioritate de trecere;
c) lumina galbena obliga participantii la trafic sa circule cu atentie.
(2) Sunt autorizate sa utilizeze semnale speciale de avertizare luminoase:
a) pentru lumina rosie - autovehiculele apartinand politiei si pompierilor;
b) pentru lumina albastra - autovehiculele apartinand politiei, jandarmeriei, politiei de frontiera, serviciului de ambulanta sau medicina legala, protectiei civile, Ministerului Apararii care Insotesc coloane militare, unitatilor speciale ale Serviciului Roman de Informatii si ale Serviciului de Protectie si Paza, Administratiei Nationale a Penitenciarelor din cadrul Ministerului Justitiei, precum si autovehiculele de serviciu ale procurorilor criminalisti din Ministerul Public, atunci cand se deplaseaza In actiuni de interventie sau In misiuni care au caracter de urgenta;
c) pentru lumina galbena - autovehiculele cu mase si/sau dimensiuni de gabarit depasite ori care Insotesc asemenea vehicule, cele care transporta anumite marfuri sau substante periculoase, cele destinate Intretinerii, repararii ori verificarii unor lucrari efectuate In partea carosabila sau executarii unor lucrari de drumuri, curateniei strazilor, deszapezirii sau tractarii, transportului si depanarii autovehiculelor ramase In pana sau avariate, precum si tractoarele care tracteaza utilajele agricole si tehnologice agabaritice. Inspectoratul General al Politiei Romane poate autoriza utilizarea dispozitivelor speciale luminoase de culoare galbena pentru autovehiculele stabilite prin prezenta ordonanta de urgenta.
(3) Autovehiculele prevazute la alin. (2) lit. a) si b) trebuie sa fie echipate si cu mijloace speciale sonore de avertizare.
(4) Pe autovehiculele apartinand politiei si pe cele prevazute la alin. (2) lit. c) pot fi instalate si dispozitive luminoase cu mesaje variabile, destinate participantilor la trafic.
(5) Mijloacele speciale de avertizare, luminoase sau sonore, se certifica sau se omologheaza de autoritatea competenta, potrivit legii. Conditiile de utilizare a acestora se stabilesc prin regulament.
Art. 33. - (1) Semnalizarea si amenajarile rutiere necesare pe drumurile publice se asigura de catre administratorul drumului respectiv si se efectueaza numai cu avizul politiei rutiere.
(2) Semnalizarea lucrarilor care se executa pe drumurile publice este obligatorie si se efectueaza de catre executantul lucrarilor, cu avizul politiei rutiere, astfel Incat aceasta sa asigure deplasarea In siguranta a tuturor participantilor la trafic, conform reglementarilor In vigoare.
(3) Semnalizarea si amenajarile rutiere se definesc si se realizeaza In conditiile stabilite prin regulament, In conformitate cu reglementarile tehnice In vigoare.
Art. 34. - Conditiile de circulatie pe viaducte si In tunele, precum si semnalizarea acestora se stabilesc prin regulament, In conformitate cu reglementarile tehnice In vigoare.





CAPITOLUL V
Reguli de circulatie
SECTIUNEA 1
Obligatiile participantilor la trafic
Art. 35. - (1) Participantii la trafic trebuie sa aiba un comportament care sa nu afecteze fluenta si siguranta circulatiei, sa nu puna In pericol viata sau integritatea corporala a persoanelor si sa nu aduca prejudicii proprietatii publice ori private.
(2) Participantii la trafic sunt obligati ca, la cererea politistului rutier, sa Inmaneze acestuia documentul de identitate sau, dupa caz, permisul de conducere, documentul de Inmatriculare ori de Inregistrare a vehiculului condus, documentele referitoare la bunurile transportate, precum si alte documente prevazute de lege.
(3) In exercitarea atributiilor care Ii revin, politistul rutier are dreptul sa verifice vehiculul, precum si identitatea conducatorului sau a pasagerilor aflati In interiorul acestuia atunci cand exista indicii despre savarsirea unei fapte de natura contraventionala sau penala.
(4) In exercitarea atributiilor de dirijare a circulatiei rutiere, politistii rutieri sunt obligati sa poarte uniforma cu Inscrisuri si Insemne distinctive.
(5) Politistii de frontiera, Indrumatorii de circulatie ai Ministerului Apararii, agentii cailor ferate, personalul autorizat din zona lucrarilor pe drumurile publice, precum si membrii patrulelor scolare de circulatie sunt obligati ca, pe timpul exercitarii atributiilor, sa poarte echipament de protectie-avertizare fluorescent-reflectorizant.
(6) Conducatorii autovehiculelor cu masa maxima autorizata mai mare de 3,5 tone sunt obligati sa poarte echipament de protectie-avertizare fluorescent-reflectorizant atunci cand executa interventii la vehiculul care se afla pe partea carosabila a drumului public.
(7) Nevazatorii sunt obligati sa poarte In deplasarea pe drumurile publice baston de culoare alba.
Art. 36. - (1) Conducatorii de autovehicule si persoanele care ocupa locuri prevazute prin constructie cu centuri sau dispozitive de siguranta omologate trebuie sa le poarte In timpul circulatiei pe drumurile publice, cu exceptia cazurilor prevazute In regulament.
(2) Pe timpul deplasarii pe drumurile publice, conducatorii motocicletelor, mopedelor si persoanele transportate pe acestea au obligatia sa poarte casca de protectie omologata.
(3) Conducatorilor de vehicule le este interzisa folosirea telefoanelor mobile atunci cand acestia se afla In timpul mersului, cu exceptia celor prevazute cu dispozitive tip maini libere.
Art. 37. - (1) Conducatorii de vehicule sunt obligati sa opreasca imediat, pe acostament sau, In lipsa acestuia, cat mai aproape de marginea drumului sau bordura trotuarului, In sensul de deplasare, la apropierea si la trecerea autovehiculelor cu regim de circulatie prioritara care au In functiune mijloacele speciale de avertizare luminoasa de culoare rosie si sonore.
(2) Conducatorii de vehicule sunt obligati sa reduca viteza, sa circule cat mai aproape de marginea drumului In sensul de deplasare si sa acorde prioritate la trecerea autovehiculelor cu regim de circulatie prioritara care au In functiune mijloacele speciale de avertizare luminoasa de culoare albastra si sonore.
(3) In situatiile prevazute la alin. (1) si (2), pietonilor le sunt interzise traversarea si circulatia pe carosabil pana la trecerea vehiculelor respective.
Art. 38. - Conducatorii vehiculelor, cu exceptia celor trase sau Impinse cu mana, instructorii auto atestati sa efectueze instruirea practica a persoanelor pentru obtinerea permisului de conducere, precum si examinatorul autoritatii competente, In timpul desfasurarii probelor practice ale examenului pentru obtinerea permisului de conducere, sunt obligati sa se supuna testarii aerului expirat si/sau recoltarii probelor biologice In vederea stabilirii alcoolemiei ori a consumului de produse sau substante stupefiante ori a medicamentelor cu efecte similare acestora, la solicitarea politistului rutier.
Art. 39. - Proprietarul sau detinatorul unui vehicul este obligat sa comunice politiei rutiere, la cererea acesteia si In termenul solicitat, identitatea persoanei careia i-a Incredintat vehiculul pentru a fi condus pe drumurile publice.
Art. 40. - (1) Regulile de circulatie pe drumurile publice aplicabile autovehiculelor destinate transporturilor de marfuri, celor cu mase sau dimensiuni de gabarit depasite ori care transporta marfuri sau produse periculoase se stabilesc prin regulament, In conformitate cu reglementarile In vigoare.
(2) Conducerea vehiculelor destinate transportului de marfuri, a caror masa totala maxima autorizata este mai mare de 3,5 tone, transportului de marfuri sau produse periculoase, transportului public de persoane, precum si conducerea vehiculelor cu mase sau dimensiuni de gabarit depasite sunt permise numai conducatorilor de autovehicule sau tramvaie atestati profesional de Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului.
(3) Prin exceptie de la prevederile alin. (2), conducerea vehiculelor apartinand Ministerului Administratiei si Internelor, Ministerului Apararii si Serviciului Roman de Informatii, destinate transportului de marfuri, a caror masa totala maxima autorizata este mai mare de 3,5 tone, transportului de marfuri sau produse periculoase, transportului de persoane, precum si conducerea vehiculelor cu mase sau dimensiuni de gabarit depasite, care executa transporturi pentru nevoile proprii ale acestor institutii, sunt permise conducatorilor de autovehicule sau tramvaie numai pe baza atestatului profesional eliberat de aceste institutii, In conditiile stabilite de Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului. Acest atestat este valabil numai pentru perioada In care conducatorii auto respectivi fac parte din aceste institutii.
(4) Conditiile de obtinere a certificatului de atestare profesionala se stabilesc prin ordin al ministrului transporturilor, constructiilor si turismului.
(5) Certificatul de atestare profesionala care confera titularului dreptul de a efectua activitatea pentru care a fost eliberat este valabil numai Insotit de permisul de conducere.
SECTIUNEA a 2-a
Reguli pentru circulatia vehiculelor
1. Pozitii In timpul mersului si circulatia pe benzi
Art. 41. - (1) Vehiculele si animalele, atunci cand circula pe drumurile publice pe care le este permis accesul, trebuie conduse pe partea din dreapta a drumului public, In sensul de circulatie, cat mai aproape de marginea partii carosabile, cu respectarea semnificatiei semnalizarii rutiere si a regulilor de circulatie.
(2) Numerotarea benzilor de circulatie pe fiecare sens se efectueaza In ordine crescatoare de la marginea din partea dreapta a drumului catre axa acestuia. In cazul autostrazilor, banda de urgenta nu intra In numerotarea benzilor de circulatie.
(3) Daca un drum este prevazut cu o pista speciala destinata circulatiei bicicletelor, acestea, precum si mopedele vor fi conduse numai pe pista respectiva.
Art. 42. - Cand circulatia se desfasoara pe doua sau mai multe benzi pe sens, acestea se folosesc de catre conducatorii de vehicule In functie de intensitatea traficului si viteza de deplasare, avand obligatia sa revina pe prima banda ori de cate ori acest lucru este posibil, daca aceasta nu este destinata vehiculelor lente sau transportului public de persoane.
Art. 43. - (1) Daca un drum este prevazut cu o banda destinata vehiculelor lente sau transportului public de persoane, semnalizata ca atare, acestea vor circula numai pe banda respectiva.
(2) Conducatorul de vehicul care circula pe banda situata langa marginea partii carosabile trebuie sa acorde prioritate de trecere vehiculelor care efectueaza transport public de persoane numai atunci cand conducatorii acestora semnalizeaza intentia de a reintra In trafic din statiile prevazute cu alveole si s-au asigurat ca prin manevra lor nu pun In pericol siguranta celorlalti participanti la trafic.
2. Mijloacele de avertizare folosite de conducatorii de vehicule
Art. 44. - (1) In circulatia pe drumurile publice conducatorii de vehicule pot folosi, In conditiile prevazute de regulament, mijloacele de avertizare sonora si luminoasa aflate In dotare si omologate.
(2) In circulatia pe autostrazi, pe drumurile expres si pe cele nationale europene (E) conducatorii de autovehicule sunt obligati sa foloseasca si In timpul zilei luminile de Intalnire.
(3) Conducatorii motocicletelor si mopedelor sunt obligati sa foloseasca luminile de Intalnire pe toata durata deplasarii acestora pe drumurile publice.
(4) In circulatia pe drumurile publice se interzice detinerea la vedere, montarea si folosirea mijloacelor speciale de avertizare sonora si luminoasa pe si In alte autovehicule decat cele prevazute la art. 32 alin. (2), precum si detinerea, montarea sau folosirea pe autovehicule a sistemelor care perturba buna functionare a dispozitivelor de supraveghere a traficului.
(5) Conducatorii de autovehicule pot fi avertizati de politia rutiera In legatura cu prezenta In trafic a dispozitivelor de masurare a vitezei, prin mass-media sau panouri de avertizare. Conducatorii de autovehicule pot folosi mijloace proprii de detectare a dispozitivelor de masurare a vitezei.
3. Depasirea
Art. 45. - (1) Depasirea este manevra prin care un vehicul trece Inaintea altui vehicul ori pe langa un obstacol, aflat pe acelasi sens de circulatie, prin schimbarea directiei de mers si iesirea de pe banda de circulatie sau din sirul de vehicule In care s-a aflat initial.
(2) Conducatorul vehiculului care se angajeaza In depasire trebuie sa se asigure ca vehiculul care circula In fata sau In spatele lui nu a initiat o asemenea manevra.
(3) Atunci cand prin manevra de depasire se trece peste axa care separa sensurile de circulatie, conducatorii de vehicule trebuie sa se asigure ca din sens opus nu se apropie un vehicul si ca dispun de spatiu suficient pentru a reintra pe banda initiala, unde au obligatia sa revina dupa efectuarea manevrei de depasire.
(4) Nu constituie depasire, In sensul alin. (1), situatia In care un vehicul circula mai repede pe una dintre benzi decat vehiculele care circula pe alta banda In acelasi sens de circulatie.
(5) Depasirea se efectueaza numai pe partea stanga a vehiculului depasit. Tramvaiul sau vehiculul al carui conducator a semnalizat intentia si s-a Incadrat corespunzator parasirii sensului de mers spre stanga se depaseste prin partea dreapta.
(6) Tramvaiul aflat In mers poate fi depasit si pe partea stanga atunci cand drumul este cu sens unic sau cand Intre sina din dreapta si marginea trotuarului nu exista spatiu suficient.
Art. 46. - Obligatiile conducatorilor vehiculelor care efectueaza depasirea si ale conducatorilor vehiculelor care sunt depasite, precum si cazurile In care depasirea este interzisa se stabilesc prin regulament.
4. Trecerea pe langa vehiculele care circula din sens opus
Art. 47. - Conducatorii vehiculelor care circula din sensuri opuse trebuie sa pastreze Intre vehicule o distanta laterala suficienta si sa circule cat mai aproape de marginea din dreapta a benzii de circulatie respective.
5. Viteza si distanta dintre vehicule
Art. 48. - Conducatorul de vehicul trebuie sa respecte regimul legal de viteza si sa o adapteze In functie de conditiile de drum, astfel Incat sa poata efectua orice manevra In conditii de siguranta.
Art. 49. - (1) Limita maxima de viteza In localitati este de 50 km/h.
(2) Pe anumite sectoare de drum din interiorul localitatilor, administratorul drumului poate stabili, pentru autovehiculele din categoriile A si B, si limite de viteza superioare, dar nu mai mult de 80 km/h. Limitele de viteza mai mari de 50 km/h se stabilesc numai cu avizul politiei rutiere.
(3) Pe anumite sectoare de drum, tinand seama de Imprejurari si de intensitatea circulatiei, administratorul drumului, cu avizul politiei rutiere, poate stabili si limite de viteza inferioare, dar nu mai putin de 10 km/h pentru tramvaie si de 30 km/h pentru toate autovehiculele.
(4) Limitele maxime de viteza In afara localitatilor sunt:
a) pe autostrazi - 130 km/h;
b) pe drumurile expres sau pe cele nationale europene (E) - 100 km/h;
c) pe celelalte categorii de drumuri - 90 km/h.
Art. 50. - (1) Vitezele maxime admise In afara localitatilor pentru categoriile si subcategoriile de autovehicule prevazute la art. 15 alin. (2) sunt:
a) 130 km/h pe autostrazi, 100 km/h pe drumurile expres sau pe cele nationale europene (E) si 90 km/h pe celelalte categorii de drumuri, pentru autovehiculele din categoriile A, B si BE;
b) 110 km/h pe autostrazi, 90 km/h pe drumurile expres sau pe cele nationale europene (E) si 80 km/h pe celelalte categorii de drumuri, pentru autovehiculele din categoriile C, CE, D si DE si subcategoriile D1 si D1E;
c) 90 km/h pe autostrazi, 80 km/h pe drumurile expres sau pe cele nationale europene (E) si 70 km/h pentru celelalte categorii de drumuri, pentru autovehiculele din subcategoriile A1, B1, C1 si C1E;
d) 45 km/h, pentru tractoare si mopede.
(2) Viteza maxima admisa In afara localitatilor pentru autovehiculele care tracteaza remorci sau semiremorci este cu 10 km/h mai mica decat viteza maxima admisa pentru categoria din care face parte autovehiculul tragator.
(3) Viteza maxima admisa pentru autovehicule cu mase si/sau gabarite depasite ori care transporta produse periculoase este de 40 km/h In localitati, iar In afara localitatilor de 70 km/h.
(4) Viteza maxima admisa In afara localitatilor pentru autovehiculele ai caror conducatori au mai putin de un an practica de conducere sau pentru persoanele care efectueaza pregatirea practica In vederea obtinerii permisului de conducere este cu 20 km/h mai mica decat viteza maxima admisa pentru categoria din care fac parte autovehiculele conduse.
Art. 51. - Conducatorul unui vehicul care circula In spatele altuia are obligatia de a pastra o distanta suficienta fata de acesta, pentru evitarea coliziunii.
Art. 52. - (1) Este interzisa desfasurarea de concursuri, antrenamente ori Intreceri cu vehicule sau cu animale pe drumurile publice, cu exceptia celor autorizate de administratorul drumului respectiv si avizate de politia rutiera.
(2) Organizatorii Intrecerilor autorizate sunt obligati sa ia toate masurile necesare pentru desfasurarea In siguranta a acestora, precum si pentru protectia celorlalti participanti la trafic.
(3) In caz de producere a unui eveniment rutier, ca urmare a neIndeplinirii atributiilor prevazute la alin. (2), organizatorii acestora raspund administrativ, contraventional, civil sau penal, dupa caz.
Art. 53. - Autoritatile publice locale, cu autorizatia administratorului drumului public si cu avizul politiei rutiere sau la solicitarea acesteia, sunt obligate sa ia masuri pentru realizarea de amenajari rutiere destinate circulatiei pietonilor, biciclistilor, vehiculelor cu tractiune animala si calmarii traficului, semnalizate corespunzator, In apropierea unitatilor de Invatamant, pietelor, targurilor, spitalelor, precum si In zonele cu risc sporit de accidente.
6. Reguli referitoare la manevre
Art. 54. - (1) Conducatorul de vehicul care executa o manevra de schimbare a directiei de mers, de iesire dintr-un rand de vehicule stationate sau de intrare Intr-un asemenea rand, de trecere pe o alta banda de circulatie sau de virare spre dreapta ori spre stanga sau care urmeaza sa efectueze o Intoarcere ori sa mearga cu spatele este obligat sa semnalizeze din timp si sa se asigure ca o poate face fara sa perturbe circulatia sau sa puna In pericol siguranta celorlalti participanti la trafic.
(2) Semnalizarea schimbarii directiei de mers trebuie sa fie mentinuta pe Intreaga durata a manevrei.
7. Intersectii si obligatia de a ceda trecerea
Art. 55. - Intersectiile sunt:
a) cu circulatie nedirijata;
b) cu circulatie dirijata. In aceasta categorie sunt incluse si intersectiile In care circulatia se desfasoara In sens giratoriu.
Art. 56. - La apropierea de o intersectie conducatorul de vehicul trebuie sa circule cu o viteza care sa Ii permita oprirea, pentru a acorda prioritate de trecere participantilor la trafic care au acest drept.
Art. 57. - (1) La intersectiile cu circulatie nedirijata, conducatorul de vehicul este obligat sa cedeze trecerea tuturor vehiculelor care vin din partea dreapta.
(2) La intersectiile cu circulatie dirijata prin indicatoare, semafoare sau de catre politistul rutier, conducatorul de vehicul este obligat sa respecte semnificatia sau indicatiile acestuia.
(3) Patrunderea unui vehicul Intr-o intersectie este interzisa daca prin aceasta se produce blocarea intersectiei.
(4) In intersectiile cu sens giratoriu, semnalizate ca atare, vehiculele care circula In interiorul acestora au prioritate fata de cele care urmeaza sa patrunda In intersectie.
Art. 58. - In cazul vehiculelor care patrund Intr-o intersectie dintre un drum Inchis circulatiei publice si un drum public, au prioritate acele vehicule care circula pe drumul public.
Art. 59. - (1) In intersectiile cu circulatie nedirijata, conducatorul de vehicul este obligat sa acorde prioritate de trecere vehiculelor care circula pe sine. Acestea pierd prioritatea de trecere cand efectueaza virajul spre stanga sau cand semnalizarea rutiera din acea zona stabileste o alta regula de circulatie.
(2) In intersectii, conducatorii vehiculelor care vireaza spre stanga sunt obligati sa acorde prioritate de trecere vehiculelor cu care se intersecteaza si care circula din partea dreapta.
(3) In intersectiile cu circulatie dirijata prin indicatoare de prioritate, regula prioritatii de dreapta se respecta numai In cazul In care doua vehicule urmeaza sa se Intalneasca, fiecare intrand In intersectie de pe un drum semnalizat cu un indicator avand aceeasi semnificatie de prioritate sau de pierdere a prioritatii.
(4) Cand un semafor cu trei culori are o lumina verde intermitenta suplimentara, montata la acelasi nivel cu lumina verde normala a semaforului, sub forma unei sageti verzi pe fond negru, cu varful spre dreapta, aprinderea acesteia semnifica permisiunea pentru vehicule de a-si continua drumul In directia indicata de sageata, indiferent de culoarea semaforului electric, cu conditia acordarii prioritatii de trecere vehiculelor si pietonilor care au drept de circulatie.
8. Trecerea la nivel cu calea ferata
Art. 60. - (1) Participantii la trafic trebuie sa dea dovada de prudenta sporita la apropierea si traversarea liniilor de cale ferata curenta sau industriala, dupa caz.
(2) La trecerea la nivel cu o cale ferata curenta, prevazuta cu bariere sau semibariere, conducatorii de vehicule sunt obligati sa opreasca In dreptul indicatorului ce obliga la oprire, daca acestea sunt In curs de coborare ori In pozitie orizontala si/sau semnalele sonore si luminoase care anunta apropierea trenului sunt In functiune.
(3) La trecerea la nivel cu o cale ferata industriala, semnalizata corespunzator, conducatorii de vehicule sunt obligati sa se conformeze semnificatiei semnalelor agentului de cale ferata.
9. Autovehicule cu regim de circulatie prioritara
Art. 61. - (1) Pentru a avea prioritate de trecere, autovehiculele prevazute la art. 32 alin. (2) lit. a) si b), atunci cand se deplaseaza In actiuni de interventie sau In misiuni care au caracter de urgenta, trebuie sa aiba In functiune semnalele luminoase si sonore.
(2) Conducatorii autovehiculelor aflati In situatiile prevazute la alin. (1) pot Incalca regimul legal de viteza sau alte reguli de circulatie, cu exceptia celor care reglementeaza trecerea la nivel cu calea ferata.
(3) Cand pe drumul public circulatia este dirijata de un politist rutier, conducatorii autovehiculelor prevazute la alin. (1) trebuie sa respecte semnalele, indicatiile si dispozitiile acestuia.
Art. 62. - (1) La intrarea In intersectiile unde lumina rosie a semaforului este In functiune ori indicatoarele obliga la acordarea prioritatii de trecere, conducatorii autovehiculelor prevazute la art. 61 alin. (1) trebuie sa reduca viteza si sa circule cu atentie sporita pentru evitarea producerii unor accidente de circulatie, In caz contrar urmand sa raspunda potrivit legii.
(2) Cand doua autovehicule cu regim de circulatie prioritara, care se deplaseaza In misiune avand semnalele luminoase si sonore In functiune, se apropie de o intersectie, venind din directii diferite, vehiculul care circula din partea dreapta are prioritate.
10. Oprirea, stationarea si parcarea
Art. 63. - (1) Se considera oprire imobilizarea voluntara a unui vehicul pe drumul public, pe o durata de cel mult 5 minute. Peste aceasta durata, imobilizarea se considera stationare.
(2) Nu se considera oprire:
a) imobilizarea vehiculului atat timp cat este necesara pentru Imbarcarea sau debarcarea unor persoane, daca prin aceasta manevra nu a fost perturbata circulatia pe drumul public respectiv;
b) imobilizarea autovehiculului avand o masa totala maxima autorizata de pana la 3,5 tone, atat timp cat este necesar pentru operatiunea de distribuire a marfurilor alimentare la unitatile comerciale.
(3) Pentru autovehiculele care transporta marfuri, altele decat cele prevazute la alin.
(2) lit. b), administratorul drumului public Impreuna cu autoritatile administratiei publice locale, cu avizul politiei rutiere, vor stabili programe sau intervale orare pe timpul noptii, In care oprirea sau stationarea este permisa pentru distribuirea marfurilor.
(4) Se considera parcare stationarea vehiculelor In spatii special amenajate sau stabilite si semnalizate corespunzator.
(5) Vehiculul oprit sau stationat pe partea carosabila trebuie asezat langa si In paralel cu marginea acesteia, pe un singur rand, daca printr-un alt mijloc de semnalizare nu se dispune altfel. Motocicletele fara atas, mopedele si bicicletele pot fi oprite sau stationate si cate doua, una langa alta.
Art. 64. - (1) Politia rutiera poate dispune ridicarea si depozitarea In locuri special amenajate a vehiculelor stationate neregulamentar pe partea carosabila si care constituie un obstacol pentru circulatia publica. Ridicarea si depozitarea vehiculelor se realizeaza de catre administratiile publice locale sau de catre administratorul drumului public, dupa caz.
(2) Contravaloarea cheltuielilor pentru ridicarea, transportul si depozitarea vehiculului stationat neregulamentar se suporta de catre detinatorul acestuia.
Art. 65. - Cazurile si conditiile In care oprirea, stationarea sau parcarea pe drumul public este permisa se stabilesc prin regulament, In conformitate cu prevederile prezentei ordonante de urgenta.
11. Circulatia vehiculelor destinate transportului de marfuri sau transportului public de persoane
Art. 66. - (1) Atestatul profesional este obligatoriu pentru conducatorul autovehiculului care efectueaza transport de marfuri periculoase, transport public de persoane, transport In cont propriu de persoane cu microbuze si autobuze, transporturi agabaritice, precum si pentru autovehiculele de transport marfa cu masa maxima autorizata mai mare de 3,5 tone, care circula In trafic intern si international.
(2) Conducerea autovehiculelor apartinand Ministerului Administratiei si Internelor, Ministerului Apararii si Serviciului Roman de Informatii, destinate transportului de marfuri a caror masa totala maxima autorizata este mai mare de 3,5 tone, transportului de marfuri sau produse periculoase, transportului de persoane, precum si conducerea vehiculelor cu mase si/sau dimensiuni de gabarit depasite, care executa transporturi pentru nevoile proprii ale acestor institutii, sunt permise conducatorilor de autovehicule numai pe baza atestatului profesional eliberat de aceste institutii, In conditiile stabilite de catre Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului. Acest atestat este valabil numai pentru perioada In care conducatorii auto respectivi fac parte din aceste institutii.
(3) Conditiile de obtinere a certificatului de atestare profesionala se aproba prin ordin al ministrului transporturilor, constructiilor si turismului, In conformitate cu prevederile legale In vigoare.
(4) Certificatul de atestare profesionala care confera titularului dreptul de a efectua activitatea pentru care a fost eliberat este valabil numai Insotit de permisul de conducere corespunzator categoriei din care face parte vehiculul condus.
Art. 67. - Se interzice transportul pe drumurile publice al marfurilor si produselor periculoase In vehicule care nu au dotarile si echipamentele necesare sau care nu Indeplinesc conditiile tehnice si de agreere prevazute In Acordul european referitor la transportul rutier international al marfurilor periculoase (A.D.R.), Incheiat la Geneva la 30 septembrie 1957, la care Romania a aderat prin Legea nr. 31/1994, ori pentru care conducatorul vehiculului nu detine certificat A.D.R. corespunzator.
Art. 68. - (1) Autovehiculul care transporta marfuri sau produse periculoase poate circula pe drumurile publice numai In conditiile prevazute de reglementarile In vigoare.
(2) Vehiculele care, prin constructie sau datorita Incarcaturii transportate, depasesc masa si/sau gabaritul prevazute de normele legale pot circula pe drumul public numai pe traseele stabilite de administratorul drumului public sau, dupa caz, de autoritatile administratiei publice locale, cu respectarea prevederilor legale In vigoare.
Art. 69. - Autovehiculele cu mase si/sau gabarite depasite, cele care transporta marfuri sau produse periculoase, precum si cele de Insotire trebuie sa aiba montate semnalele speciale de avertizare cu lumina galbena, prevazute la art. 32 alin. (1) lit. c), iar conducatorii acestora trebuie sa le mentina In functiune pe toata perioada deplasarii pe drumul public.
SECTIUNEA a 3-a
Reguli pentru alti participanti la trafic
Art. 70. - (1) Pentru a conduce un moped pe drumurile publice, conducatorul acestuia trebuie sa aiba varsta de cel putin 16 ani.
(2) Pentru a conduce o bicicleta pe drumurile publice, conducatorul acesteia trebuie sa aiba varsta de cel putin 14 ani.
(3) Bicicletele si mopedele care circula pe drumurile publice trebuie sa fie echipate cu mijloace de iluminare si dispozitive reflectorizant-fluorescente. Este interzisa circulatia acestora pe timp de noapte fara aceste mijloace si dispozitive In stare de functionare.
Art. 71. - (1) Sunt interzise accesul si deplasarea vehiculelor cu tractiune animala, a animalelor de povara, de tractiune sau de calarie, precum si a animalelor izolate sau In turma pe drumurile nationale, In municipii si pe drumurile la Inceputul carora exista indicatoare de interzicere a accesului.
(2) In cazurile prevazute la alin. (1), autoritatile administratiei publice locale sunt obligate sa amenajeze drumuri laterale destinate circulatiei acestora, potrivit competentelor stabilite prin lege.
(3) Pentru a circula pe drumurile publice pe care accesul le este permis, animalele, vehiculele trase sau Impinse cu mana, animalele de povara, de tractiune si de calarie vor avea cate un conducator, iar vehiculele cu tractiune animala vor fi echipate si cu mijloace de iluminare si dispozitive reflectorizant-fluorescente, In conformitate cu prevederile regulamentului.
Art. 72. - (1) Pietonii sunt obligati sa se deplaseze numai pe trotuar, iar In lipsa acestuia, pe acostamentul din partea stanga a drumului, In directia lor de mers. Cand si acostamentul lipseste, pietonii sunt obligati sa circule cat mai aproape de marginea din partea stanga a partii carosabile, In directia lor de mers.
(2) Pietonii au prioritate de trecere fata de conducatorii de vehicule numai atunci cand sunt angajati In traversarea drumurilor publice prin locuri special amenajate, marcate si semnalizate corespunzator, ori la culoarea verde a semaforului destinat pietonilor.
(3) Traversarea drumului public de catre pietoni se face perpendicular pe axa acestuia, numai prin locurile special amenajate si semnalizate corespunzator, iar In lipsa acestora, In localitati, pe la coltul strazii, numai dupa ce s-au asigurat ca o pot face fara pericol pentru ei si pentru ceilalti participanti la trafic.
(4) Pietonii surprinsi si accidentati ca urmare a traversarii prin locuri nepermise, la culoarea rosie a semaforului destinat acestora, sau a nerespectarii altor obligatii stabilite de normele rutiere poarta Intreaga raspundere a accidentarii lor, In conditiile In care conducatorul vehiculului respectiv a respectat prevederile legale privind circulatia prin acel sector.
(5) Sunt asimilate pietonilor persoanele care conduc un scaun rulant de constructie speciala, cele care conduc vehicule destinate exclusiv tragerii sau Impingerii cu mana, precum si cele care se deplaseaza pe patine sau dispozitive cu role.
(6) Se excepteaza de la respectarea regulilor stabilite pentru pietoni politistul rutier si persoanele care se afla pe platforma drumului public si sunt autorizate, In exercitarea atributiilor de serviciu, sa Indrume sau sa dirijeze circulatia rutiera, In conditiile stabilite prin regulament.
(7) Este interzisa ocuparea trotuarelor cu vehicule imobilizate, iar cand aceasta este permisa, conform indicatoarelor sau marcajelor, latimea minima a trotuarului lasat la dispozitia pietonilor trebuie sa fie de cel putin un metru.
Art. 73. - Regulile privind circulatia pe drumurile publice a mopedelor, bicicletelor, vehiculelor cu tractiune animala, a conducatorilor de coloane militare, cortegii, grupuri organizate, precum si de animale se stabilesc prin regulament.
SECTIUNEA a 4-a
Circulatia pe autostrazi
Art. 74. - (1) Pe autostrazi este interzisa circulatia pietonilor, a autovehiculelor cu gabarite sau mase depasite, fara autorizatie speciala de transport eliberata de administratorul drumului public, conform reglementarilor In vigoare, a vehiculelor cu tractiune animala, a animalelor, a vehiculelor trase sau Impinse cu mana, a bicicletelor si mopedelor, a tractoarelor si masinilor autopropulsate pentru lucrari agricole, precum si a vehiculelor care, prin constructie sau din alte cauze, nu pot depasi viteza de 50 km/h.
(2) De asemenea, pe autostrazi sunt interzise Invatarea conducerii unui vehicul, Incercarile prototipurilor de sasiuri si de autovehicule, manifestatiile, defilarile, caravanele publicitare, antrenamentele si competitiile sportive de orice fel, precum si cortegiile.
(3) Se interzice circulatia, oprirea sau stationarea autovehiculelor pe banda de urgenta, cu exceptia cazurilor justificate, precum si a autovehiculelor cu regim de circulatie prioritar.
(4) Circulatia autovehiculelor destinate transportului public de persoane sau de marfuri se efectueaza, de regula, numai pe banda marginala din partea dreapta a autostrazii, In sensul de mers.
SECTIUNEA a 5-a
Obligatii In caz de accident
Art. 75. - Accidentul de circulatie este evenimentul care Intruneste cumulativ urmatoarele conditii:
a) s-a produs pe un drum deschis circulatiei publice ori si-a avut originea Intr-un asemenea loc;
b ) a avut ca urmare decesul, ranirea uneia sau a mai multor persoane ori avarierea a cel putin unui vehicul sau alte pagube materiale;
c) In eveniment a fost implicat cel putin un vehicul In miscare;
d) s-a produs ca urmare a Incalcarii unei reguli de circulatie.
Art. 76. - (1) Vehiculele Inmatriculate sau Inregistrate, cu exceptia celor cu tractiune animala, a remorcilor si a mopedelor, care circula pe drumurile publice, trebuie sa aiba asigurare obligatorie pentru raspundere civila In caz de pagube produse tertilor prin accidente de circulatie, conform legii.
(2) Politia rutiera dispune masura retinerii certificatului de Inmatriculare sau Inregistrare si retragerea placutelor cu numarul de Inmatriculare sau de Inregistrare a vehiculelor neasigurate, aflate In trafic, eliberand dovada fara drept de circulatie.
(3) Daca detinatorul vehiculului nu face dovada asigurarii acestuia, dupa 30 de zile de la data aplicarii masurii prevazute la alin. (2), politia rutiera dispune radierea din evidenta a vehiculului.
Art. 77. - (1) Conducatorul unui vehicul implicat Intr-un accident de circulatie In urma caruia a rezultat moartea sau vatamarea integritatii corporale ori a sanatatii unei persoane este obligat sa ia masuri de anuntare imediata a politiei, sa nu modifice sau sa stearga urmele accidentului si sa nu paraseasca locul faptei.
(2) Orice persoana care este implicata sau are cunostinta de producerea unui accident de circulatie In urma caruia a rezultat moartea sau vatamarea integritatii corporale ori a sanatatii uneia sau a mai multor persoane, precum si In situatia In care In eveniment este implicat un vehicul care transporta marfuri periculoase este obligata sa anunte de Indata politia si sa apeleze numarul national unic pentru apeluri de urgenta 112, existent In retelele de telefonie din Romania.
(3) Este interzis oricarei persoane sa schimbe pozitia vehiculului implicat Intr-un accident de circulatie In urma caruia a rezultat moartea sau vatamarea integritatii corporale ori a sanatatii uneia sau a mai multor persoane, sa modifice starea locului sau sa stearga urmele accidentului fara Incuviintarea politiei care cerceteaza accidentul.
Art. 78. - (1) Conducatorului de autovehicul sau tramvai, instructorului auto atestat care se afla In procesul de instruire practica a unei persoane pentru obtinerea permisului de conducere, precum si examinatorului autoritatii competente In timpul desfasurarii probelor practice ale examenului pentru obtinerea permisului de conducere sau pentru oricare dintre categoriile ori subcategoriile acestuia, implicati Intr-un accident de circulatie, le este interzis consumul de alcool sau de substante ori produse stupefiante sau medicamente cu efecte similare acestora dupa producerea evenimentului si pana la testarea concentratiei alcoolului In aerul expirat sau recoltarea probelor biologice.
(2) In situatia In care nu sunt respectate dispozitiile alin. (1), se considera ca rezultatele testului sau ale analizei probelor biologice recoltate reflecta starea conducatorului, a instructorului auto sau a examinatorului respectiv In momentul producerii accidentului.
Art. 79. - (1) Conducatorul de vehicul implicat Intr-un accident de circulatie In urma caruia a rezultat numai avarierea vehiculului este obligat sa-l scoata imediat In afara partii carosabile ori, daca nu este posibil, sa-l deplaseze cat mai aproape de bordura sau acostament, semnalizandu-l corespunzator.
(2) In situatia prevazuta la alin. (1), conducatorul de vehicul este obligat sa se prezinte imediat la unitatea de politie pe raza careia s-a produs accidentul, In vederea Intocmirii documentelor de constatare.
(3) Daca In accidentul de circulatie sunt implicati doi sau mai multi conducatori ale caror vehicule avariate pot fi deplasate fara riscul de a periclita siguranta circulatiei, acestia se vor prezenta imediat cu vehiculele la unitatea de politie pe raza careia a avut loc evenimentul, pentru Intocmirea documentelor de constatare a accidentului.
Art. 80. - Proprietarul sau detinatorul al carui autovehicul, remorca sau tramvai a fost avariat In alte Imprejurari decat Intr-un accident de circulatie este obligat sa anunte imediat politia pe raza careia s-a produs evenimentul, pentru Intocmirea documentelor de constatare.
Art. 81. - (1) La solicitarea Comisiei de Supravegherea Asigurarilor sau a societatilor de asigurare, autoritatea care are In evidenta vehiculele Inmatriculate sau Inregistrate comunica datele referitoare la acestea si proprietarilor sau detinatorilor acestora.
(2) La solicitarea Comisiei de Supravegherea Asigurarilor sau a societatilor de asigurare, politia rutiera comunica acestora copii ale documentelor de constatare a evenimentelor, In vederea Intocmirii dosarelor pentru despagubire.
SECTIUNEA a 6-a
Circulatia autovehiculelor In traficul international
Art. 82. - (1) Autovehiculele si remorcile Inmatriculate In Romania pot trece frontiera de stat pe drumurile publice, daca Indeplinesc conditiile cerute pentru a fi admise In circulatia internationala, iar conducatorii lor poseda permis de conducere valabil, conform prevederilor Conventiei asupra circulatiei rutiere, Incheiata la Viena la 8 noiembrie 1968 si ratificata de Romania prin Decretul nr. 318/1980.
(2) Autovehiculele si remorcile Inmatriculate In alte state pot trece frontiera de stat si pot circula pe drumurile publice din Romania, daca Indeplinesc conditiile tehnice prevazute In conventia mentionata la alin. (1), dar numai In perioada cat sunt asigurate pentru cazurile de raspundere civila ca urmare a pagubelor produse prin accidente de circulatie.
(3) Pentru a conduce un autovehicul pe teritoriul Romaniei, persoanele care sunt titulare ale unui permis de conducere eliberat Intr-un stat care nu este membru al Conventiei asupra circulatiei rutiere, prevazute la alin. (1), trebuie sa posede si permis de conducere international.
(4) Autovehiculele si remorcile Inmatriculate In alte state, detinute de persoane care au sediul sau domiciliul In Romania, pot fi conduse pe drumurile publice pe o perioada de maximum 90 de zile de la introducerea acestora In tara, daca sunt asigurate pentru cazurile de raspundere civila ca urmare a pagubelor produse prin accidente de circulatie.
(5) Persoanele care si-au stabilit resedinta In Romania pot sa Isi Inmatriculeze autovehiculele sau remorcile la autoritatea competenta din zona de resedinta.
(6) Autovehiculele Inmatriculate In statele care nu sunt semnatare ale Conventiei asupra circulatiei rutiere prevazute la alin. (1) sunt obligate sa poarte In partea din spate semnul distinctiv al statului care a efectuat Inmatricularea.
Art. 83. - (1) Persoanele care domiciliaza In alte state, aflate temporar In Romania, pot conduce autovehicule pe drumurile publice daca poseda permis de conducere valabil, conform modelelor stabilite In Conventia asupra circulatiei rutiere, prevazuta la art. 82 alin. (1), sau a carui valabilitate este recunoscuta pe baza de reciprocitate.
(2) Persoanele cu domiciliul In Romania care poseda permise de conducere nationale eliberate de autoritatile statelor membre ale Conventiei asupra circulatiei rutiere au dreptul sa conduca autovehicule pe drumurile publice cel mult 90 de zile de la intrarea lor In tara.
(3) Persoanele care si-au stabilit resedinta In Romania pot sa Isi preschimbe permisul de conducere obtinut In alt stat semnatar al Conventiei asupra circulatiei rutiere Intr-unul romanesc, la autoritatea competenta din zona de resedinta.
(4) Preschimbarea permiselor de conducere nationale emise de autoritatile straine cu documente similare romanesti se efectueaza In conditiile stabilite prin ordin al ministrului administratiei si internelor, care se publica In Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
CAPITOLUL VI
Infractiuni si pedepse
Art. 84. - Nerespectarea dispozitiilor privind circulatia pe drumurile publice, care Intruneste elementele constitutive ale unei infractiuni, atrage raspunderea penala si se sanctioneaza potrivit prezentei ordonante de urgenta.
Art. 85. - (1) Punerea In circulatie sau conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul sau tramvai, neInmatriculat sau neInregistrat, se pedepseste cu Inchisoare de la unu la 3 ani.
(2) Punerea In circulatie sau conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul sau tramvai cu numar fals de Inmatriculare sau de Inregistrare se pedepseste cu Inchisoare de la unu la 5 ani.
(3) Tractarea unei remorci neInmatriculate sau neInregistrate ori cu numar fals de Inmatriculare sau de Inregistrare se pedepseste cu Inchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda.
(4) Conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul sau tractarea unei remorci ale carei placute cu numarul de Inmatriculare sau de Inregistrare au fost retrase sau a unui vehicul Inmatriculat In alt stat, care nu are drept de circulatie In Romania, se pedepseste cu Inchisoare de la 6 luni la 2 ani.
Art. 86. - (1) Conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul ori a unui tramvai de catre o persoana care nu poseda permis de conducere se pedepseste cu Inchisoare de la unu la 5 ani.
(2) Conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul sau tramvai de catre o persoana al carei permis de conducere este necorespunzator categoriei sau subcategoriei din care face parte vehiculul respectiv sau al carei permis i-a fost retras sau anulat ori careia exercitarea dreptului de a conduce i-a fost suspendata sau care nu are dreptul de a conduce autovehicule In Romania se pedepseste cu Inchisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amenda.
(3) Cu pedeapsa prevazuta la alin. (2) se sanctioneaza si persoana care Incredinteaza cu stiinta un autovehicul sau tramvai, pentru conducerea pe drumurile publice, unei persoane care se afla In una dintre situatiile prevazute la alin. (1) sau (2) sau unei persoane care sufera de o boala psihica ori se afla sub influenta alcoolului sau a unor produse ori substante stupefiante sau a medicamentelor cu efecte similare acestora.
Art. 87. - (1) Conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul sau tramvai de catre o persoana care are o Imbibatie alcoolica de peste 0,80 g/l alcool pur In sange se pedepseste cu Inchisoare de la unu la 5 ani.
(2) Cu pedeapsa prevazuta la alin. (1) se sanctioneaza si persoana care conduce un autovehicul sau un tramvai si care se afla sub influenta unor substante ori produse stupefiante sau medicamente cu efecte similare acestora.
(3) Substantele sau produsele stupefiante, precum si medicamentele cu efecte similare acestora se stabilesc de catre Ministerul Sanatatii Publice, iar lista acestora se publica In Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
(4) Daca persoana aflata In una dintre situatiile prevazute la alin. (1) sau (2) efectueaza transport public de persoane, transport de substante sau produse periculoase ori se afla In procesul de instruire practica a unei persoane pentru obtinerea permisului de conducere sau In timpul desfasurarii probelor practice ale examenului pentru obtinerea permisului de conducere, pedeapsa este Inchisoare de la 2 la 7 ani.
(5) Refuzul, Impotrivirea ori sustragerea conducatorului unui autovehicul sau al unui tramvai ori a instructorului auto, aflat In procesul de instruire, sau a examinatorului autoritatii competente, aflat In timpul desfasurarii probelor practice ale examenului pentru obtinerea permisului de conducere, de a se supune recoltarii probelor biologice sau testarii aerului expirat, In vederea stabilirii alcoolemiei ori a prezentei de produse sau substante stupefiante ori a medicamentelor cu efecte similare acestora, se pedepseste cu Inchisoare de la 2 la 7 ani.
Art. 88. - (1) Recoltarea probelor biologice se face In institutii medicale autorizate sau In institutii medico-legale si se efectueaza numai In prezenta unui reprezentant al politiei rutiere.
(2) Stabilirea concentratiei de alcool sau a prezentei In organism de substante ori produse stupefiante sau a medicamentelor cu efecte similare acestora se face In institutiile medico-legale autorizate, In conformitate cu normele metodologice elaborate de Ministerul Sanatatii Publice.
(3) Stabilirea prezentei alcoolului In aerul expirat sau testarea preliminara a prezentei In organism a substantelor ori produselor stupefiante sau a medicamentelor cu efecte similare acestora se face de catre politia rutiera, cu ajutorul unor mijloace tehnice certificate.
(4) Stabilirea concentratiei de alcool In aerul expirat se face de catre politia rutiera, cu ajutorul unui mijloc tehnic omologat si verificat metrologic.
(5) Persoana care conduce un autovehicul sau tramvai, testata de politistul rutier cu un mijloc tehnic certificat si depistata ca avand o concentratie de pana la 0,40 mg/l alcool pur In aerul expirat, poate solicita acestuia sa i se recolteze probe biologice de catre institutiile medicale prevazute la alin. (1), In vederea stabilirii Imbibatiei de alcool In sange.
(6) Persoana care conduce un autovehicul sau tramvai, testata cu un mijloc tehnic certificat ca avand o concentratie de peste 0,40 mg/l alcool pur In aerul expirat, este obligata sa se supuna recoltarii probelor biologice sau testarii cu un mijloc tehnic omologat si verificat metrologic.
(7) Conducatorilor de autovehicule sau tramvaie, testati In trafic cu un mijloc tehnic certificat, care indica prezenta, In produsele biologice, a unor substante sau produse stupefiante ori a medicamentelor cu efecte similare acestora, li se recolteaza obligatoriu probe biologice.
Art. 89. - (1) Parasirea locului accidentului de catre conducatorul vehiculului sau de catre instructorul auto, aflat In procesul de instruire, sau de examinatorul autoritatii competente, aflat In timpul desfasurarii probelor practice ale examenului pentru obtinerea permisului de conducere, implicat Intr-un accident de circulatie In urma caruia a rezultat uciderea sau vatamarea integritatii corporale ori a sanatatii uneia sau mai multor persoane ori daca accidentul s-a produs ca urmare a unei infractiuni, fara Incuviintarea politiei care efectueaza cercetarea locului faptei, se pedepseste cu Inchisoare de la 2 la 7 ani.
(2) Cu pedeapsa prevazuta la alin. (1) se sanctioneaza si fapta oricarei persoane de a modifica starea locului sau de a sterge urmele accidentului de circulatie din care a rezultat uciderea sau vatamarea integritatii corporale ori a sanatatii uneia sau mai multor persoane, fara acordul echipei de cercetare la fata locului.
(3) Nu constituie infractiune fapta conducatorului de vehicul care, In lipsa altor mijloace de transport, el Insusi transporta persoanele ranite la cea mai apropiata unitate sanitara In masura sa acorde asistenta medicala necesara si la care a declarat datele personale de identitate si numarul de Inmatriculare sau Inregistrare a vehiculului condus, consemnate Intr-un registru special, daca se Inapoiaza imediat la locul accidentului.
(4) Nu constituie infractiunea de parasire a locului accidentului fapta conducatorului autovehiculului cu regim de circulatie prioritara, daca acesta anunta de Indata politia si dupa terminarea misiunii se prezinta la sediul unitatii de politie pe a carei raza de competenta s-a produs accidentul, In vederea Intocmirii documentelor de constatare.
(5) Nu constituie infractiune parasirea locului accidentului, daca victima paraseste locul faptei, iar conducatorul de vehicul anunta imediat evenimentul la cea mai apropiata unitate de politie.
Art. 90. - (1) Fapta conducatorului de vehicul sau a instructorului auto, aflat In procesul de instruire, ori a examinatorului autoritatii competente, aflat In timpul desfasurarii probelor practice ale examenului pentru obtinerea permisului de conducere, de a consuma alcool, produse ori substante stupefiante sau medicamente cu efecte similare acestora, dupa producerea unui accident de circulatie care a avut ca rezultat uciderea sau vatamarea integritatii corporale ori a sanatatii uneia sau mai multor persoane, pana la recoltarea probelor biologice ori pana la testarea cu un mijloc tehnic omologat si verificat metrologic sau pana la stabilirea cu un mijloc tehnic certificat a prezentei acestora In aerul expirat, se pedepseste cu Inchisoare de la unu la 5 ani.
(2) Nu constituie infractiune consumul de medicamente cu efecte similare produselor sau substantelor stupefiante, dupa producerea accidentului de circulatie si pana la sosirea politiei la fata locului, daca acestea sunt administrate de personal medical autorizat, In cazul In care acestea sunt impuse de starea de sanatate sau de vatamarea corporala a conducatorului auto.
Art. 91. - NeIndeplinirea obligatiilor prevazute la art. 22 alin. (5) de catre medicul de familie, In cazul producerii unui accident de circulatie care a avut ca rezultat uciderea sau vatamarea integritatii corporale ori a sanatatii uneia sau mai multor persoane, ca urmare a afectiunilor medicale ale conducatorului de vehicul, se pedepseste cu Inchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda.
Art. 92. - (1) Fapta savarsita cu intentie de a sustrage, distruge, degrada ori de a aduce In stare de neIntrebuintare indicatoarele, semafoarele, amenajarile rutiere sau crearea de obstacole pe partea carosabila se pedepseste cu Inchisoare de la 6 luni la 2 ani sau cu amenda.
(2) Cu pedeapsa prevazuta la alin. (1) se sanctioneaza instalarea de mijloace de semnalizare rutiera sau modificarea pozitiilor acestora, fara autorizatie eliberata de autoritatile competente, de natura sa induca In eroare participantii la trafic.
(3) Organizarea sau participarea, In calitate de conducator de vehicul sau de animale, la Intreceri neautorizate pe drumurile publice se pedepseste cu Inchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda.
(4) Cu pedeapsa prevazuta la alin. (3) se sanctioneaza blocarea cu intentie a drumului public, daca se pune In pericol siguranta circulatiei ori se aduce atingere dreptului la libera circulatie a celorlalti participanti la trafic.
(5) Lasarea fara supraveghere pe partea carosabila a drumurilor publice a unui vehicul care transporta produse sau substante periculoase se pedepseste cu Inchisoare de la 3 la 7 ani.
Art. 93. - (1) Indeplinirea defectuoasa sau neIndeplinirea atributiilor de verificare tehnica ori inspectie tehnica periodica a autovehiculelor, remorcilor sau tramvaielor ori a celor referitoare la efectuarea unor reparatii sau interventii tehnice de catre persoanele care au asemenea atributii, daca din cauza starii tehnice a vehiculului s-a produs un accident de circulatie care a avut ca rezultat uciderea sau vatamarea integritatii corporale ori a sanatatii unei persoane, se pedepseste conform legii penale.
(2) Repararea autovehiculelor avand urme de accident, fara autorizatia eliberata de politie, se pedepseste cu Inchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda.
Art. 94. - (1) Efectuarea unor lucrari de construire, modificare, modernizare sau reabilitare a drumului public si amplasarea unor constructii, panouri sau reclame publicitare In zona drumului, fara autorizatie de constructie eliberata In conditiile legii, se pedepsesc cu Inchisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amenda.
(2) Cu pedeapsa prevazuta la alin. (1) se sanctioneaza si persoana care nu respecta conditiile stabilite In autorizatia de constructie, eliberata In conditiile legii, pentru amenajarea accesului rutier la drumul public, In cazul constructiilor amplasate In zona acestuia.
(3) Persoana autorizata de administratorul caii ferate care nu ia masurile corespunzatoare pentru semnalizarea trecerilor la nivel cu calea ferata se pedepseste cu Inchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda.
(4) Cu pedeapsa prevazuta la alin. (3) se sanctioneaza si persoana autorizata de catre administratorul unui drum public sau de catre executantul unei lucrari pe partea carosabila, care nu ia masurile corespunzatoare pentru semnalizarea obstacolelor sau a lucrarilor pe drumurile publice, daca prin aceasta s-a produs un accident de circulatie din care au rezultat victime omenesti sau pagube materiale.
CAPITOLUL VII
Raspunderea contraventionala
Art. 95. - (1) Incalcarea dispozitiilor prezentei ordonante de urgenta, altele decat cele care Intrunesc elementele constitutive ale unei infractiuni, constituie contraventie si se sanctioneaza cu avertisment ori cu amenda ca sanctiune principala si, dupa caz, cu una dintre sanctiunile contraventionale complementare prevazute la art. 96 alin. (2).
(2) Avertismentul consta In atentionarea verbala sau scrisa a contravenientului, Insotita de recomandarea de a respecta dispozitiile legale.
(3) Avertismentul se aplica In cazul In care prin Incalcarea normei rutiere nu se pune In pericol siguranta circulatiei.
(4) Sanctiunile contraventionale prevazute la alin. (1) se stabilesc si se aplica contravenientilor, persoane fizice ori juridice.
Art. 96. - (1) Sanctiunile contraventionale complementare au ca scop Inlaturarea unei stari de pericol si preIntampinarea savarsirii altor fapte interzise de lege si se aplica prin acelasi proces-verbal prin care se aplica si sanctiunea principala a amenzii sau avertismentului.
(2) Sanctiunile contraventionale complementare sunt urmatoarele:
a) aplicarea punctelor de penalizare;
b ) suspendarea exercitarii dreptului de a conduce, pe timp limitat;
c) confiscarea bunurilor destinate savarsirii contraventiilor prevazute In prezenta ordonanta de urgenta ori folosite In acest scop;
d) imobilizarea vehiculului;
e) radierea din oficiu a Inmatricularii sau Inregistrarii vehiculului, In cazurile prevazute la art. 17 alin. (2) si (4);
f) ridicarea vehiculelor stationate neregulamentar.
(3) Pentru Incalcarea unor norme la regimul circulatiei, pe langa sanctiunea principala sau, dupa caz, una dintre sanctiunile contraventionale complementare prevazute la alin. (2) lit. c), d) si f), In cazurile prevazute la art. 108 alin. (1) se aplica si un numar de 2, 3, 4 sau 6 puncte de penalizare.
(4) Suspendarea exercitarii dreptului de a conduce se dispune de catre seful politiei rutiere a judetului sau a municipiului Bucuresti ori de Inlocuitorul acestuia, pe raza careia a fost savarsita una dintre faptele prevazute la art. 100 alin. (3), art. 101 alin. (3) si art. 102 alin. (3), sau de catre seful politiei rutiere din cadrul Inspectoratului General al Politiei Romane ori de adjunctul acestuia pentru faptele constatate de politistii rutieri din subordine. In cazul cumulului de 15 puncte de penalizare, suspendarea exercitarii dreptului de a conduce se dispune de catre seful politiei rutiere a judetului sau a municipiului Bucuresti pe raza careia Isi are domiciliul sau, dupa caz, resedinta titularul permisului de conducere.
(5) Confiscarea se dispune de catre politia rutiera prin procesul-verbal de constatare a contraventiei, odata cu aplicarea sanctiunii amenzii.
(6) Sunt supuse confiscarii:
a) mijloacele speciale de avertizare luminoase si sonore detinute, montate si folosite pe alte autovehicule decat cele prevazute la art. 32 alin. (2) si (3);
b ) dispozitivele care perturba functionarea mijloacelor tehnice de supraveghere a traficului;
c) placutele cu numarul de Inmatriculare sau de Inregistrare care nu corespund standardelor In vigoare si care sunt montate pe vehicule;
d) vehiculele cu tractiune animala, cand circula pe drumurile publice pe care le este interzis accesul ori pe alte trasee decat cele stabilite de autoritatile publice locale.
(7) Imobilizarea unui vehicul consta In scoaterea acestuia In afara partii carosabile, pe acostament sau cat mai aproape de marginea drumului, si punerea lui In imposibilitate de miscare prin folosirea unor dispozitive tehnice sau a altor mijloace de blocare.
(8) Imobilizarea unui vehicul se dispune de catre politistul rutier, ca urmare a savarsirii de catre conducatorul acestuia a uneia dintre faptele prevazute la art. 117 alin. (1).
Art. 97. - (1) Pe langa sanctiunile contraventionale, politistul rutier dispune, In cazurile prevazute In prezenta ordonanta de urgenta, si una dintre urmatoarele masuri tehnico-administrative:
a) retinerea permisului de conducere si/sau a certificatului de Inmatriculare ori de Inregistrare sau, dupa caz, a dovezii Inlocuitoare a acestora;
b ) retragerea permisului de conducere, a certificatului de Inmatriculare sau Inregistrare ori a placutelor cu numarul de Inmatriculare sau de Inregistrare;
c) anularea permisului de conducere.
(2) Retinerea permisului de conducere ori a certificatului de Inmatriculare sau de Inregistrare se face de catre politistul rutier, odata cu constatarea faptei, eliberandu-se titularului o dovada Inlocuitoare cu sau fara drept de circulatie.
(3) Perioada In care titularului permisului de conducere i se interzice dreptul de a conduce un autovehicul sau tramvai se considera suspendare, conform dispozitiilor art. 96 alin. (2) lit. b ).
(4) Retragerea permisului de conducere se dispune de catre politia rutiera daca titularul acestuia a fost declarat inapt pentru a conduce vehicule pe drumurile publice de catre o institutie medicala autorizata.
(5) Anularea permisului de conducere se dispune de catre politia rutiera pe a carei raza de competenta s-a produs una dintre faptele prevazute la art. 114.
(6) Procedura aplicarii masurilor administrative se stabileste prin regulament.
Art. 98. - (1) Amenzile contraventionale se stabilesc In cuantumul determinat de valoarea numarului punctelor-amenda aplicate.
(2) Un punct-amenda reprezinta valoric 10% din salariul minim brut pe economie, stabilit prin hotarare a Guvernului.
(3) Contraventiilor prevazute In prezenta ordonanta de urgenta li se stabilesc clase de sanctiuni carora le corespunde un numar de puncte-amenda, In functie de gravitatea faptelor si de pericolul social pe care acestea Il prezinta.
(4) Clasele de sanctiuni sunt urmatoarele:
a) clasa I - 2 sau 3 puncte-amenda;
b ) clasa a II-a - 4 sau 5 puncte-amenda;
c) clasa a III-a - de la 6 la 8 puncte-amenda;
d) clasa a IV-a - de la 9 la 20 puncte-amenda;
e) clasa a V-a - de la 21 la 100 puncte-amenda.
(5) Contraventiile prevazute la clasa a V-a de sanctiuni se aplica persoanelor juridice.
Art. 99. - (1) Constituie contraventii si se sanctioneaza cu amenda prevazuta In clasa I de sanctiuni urmatoarele fapte savarsite de catre persoane fizice:
1. conducerea unui autovehicul In mod nejustificat cu o viteza cu cel putin 10 km/h sub limita minima obligatorie stabilita pe tronsonul de drum respectiv;
2. nerespectarea obligatiei de semnalizare a manevrei de schimbare a directiei de mers;
3. nerespectarea de catre pietoni a normelor privind circulatia pe drumurile publice;
4. neIndeplinirea obligatiei proprietarului sau a utilizatorului de autovehicul de a solicita documentul de constatare a avariilor produse acestuia In alte Imprejurari decat In urma unui accident de circulatie;
5. nerespectarea normelor privind circulatia pe drumurile publice de catre conducatorii coloanelor militare, ai grupurilor organizate autorizate si cortegiilor;
6. nerespectarea semnificatiei semnalului luminos intermediar de forma uneia sau a unor sageti de culoare galbena ori alba cu varful orientat In jos spre dreapta, care anunta schimbarea semnalului de culoare verde In cazul benzilor cu circulatie reversibila;
7. conducerea unui vehicul avariat peste termenul de 30 de zile de la data eliberarii documentului de constatare a avariei;
8. nerespectarea obligatiei conducatorului de autovehicul si a pasagerilor acestuia de a purta, In timpul deplasarii pe drumurile publice, centura sau dispozitivele de siguranta omologate;
9. nerespectarea obligatiei de catre conducatorul de motocicleta sau moped de a purta, In timpul deplasarii pe drumurile publice, casca de protectie omologata;
10. nerespectarea obligatiei conducatorului de vehicul de a lasa liber traseul tramvaiului la apropierea acestuia, cand drumul are o singura banda;
11. nerespectarea regulilor de circulatie de catre conducatorii de animale;
12. nerespectarea obligatiei de a aplica semnul distinctiv pe autovehicule conduse de persoane care au mai putin de un an vechime de la dobandirea permisului de conducere;
13. lasarea libera In timpul conducerii a volanului, ghidonului sau a manetei de comanda a vehiculului;
14. nerespectarea de catre pasageri sau calatori a obligatiilor ce le revin atunci cand se afla In vehicule;
15. nerespectarea semnificatiei culorii galbene a semaforului;
16. conducerea unui vehicul ale carui placute cu numarul de Inmatriculare sau de Inregistrare sunt deteriorate, murdare ori acoperite cu gheata sau zapada de natura a Impiedica identificarea numarului de Inmatriculare sau de Inregistrare;
17. conducerea unui vehicul pe ale carui placute cu numarul de Inmatriculare sau de Inregistrare sunt aplicate folii sau alte dispozitive care nu permit citirea numarului de Inmatriculare ori placutele nu corespund standardelor In vigoare;
18. conducerea pe drumurile publice a unui vehicul cu defectiuni tehnice, altele decat cele prevazute la art. 102 alin. (3) lit. b ), ori care are lipsa unul sau mai multe elemente de caroserie sau aceasta este deteriorata vizibil.
(2) Amenda contraventionala prevazuta la alin. (1) se aplica si conducatorului de autovehicul sau tramvai care savarseste o fapta pentru care se aplica 2 puncte de penalizare, conform art. 108 alin. (1) lit. a).
Art. 100. - (1) Constituie contraventii si se sanctioneaza cu amenda prevazuta In clasa a II-a de sanctiuni urmatoarele fapte savarsite de persoane fizice:
1. nerespectarea semnalelor politistilor de frontiera In punctele de trecere a frontierei de stat a Romaniei, ale Indrumatorilor de circulatie ai Ministerului Apararii, ale agentilor de cale ferata, ale persoanelor desemnate pentru dirijarea circulatiei, pe sectoarele de drum pe care se executa lucrari de reabilitare a acestora, precum si cele ale patrulelor scolare de circulatie si ale nevazatorilor;
2. nerespectarea regulilor de utilizare a mijloacelor de avertizare sonora de catre conducatorii de vehicule, cu exceptia celor care conduc autovehicule prevazute la art. 32 alin. (2) lit. a) si b );
3. nerespectarea semnificatiei indicatoarelor si marcajelor de obligare;
4. neIndeplinirea obligatiei de a solicita autoritatii competente, In termenul prevazut de lege, eliberarea unui duplicat al permisului de conducere sau al certificatului de Inmatriculare ori de Inregistrare, In cazul In care acestea au fost declarate furate, pierdute, deteriorate sau nu mai corespund din punctul de vedere al formei si continutului celor In vigoare;
5. lipsa dotarilor specifice la autovehiculele destinate Invatarii conducerii auto, prevazute In reglementarile In vigoare;
6. conducerea unui autovehicul care are montate anvelope cu alte dimensiuni sau caracteristici decat cele prevazute In certificatul de Inmatriculare sau de Inregistrare ori sunt uzate peste limita admisa;
7. conducerea unui autovehicul care, In mers sau stationare, polueaza fonic sau emana noxe peste limita legal admisa;
8. nerespectarea traseelor stabilite de politia rutiera pentru pregatirea practica sau sustinerea examenului pentru obtinerea permisului de conducere;
9. nerespectarea obligatiei de a circula pe un singur sir, indiferent de directia de deplasare, Intr-o intersectie In care circula si tramvaie si de a lasa liber traseul tramvaiului atunci cand spatiul dintre sina din dreapta si trotuar nu permite circulatia pe doua siruri;
10. efectuarea de catre conducatorul unui vehicul a unor activitati de natura a-i distrage atentia de la conducere ori folosirea instalatiilor de sonorizare la un nivel de zgomot care afecteaza deplasarea In siguranta a lui si a celorlalti participanti la trafic;
11. nerespectarea obligatiei ce revine conducatorului de motocicleta sau moped de a avea In functiune, In timpul zilei, luminile de Intalnire In circulatia pe drumurile publice;
12. neutilizarea echipamentului de protectie-avertizare fluorescent-reflectorizant de catre persoana care executa lucrari In zona drumului public sau de catre agentul de cale ferata care asigura trecerea la nivel;
13. conducerea unui autovehicul care nu este dotat cu trusa medicala, triunghiuri reflectorizante si stingator pentru incendii, omologate.
(2) Amenda contraventionala prevazuta la alin. (1) se aplica si conducatorului de autovehicul sau tramvai care savarseste o fapta pentru care se aplica 3 puncte de penalizare, conform art. 108 alin. (1) lit. b ).
(3) Constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda prevazuta In clasa a II-a de sanctiuni si cu aplicarea sanctiunii contraventionale complementare a suspendarii exercitarii dreptului de a conduce pentru o perioada de 30 de zile savarsirea de catre conducatorul de autovehicul sau tramvai a urmatoarelor fapte:
a) depasirea coloanelor de vehicule oprite la culoarea rosie a semaforului sau la trecerile la nivel cu calea ferata;
b ) neacordarea prioritatii de trecere pietonilor angajati In traversarea regulamentara a drumului public prin locurile special amenajate si semnalizate, aflati pe sensul de deplasare a autovehiculului sau tramvaiului;
c) neacordarea prioritatii de trecere vehiculelor care au acest drept;
d) nerespectarea semnificatiei culorii rosii a semaforului;
e) nerespectarea regulilor privind depasirea;
f) nerespectarea semnalelor, indicatiilor si dispozitiilor politistului rutier aflat In exercitarea atributiilor de serviciu;
g) nerespectarea prevederilor art. 79 alin. (2).
Art. 101. - (1) Constituie contraventii si se sanctioneaza cu amenda prevazuta In clasa a III-a de sanctiuni urmatoarele fapte savarsite de persoane fizice:
1. conducerea unui autovehicul cu permis de conducere a carui valabilitate a expirat;
2. conducerea unui autovehicul de catre o persoana care nu a preschimbat permisul de conducere national romanesc la schimbarea domiciliului sau resedintei, In termenul prevazut de lege;
3. conducerea unui autovehicul de catre o persoana cu domiciliul In Romania care nu a preschimbat permisul de conducere obtinut In alt stat, In termenul prevazut de lege;
4. neIndeplinirea obligatiilor de preschimbare a certificatului de Inmatriculare sau de Inregistrare a autovehiculului ori remorcii In cazurile prevazute de lege;
5. nepastrarea distantei laterale suficiente fata de vehiculul care circula din sens opus;
6. nerespectarea de catre conducatorul de vehicul a semnificatiei indicatoarelor si marcajelor de interzicere sau restrictie ori a celor temporare, cu exceptia celor care interzic accesul sau depasirea care se Incadreaza In alta clasa de sanctiuni;
7. nerespectarea obligatiei de a permite parasirea intersectiei conducatorului vehiculului ramas In interiorul acesteia;
8. nerespectarea normelor privind circulatia bicicletelor si mopedelor;
9. nereducerea vitezei In cazurile prevazute de regulament;
10. montarea la autovehicul, remorca sau tramvai a luminilor de alta culoare sau intensitate, a altor lumini ori dispozitive de avertizare sonora sau accesorii ori modificari neomologate;
11. circulatia cu un autovehicul, remorca sau tramvai cu defectiuni la sistemul de iluminare sau de avertizare sonora ori cand acestea lipsesc;
12. nerespectarea regulilor In cazul imobilizarii involuntare In pasaje subterane si tuneluri;
13. nerespectarea regulilor privind transportul persoanelor si al obiectelor In sau pe vehicule;
14. pornirea de pe loc a autovehiculului sau tramvaiului cu usile deschise, circulatia cu usile deschise ori deschiderea acestora In timpul mersului; deschiderea usilor autovehiculului atunci cand acesta este oprit sau stationat, fara asigurarea ca nu se pune In pericol siguranta deplasarii celorlalti participanti la trafic;
15. oprirea autovehiculelor destinate transportului public de persoane In alte locuri decat In statiile semnalizate ca atare;
16. nerespectarea regulilor privind circulatia pe benzi;
17. conducerea pe drumurile publice a vehiculelor cu doua roti, fara a se asigura contactul cu partea carosabila pe ambele roti.
(2) Amenda contraventionala prevazuta la alin. (1) se aplica si conducatorului de autovehicul sau tramvai care savarseste o fapta pentru care se aplica 4 puncte de penalizare, conform art. 108 alin. (1) lit. c).
(3) Constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda prevazuta In clasa a III-a de sanctiuni si cu aplicarea sanctiunii contraventionale complementare a suspendarii dreptului de a conduce pentru o perioada de 60 de zile savarsirea de catre conducatorul de autovehicul sau tramvai a urmatoarelor fapte:
a) nerespectarea regulilor privind prioritatea de trecere, depasirea sau trecerea la culoarea rosie a semaforului, daca prin aceasta s-a produs un accident de circulatie din care au rezultat avarierea unui vehicul sau alte pagube materiale;
b ) nerespectarea interdictiei temporare de circulatie instituite pe un anumit segment de drum public;
c) nerespectarea regulilor de circulatie la trecerea unei coloane oficiale sau intercalarea Intr-o astfel de coloana;
d) circulatia pe sens opus, cu exceptia cazurilor In care se efectueaza regulamentar manevra de depasire.
Art. 102. - (1) Constituie contraventii si se sanctioneaza cu amenda prevazuta In clasa a IV-a de sanctiuni urmatoarele fapte savarsite de persoane fizice:
1. conducerea pe drumurile publice a unui vehicul care nu corespunde din punct de vedere tehnic sau al carui termen de valabilitate a inspectiei tehnice periodice a expirat;
2. conducerea pe drumurile publice a unui vehicul fara a avea montata una dintre placutele cu numarul de Inmatriculare sau de Inregistrare ori daca placutele cu numarul de Inmatriculare sau de Inregistrare nu sunt fixate In locurile special destinate;
3. conducerea unui vehicul cu tractiune animala neInregistrat;
4. neefectuarea radierii vehiculelor din evidenta, In cazurile si termenele prevazute de lege;
5. conducerea unui autovehicul destinat transportului public de persoane sau de marfuri fara a detine atestatul profesional;
6. neefectuarea verificarii medicale periodice;
7. neIndeplinirea de catre medicul de familie a obligatiilor prevazute la art. 22 alin. (5) In cazul implicarii, cu vinovatie, a conducatorului de vehicul aflat In evidenta sa Intr-un accident de circulatie In urma caruia au rezultat numai pagube materiale;
8. detinerea simultana a doua permise de conducere nationale, dintre care unul eliberat de o autoritate competenta straina;
9. lipirea de afise, inscriptii sau Inscrisuri pe indicatoarele sau dispozitivele ce servesc la semnalizarea rutiera, inclusiv pe suporturile acestora;
10. detinerea, montarea sau folosirea In circulatia pe drumurile publice a mijloacelor speciale de avertizare sonora sau luminoasa pe vehiculele care nu au acest drept;
11. detinerea, montarea sau folosirea In circulatia pe drumurile publice a dispozitivelor care perturba functionarea normala a dispozitivelor de masurare a vitezei;
12. folosirea nejustificata a mijloacelor speciale de avertizare luminoase sau sonore de catre conducatorii autovehiculelor care au regim de circulatie prioritara;
13. nerespectarea semnalelor regulamentare ale agentilor de cale ferata la trecerea la nivel;
14. necomunicarea de catre proprietarul sau utilizatorul unui vehicul, la solicitarea politiei rutiere, a identitatii persoanei careia i-a Incredintat vehiculul spre a fi condus;
15. neIndeplinirea obligatiilor ce Ii revin conducatorului de vehicule care efectueaza transport public de persoane sau de marfuri;
16. nerespectarea obligatiilor ce revin conducatorilor de vehicule cu tractiune animala;
17. nerespectarea dispozitiilor art. 74 privind circulatia pe autostrazi;
18. neIndeplinirea obligatiilor prevazute la art. 79 alin. (2) In cazul implicarii conducatorului de autovehicul Intr-un accident de circulatie din care au rezultat numai pagube materiale;
19. efectuarea transportului de marfuri sau persoane cu autovehicule si remorci care circula In baza autorizatiei pentru probe;
20. conducerea unui autovehicul care circula In baza autorizatiei pentru probe In afara judetului sau a municipiului Bucuresti In raza caruia Isi are sediul titularul autorizatiei;
21. nerespectarea semnificatiei luminii rosii a dispozitivelor instalate pentru semnalizarea benzilor cu circulatie reversibila;
22. savarsirea de catre conducatorii de vehicule sau pasagerii acestora de gesturi obscene, proferarea de injurii, adresarea de expresii jignitoare sau vulgare participantilor la trafic;
23. aruncarea, lasarea ori abandonarea pe drumul public de obiecte, materiale, substante sau vehicule, dupa caz;
24. nerespectarea regulilor privind remorcarea vehiculelor;
25. neprezentarea, In mod nejustificat, In termenul stabilit la unitatea de politie rutiera la care au fost invitate pentru solutionarea oricarei probleme legate de calitatea de participant la trafic sau de proprietar ori utilizator de vehicul;
26. patrunderea pe drumurile publice modernizate cu un vehicul care are pe roti sau pe caroserie noroi ce se depune pe partea carosabila ori din care cad sau se scurg produse, substante sau materiale ce pun In pericol siguranta circulatiei;
27. transportul copiilor In varsta de pana la 12 ani sau al animalelor pe locurile din fata ale vehiculelor;
28. conducerea autovehiculului cu masa maxima autorizata mai mare de 3,5 tone pe drumurile acoperite cu gheata, zapada sau polei, fara a avea montate pe roti lanturi sau alte echipamente antiderapante omologate;
29. neaplicarea, In partea din spate a unui autovehicul Inmatriculat Intr-un stat care nu este semnatar al Conventiei asupra circulatiei rutiere, a semnului distinctiv al statului care a efectuat Inmatricularea;
30. stationarea neregulamentara pe drumurile publice In conditii de vizibilitate redusa;
31. lovirea, deteriorarea sau ocolirea portilor de gabarit instalate Inaintea trecerii la nivel cu calea ferata;
32. lovirea si/sau deteriorarea pasajelor superioare de pe drumurile publice, prin nerespectarea gabaritului de libera trecere semnalizat corespunzator;
33. montarea pe autovehicul a unui sistem antifurt sonor a carui durata a semnalului depaseste mai mult de un minut consecutiv, iar intensitatea semnalului depaseste pragul fonic prevazut de lege;
34. neaplicarea, In partea din spate a vehiculului care efectueaza transport public de persoane sau de marfuri, a indicatorului cu limitele de viteza admise pentru categoria din care face parte vehiculul condus;
35. aplicarea tratamentelor chimice sau a foliilor pe parbriz, luneta sau pe geamurile laterale, cu exceptia celor omologate si/sau certificate de catre autoritatea competenta si care sunt marcate corespunzator;
36. aplicarea de afise, reclame publicitare, Inscrisuri sau accesorii pe parbriz, luneta sau geamurile laterale care restrang sau estompeaza vizibilitatea sub limita legal admisa ori Impiedica sau diminueaza eficacitatea dispozitivelor de iluminare si semnalizare luminoasa ori citirea numarului de Inmatriculare;
37. Incalcarea obligatiilor referitoare la circulatia pe drumurile publice a vehiculelor care transporta produse sau marfuri periculoase ori a vehiculelor cu masa si/sau gabaritul depasit.
(2) Amenda contraventionala prevazuta la alin. (1) se aplica si conducatorului de autovehicul sau tramvai care savarseste o fapta pentru care se aplica 6 puncte de penalizare, conform art. 108 alin. (1) lit. d).
(3) Constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda prevazuta In clasa a IV-a de sanctiuni si cu aplicarea sanctiunii complementare a suspendarii exercitarii dreptului de a conduce pentru o perioada de 90 de zile savarsirea de catre conducatorul de autovehicul sau tramvai a urmatoarelor fapte:
a) conducerea sub influenta bauturilor alcoolice, daca fapta nu constituie, potrivit legii, infractiune;
b ) conducerea vehiculului cu defectiuni grave la sistemul de franare sau la mecanismul de directie, constatate de politia rutiera Impreuna cu specialistii Registrului Auto Roman;
c) neoprirea la trecerea la nivel cu calea ferata cand barierele sau semibarierele sunt coborate ori In curs de coborare sau cand semnalele cu lumini rosii si/sau sonore sunt In functiune;
d) nerespectarea dispozitiilor prevazute la art. 35 alin. (3);
e) depasirea cu mai mult de 50 km/h a vitezei maxime admise pe sectorul de drum respectiv si pentru categoria din care face parte autovehiculul condus, constatata, potrivit legii, cu mijloace tehnice omologate si verificate metrologic.
Art. 103. - (1) Suspendarea exercitarii dreptului de a conduce autovehicule se dispune:
a) pentru o perioada de 30 de zile, daca titularul permisului de conducere a savarsit contraventii care cumuleaza 15 puncte de penalizare;
b ) pentru o perioada de 60 de zile, daca titularul permisului de conducere cumuleaza din nou cel putin 15 puncte de penalizare In urmatoarele 12 luni de la data expirarii ultimei suspendari a exercitarii dreptului de a conduce.
(2) In cazul In care conducatorul de autovehicul sau tramvai savarseste, Intr-un interval de 6 luni de la data restituirii permisului de conducere, din nou o noua fapta prevazuta la art. 100 alin. (3), art. 101 alin. (3) si art. 102 alin. (3), perioada de suspendare se majoreaza cu Inca 30 de zile.
(3) In cazurile prevazute la alin. (1) si (2) hotararea de suspendare a exercitarii dreptului de a conduce se comunica titularului de catre serviciul politiei rutiere, care are In evidenta contravenientul, In termen de 10 zile de la data constatarii ultimei contraventii.
(4) Punctele de penalizare se anuleaza la Implinirea termenului de 6 luni de la data constatarii contraventiei.
(5) Suspendarea exercitarii dreptului de a conduce anuleaza toate punctele de penalizare acumulate pana In acel moment.
(6) In cazurile prevazute la alin. (1), contravenientul este obligat sa se prezinte la unitatea de politie pe raza careia domiciliaza sau, dupa caz, are resedinta, In termen de 5 zile de la primirea Instiintarii scrise, pentru a preda permisul de conducere.
(7) Neprezentarea contravenientului In termenul prevazut la alin. (6), In mod nejustificat, atrage majorarea cu 30 de zile a duratei de suspendare a exercitarii dreptului de a conduce, prevazuta la alin. (1) lit. a) si b ).
Art. 104. - La cererea motivata a titularului permisului de conducere, perioadele de suspendare se reduc de catre seful politiei rutiere al judetului sau al municipiului Bucuresti pe raza careia a fost savarsita fapta ori de catre seful politiei rutiere din Inspectoratul General al Politiei Romane, dar nu mai putin de 30 de zile, In conditiile prevazute In regulament.
Art. 105. - Constituie contraventii si se sanctioneaza cu amenda prevazuta In clasa a V-a de sanctiuni urmatoarele fapte savarsite de catre persoane juridice:
1. nesemnalizarea sau semnalizarea necorespunzatoare a drumului public sau a trecerilor la nivel cu calea ferata, conform standardelor In vigoare; neInlaturarea obstacolelor care Impiedica vizibilitatea conducatorilor de vehicule la trecerile la nivel cu calea ferata;
2. neIndeplinirea obligatiilor de instalare a mijloacelor de semnalizare rutiera, precum si a dispozitivelor speciale de acest fel;
3. nesemnalizarea sau semnalizarea necorespunzatoare, conform standardelor In vigoare, a obstacolelor sau lucrarilor aflate In zona drumului public;
4. neasigurarea starii de viabilitate a partii carosabile potrivit standardelor In vigoare, precum si neluarea masurilor de Inlaturare a obstacolelor aflate pe partea carosabila;
5. amplasarea In zona drumului public de dispozitive care pot fi confundate cu indicatoarele ori instalatiile care servesc la semnalizarea rutiera ori realizarea de constructii sau instalatii ori crearea de alte obstacole de natura sa le limiteze vizibilitatea sau eficacitatea;
6. instituirea de restrictii de circulatie pe drumurile publice fara autorizatia administratorului drumului si avizul politiei rutiere;
7. nerespectarea termenelor si conditiilor stabilite de administratorul drumului public si de politia rutiera privind amplasarea si executarea de lucrari In zona drumului public;
8. nerespectarea obligatiilor de catre executant sau, dupa caz, beneficiar ca, dupa terminarea lucrarilor In partea carosabila, acostament sau trotuar, sa readuca drumul public cel putin la starea initiala;
9. neIndeplinirea obligatiilor ce le revin, potrivit normelor legale, In legatura cu vehiculele si conducatorii acestora;
10. necomunicarea, In termen, la cererea politiei rutiere, a identitatii persoanei careia i-a Incredintat vehiculul pentru a fi condus pe drumurile publice;
11. lipsa dotarilor specifice obligatorii pentru admiterea si mentinerea In circulatie a vehiculelor;
12. neasigurarea Insotirii deplasarii vehiculelor care efectueaza transport de marfuri sau produse periculoase, precum si a celor cu mase sau gabarite depasite;
13. nerespectarea obligatiei de a echipa personalul de executie a lucrarilor In zona drumului public cu echipamente de protectie-avertizare fluorescent-reflectorizant;
14. amplasarea statiilor mijloacelor de transport public de persoane fara avizul politiei rutiere;
15. nerespectarea obligatiilor de a efectua orele de educatie rutiera In unitatile de Invatamant;
16. practicarea actelor de comert pe trotuar, pe acostament sau pe partea carosabila, iar In afara localitatilor, In zona de siguranta a drumului public;
17. refuzul nejustificat de a Inmatricula sau de a Inregistra un vehicul ori de a elibera placutele cu numarul de Inmatriculare sau de Inregistrare ori de a mentiona In certificatul de Inmatriculare datele de identificare a utilizatorului;
18. neIndeplinirea, de catre proprietarul sau detinatorul mandatat al vehiculului, a obligatiei de a solicita autoritatii competente Inscrierea In certificatul de Inmatriculare sau de Inregistrare a datelor de identificare a utilizatorului;
19. neIndeplinirea obligatiilor ce revin organizatorilor Intrecerilor autorizate de a lua toate masurile necesare pentru desfasurarea In siguranta a acestora, precum si pentru protectia celorlalti participanti la trafic;
20. neIndeplinirea obligatiei, de catre autoritatile publice locale, de a efectua amenajari rutiere destinate circulatiei pietonilor, biciclistilor, vehiculelor cu tractiune animala si calmarii traficului, precum si nesemnalizarea sau semnalizarea necorespunzatoare a acestora;
21. Incredintarea unui vehicul destinat transportului public de persoane sau de marfuri pentru a fi condus pe drumurile publice de catre un conducator de autovehicul sau tramvai care nu are atestat profesional;
22. dispunerea efectuarii transportului de marfuri si produse periculoase sau a vehiculelor cu masa si/sau gabaritul depasit fara autorizatie speciala emisa In conditiile legii ori pe alte trasee decat cele stabilite de autoritatea competenta;
23. neIndeplinirea obligatiei de Instiintare a politiei rutiere de pe a carei raza de competenta pleaca transportul de marfuri sau produse periculoase cu privire la traseul stabilit si localitatea de destinatie;
24. neIndeplinirea obligatiei de catre autoritatile administratiei publice locale de a amenaja drumuri laterale In conditiile art. 71 alin. (2);
25. nerespectarea obligatiei administratorului drumului public sau autoritatii publice locale de a executa sau, dupa caz, de a desfiinta amenajarile rutiere, In termenul stabilit Impreuna cu politia rutiera;
26. punerea In aplicare a planurilor de urbanism generale, zonale sau de detaliu, fara ca acestea sa fie avizate In prealabil de catre administratorul drumului public si politia rutiera;
27. Incalcarea dispozitiilor legale privind efectuarea de modificari si completari In certificatul de Inmatriculare sau de Inregistrare ori In cartea de identitate a vehiculului, precum si verificarea tehnica periodica a acestuia fara solicitarea prezentarii de catre proprietar a dovezii existentei asigurarii de raspundere civila pentru pagube produse tertilor prin accidente de autovehicule;
28. neIndeplinirea obligatiei de Intretinere a drumului public pe timp de iarna, potrivit reglementarilor In vigoare.
Art. 106. - (1) In cazurile prevazute la art. 100 alin. (3), art. 101 alin. (3), art. 102 alin. (3) si art. 107 conducatorul de autovehicul sau tramvai trebuie sa se prezinte obligatoriu, conform convocarii, pentru verificarea cunoasterii regulilor de circulatie.
(2) In cazul nepromovarii testului de cunoastere a regulilor de circulatie, perioada de suspendare se prelungeste pana la promovarea testului.
Art. 107. - Sanctiunile prevazute la art. 100 alin. (3), art. 101 alin. (3), art. 102 alin. (3), art. 103 alin. (2) si la art. 106 se aplica si instructorului auto atestat, aflat In procesul de instruire practica a persoanelor pentru obtinerea permisului de conducere, ori examinatorului aflat In timpul desfasurarii probei practice a examenului pentru obtinerea permisului de conducere.
Art. 108. - (1) Savarsirea de catre conducatorul de autovehicul sau tramvai a uneia sau mai multor contraventii atrage, pe langa sanctiunea amenzii, si aplicarea unui numar de puncte de penalizare, dupa cum urmeaza:
a) 2 puncte de penalizare pentru savarsirea urmatoarelor fapte:
1. folosirea incorecta a luminilor de drum la Intalnirea cu un autovehicul care circula din sens opus;
2. folosirea telefoanelor mobile In timpul conducerii, cu exceptia celor prevazute cu dispozitive de tip "maini libere";
3. nerespectarea obligatiei de a purta, In timpul circulatiei pe drumurile publice, centura de siguranta ori castile de protectie omologate, dupa caz;
4. depasirea cu 10-20 km/h a vitezei maxime admise pe sectorul de drum respectiv pentru categoria din care face parte autovehiculul condus, constatata, potrivit legii, cu mijloace tehnice omologate si verificate metrologic;
5. circulatia pe un sector de drum pe care accesul este interzis;
6. nerespectarea regulilor privind manevra de Intoarcere, mersul Inapoi, schimbarea benzii de circulatie sau a directiei de mers;
7. nerespectarea obligatiei de a folosi luminile de Intalnire si pe timpul zilei, pe autostrazi, drumuri expres si pe drumuri nationale europene (E);
8. stationarea neregulamentara;
9. refuzul Inmanarii actului de identitate, a permisului de conducere, a certificatului de Inmatriculare sau de Inregistrare, a celorlalte documente prevazute de lege, la cererea politistului rutier, precum si refuzul de a permite verificarea vehiculului;
b ) 3 puncte de penalizare pentru savarsirea urmatoarelor fapte:
1. oprirea nejustificata sau circulatia pe banda de urgenta a autostrazilor ori oprirea pe partea carosabila a drumurilor expres sau a drumurilor nationale europene (E);
2. depasirea cu 21-30 km/h a vitezei maxime admise pe sectorul de drum respectiv pentru categoria din care face parte autovehiculul condus, constatata, potrivit legii, cu mijloace tehnice omologate si verificate metrologic;
3. nerespectarea regulilor privind manevra de Intoarcere, mersul Inapoi, schimbarea benzii de circulatie sau a directiei de mers, daca prin aceasta s-a produs un accident din care au rezultat avarierea unui vehicul sau alte pagube materiale;
4. nepastrarea unei distante corespunzatoare fata de vehiculul care Il precede, daca prin aceasta s-a produs un accident din care au rezultat avarierea unui vehicul sau alte pagube materiale;
5. nerespectarea semnificatiei indicatorului "ocolire", instalat pe refugiul statiilor de tramvai;
6. patrunderea Intr-o intersectie atunci cand circulatia In interiorul acesteia este blocata;
c) 4 puncte de penalizare pentru savarsirea urmatoarelor fapte:
1. nerespectarea obligatiilor care Ii revin In cazul vehiculelor ramase In pana sau avariate;
2. nerespectarea semnificatiei indicatorului "STOP";
3. depasirea cu 31-40 km/h a vitezei maxime admise pe sectorul de drum respectiv pentru categoria din care face parte autovehiculul condus, constatata, potrivit legii, cu mijloace tehnice omologate si verificate metrologic;
4. circulatia In timpul noptii sau ziua, pe timp de ceata, ninsoare abundenta sau ploaie torentiala, cu un autovehicul fara lumini sau fara semnalizare corespunzatoare;
5. conducerea unui autovehicul sau tractarea unei remorci atunci cand dovada Inlocuitoare a certificatului de Inmatriculare sau de Inregistrare este eliberata fara drept de circulatie sau durata acesteia a expirat;
d) 6 puncte de penalizare pentru savarsirea urmatoarelor fapte:
1. refuzul de a permite imobilizarea vehiculului sau verificarea tehnica a acestuia;
2. nerespectarea semnificatiei semnalelor regulamentare ale agentilor de cale ferata care dirijeaza circulatia la trecerile la nivel cu calea ferata;
3. depasirea cu 41-50 km/h a vitezei maxime admise pe sectorul de drum respectiv pentru categoria din care face parte autovehiculul condus, constatata, potrivit legii, cu mijloace tehnice omologate si verificate metrologic;
4. conducerea unui vehicul Inmatriculat sau Inregistrat care nu are montata una dintre placutele cu numarul de Inmatriculare sau de Inregistrare;
5. circulatia sau stationarea pe spatiul interzis care separa sensurile de circulatie pe autostrada;
6. stationarea ori parcarea autovehiculelor pe autostrada In alte locuri decat cele special amenajate si semnalizate;
7. executarea pe autostrada a manevrei de Intoarcere sau de mers Inapoi, circulatia sau traversarea de pe un sens de circulatie pe celalalt prin zonele interzise, respectiv prin zona mediana sau racordurile dintre cele doua parti carosabile;
8. nerespectarea semnificatiei indicatoarelor Trecere la nivel cu o cale ferata simpla, fara bariere; Trecere la nivel cu o cale ferata dubla, fara bariere sau Oprire, instalate la trecerea la nivel cu o cale ferata;
9. schimbarea directiei de mers prin viraj spre stanga, daca prin aceasta se Incalca marcajul longitudinal continuu care separa sensurile de circulatie;
10. patrunderea Intr-o intersectie dirijata prin semafoare, daca prin aceasta se produce blocarea circulatiei In interiorul intersectiei.
(2) Procedura de Inregistrare a punctelor de penalizare se stabileste prin regulament.
Art. 109. - (1) Constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor se fac direct de catre politistul rutier, iar In punctele de trecere a frontierei de stat a Romaniei, de catre politistii de frontiera.
(2) Constatarea contraventiilor se poate face si cu ajutorul unor mijloace tehnice certificate sau mijloace tehnice omologate si verificate metrologic, consemnandu-se aceasta In procesul-verbal de constatare a contraventiei.
(3) In cazurile prevazute la alin. (2), procesul-verbal se poate Incheia si In lipsa contravenientului, dupa stabilirea identitatii conducatorului de vehicul, mentionandu-se aceasta In procesul-verbal, fara a fi necesara confirmarea faptelor de catre martori.
(4) Forma si continutul procesului-verbal de constatare a contraventiei se stabilesc prin regulament.
(5) Contravenientul, cu exceptia persoanei juridice, poate achita, In termen de cel mult doua zile lucratoare de la data primirii procesului-verbal de constatare a contraventiei, jumatate din minimul amenzii prevazute de lege.
(6) Pentru amenzile contraventionale In cuantum de pana la 20 puncte-amenda, contravenientul poate achita pe loc agentului constatator jumatate din minimul amenzii prevazute de lege.
(7) In cazul prevazut la alin. (6), agentul constatator elibereaza contravenientului chitanta reprezentand contravaloarea amenzii, In care se mentioneaza data, numele si prenumele contravenientului, fapta savarsita, actul normativ care stabileste si sanctioneaza contraventia, numele, prenumele si semnatura agentului constatator, nemaifiind necesara Incheierea procesului-verbal de constatare a contraventiei daca nu se dispune si o sanctiune contraventionala complementara.
(8) Amenzile privind circulatia pe drumurile publice se fac venit integral la bugetele locale. Amenzile cuvenite bugetelor locale se achita la Casa de Economii si Consemnatiuni - C.E.C. - S.A. sau la casieriile autoritatilor administratiei publice locale ori ale altor institutii publice abilitate sa administreze veniturile bugetelor locale, indiferent de localitatea pe a carei raza functioneaza acestea, de cetatenia, domiciliul sau de resedinta contravenientului ori de locul savarsirii contraventiei, precum si la ghiseul unic din punctele de trecere a frontierei de stat a Romaniei. O copie de pe chitanta se preda de catre contravenient agentului constatator sau se trimite prin posta organului din care acesta face parte, In termenul prevazut de lege.
(9) Prevederile prezentei ordonante de urgenta referitoare la contraventii se completeaza cu cele ale Ordonantei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 180/2002, cu modificarile si completarile ulterioare, daca prin prezenta ordonanta de urgenta nu se dispune altfel.
Art. 110. - In cazul In care Impotriva titularului permisului de conducere s-a luat masura de siguranta prevazuta la art. 112 lit. c) din Codul penal, suspendarea exercitarii dreptului de a conduce se dispune pe Intreaga perioada cat dureaza interzicerea dreptului de a exercita profesia sau ocupatia de conducator de autovehicul.
Art. 111. - (1) Permisul de conducere sau dovada Inlocuitoare a acestuia se retine In urmatoarele cazuri:
a) la cumularea a cel putin 15 puncte de penalizare;
b ) cand titularul acestuia a savarsit una dintre infractiunile prevazute la art. 85, art. 86 alin. (2), art. 87 alin. (1), (2), (4) si (5), art. 89 alin. (1), art. 90 alin. (1) si la art. 92 alin. (3) si (5);
c) la savarsirea uneia dintre contraventiile prevazute la art. 100 alin. (3), art. 101 alin. (3), art. 102 alin. (3) si la art. 115 alin. (1);
d) cand titularul acestuia a fost declarat inapt pentru a conduce autovehicule sau tramvaie;
e) cand prezinta modificari, stersaturi sau adaugari, este deteriorat ori se afla In mod nejustificat asupra altei persoane;
f) cand perioada de valabilitate a expirat.
(2) La retinerea permisului de conducere, In cazurile prevazute la alin. (1), titularului acestuia i se elibereaza o dovada Inlocuitoare cu sau fara drept de circulatie.
(3) In situatiile prevazute la alin. (1) lit. b ) si la art. 102 alin. (3), dovada Inlocuitoare a permisului de conducere se elibereaza fara drept de circulatie.
(4) Permisul de conducere al conducatorului de autovehicul sau tramvai, implicat Intr-un accident de circulatie din care a rezultat uciderea sau vatamarea corporala grava a unei persoane, se retine de catre politia rutiera daca autorul accidentului a Incalcat o regula de circulatie dintre cele prevazute la art. 102 alin. (3), eliberandu-se dovada Inlocuitoare fara drept de circulatie. Daca regula de circulatie Incalcata este una dintre cele prevazute la art. 100 alin. (3) si la art. 101 alin. (3), dovada Inlocuitoare a permisului de conducere se elibereaza cu drept de circulatie pentru o perioada de 15 zile.
(5) In situatiile prevazute la art. 85, art. 86 alin. (2), art. 90 alin. (1), art. 100 alin. (3) si la art. 101 alin. (3), dovada Inlocuitoare a permisului de conducere se elibereaza cu drept de circulatie pentru o perioada de 15 zile.
(6) Pentru cazurile prevazute la alin. (4) teza a II-a si alin. (5), dreptul de circulatie se poate prelungi, din 30 In 30 de zile, pe toata perioada urmaririi penale de catre seful politiei rutiere pe raza careia s-a comis fapta, la propunerea procurorului care efectueaza urmarirea penala sau care exercita supravegherea cercetarii penale ori la propunerea instantei de judecata care solutioneaza cauza penala ori plangerea introdusa Impotriva procesului-verbal de constatare a contraventiei, pana la ramanerea definitiva si irevocabila a hotararii judecatoresti.
(7) Decizia sefului politiei rutiere privind prelungirea dreptului de circulatie poate fi atacata la instanta de contencios administrativ competenta de orice persoana interesata. Procedura prealabila nu este obligatorie.
Art. 112. - (1) Certificatul de Inmatriculare sau de Inregistrare ori dovada Inlocuitoare a acestuia se retine de catre politia rutiera In urmatoarele cazuri:
a) vehiculul nu are efectuata inspectia tehnica periodica valabila;
b ) nu sunt respectate normele tehnice constructive referitoare la transportul produselor periculoase;
c) vehiculul circula noaptea fara faruri sau lampi de semnalizare, dispozitivele de iluminare si semnalizare luminoase, mijloacele fluorescent-reflectorizante, prevazute In normele tehnice In vigoare;
d) vehiculul circula cu defectiuni majore la sistemele de iluminare-semnalizare sau cu alte dispozitive decat cele omologate;
e) sistemul de franare de serviciu este defect;
f) sistemul de franare de ajutor sau de stationare este defect;
g) mecanismul de directie prezinta uzuri peste limitele admise;
h) anvelopele au alte dimensiuni sau caracteristici decat cele prevazute In cartea de identitate a vehiculului, prezinta taieturi sau rupturi ale cordului ori sunt uzate peste limita legal admisa;
i) zgomotul In mers sau stationare depaseste limita legal admisa pentru tipul respectiv de vehicul;
j) motorul emite noxe poluante peste limitele legal admise;
k) elementele dispozitivului de cuplare pentru remorcare prezinta uzuri pronuntate ori nu sunt compatibile, fiind de natura sa provoace desprinderea remorcii sau dezechilibrarea ansamblului;
l) autovehiculul sau tramvaiul are aplicate pe parbriz, luneta sau geamurile laterale afise sau reclame publicitare, folii neomologate si/sau nemarcate corespunzator ori accesorii care restrang sau estompeaza vizibilitatea In timpul mersului, atat din interior, cat si din exterior;
m) autovehiculul are aplicat pe partea frontala si/sau posterioara a acestuia afise, Inscrisuri sau reclame care diminueaza eficacitatea dispozitivelor de iluminare si semnalizare luminoasa ori citirea numarului de Inmatriculare;
n) autovehiculul prezinta scurgeri semnificative de carburant sau lubrifiant;
o) placutele cu numarul de Inmatriculare sau de Inregistrare nu sunt conforme cu standardul ori au aplicate dispozitive de iluminare, altele decat cele omologate;
p) datele din certificatul de Inmatriculare sau de Inregistrare nu concorda cu caracteristicile tehnice ale vehiculului;
r) vehiculul nu a fost radiat din circulatie In cazurile prevazute In prezenta ordonanta de urgenta;
s) vehiculul nu este asigurat de raspundere civila In caz de pagube produse tertilor prin accidente de circulatie, conform legii;
t) detinatorul vehiculului nu a preschimbat certificatul de Inmatriculare sau de Inregistrare, In conformitate cu prevederile legale;
u) vehiculul nu are montata una dintre placutele cu numarul de Inmatriculare sau de Inregistrare;
v) vehiculul are lipsa elemente ale caroseriei ori aceasta este Intr-o stare avansata de degradare;
x) lipsa dotarilor obligatorii pe autovehicule destinate Invatarii conducerii autovehiculelor In procesul instruirii persoanelor In vederea obtinerii permisului de conducere, prevazute de reglementarile In vigoare.
(2) In situatiile prevazute la alin. (1) lit. b ), c), e), g), k), o), p), r) si s), la retinerea certificatului de Inmatriculare sau de Inregistrare, politistul rutier elibereaza conducatorului de vehicul o dovada Inlocuitoare fara drept de circulatie, iar In cazurile prevazute la alin. (1) lit. a), d), f), h), i), j), l), m), n), t), u), v) si x), o dovada Inlocuitoare cu drept de circulatie pentru 15 zile.
(3) In situatiile prevazute la alin. (1) lit. b ), o), p), r) si s), odata cu retinerea certificatului de Inmatriculare politistul rutier retrage si placutele cu numarul de Inmatriculare sau de Inregistrare.
(4) Certificatul de Inmatriculare sau de Inregistrare si placutele cu numarul de Inmatriculare sau de Inregistrare, cu exceptia celor care nu corespund standardelor, se restituie proprietarului sau utilizatorului vehiculului de catre politia rutiera, la prezentarea de catre acesta a dovezii Incetarii motivului pentru care documentul a fost retinut, In conditiile prevazute In regulament.
Art. 113. - (1) Permisul de conducere se restituie titularului:
a) la expirarea perioadei de suspendare;
b ) cand, In conditiile art. 96 alin. (4), s-a hotarat ca exercitarea dreptului de a conduce nu se suspenda;
c) la Incetarea masurii de siguranta prevazute la art. 112 lit. c) din Codul penal;
d) In baza rezolutiei sau, dupa caz, a ordonantei procurorului prin care s-a dispus neInceperea urmaririi penale, scoaterea de sub urmarirea penala sau Incetarea urmaririi penale;
e) In baza hotararii judecatoresti ramase definitive prin care s-a dispus achitarea inculpatului ori procesul-verbal de constatare a contraventiei a fost anulat;
f) la Incetarea cauzelor pentru care a fost retras permisul de conducere In conditiile art. 97 alin. (4), certificata printr-un act medico-legal.
(2) Permisul de conducere se restituie de catre politia rutiera In conditiile stabilite In regulament.
Art. 114. - (1) Anularea permisului de conducere se dispune In urmatoarele cazuri:
a) titularul permisului de conducere a fost condamnat printr-o hotarare judecatoreasca ramasa definitiva pentru o infractiune care a avut ca rezultat uciderea sau vatamarea corporala a unei persoane, savarsita ca urmare a nerespectarii regulilor de circulatie;
b ) titularul permisului de conducere a fost condamnat printr-o hotarare judecatoreasca ramasa definitiva pentru infractiunile prevazute la art. 85, art. 86 alin. (2), art. 87 alin. (1), (2), (4) si (5), art. 89 alin. (1) si (2), art. 90 alin. (1) si la art. 92 alin. (3);
c) permisul de conducere a fost obtinut In perioada In care titularul se afla In urmarire penala pentru savarsirea uneia dintre infractiunile prevazute la art. 24 alin. (6);
d) titularului permisului de conducere i s-a aplicat, printr-o hotarare judecatoreasca ramasa definitiva, pedeapsa complementara a interzicerii exercitarii profesiei sau ocupatiei de conducator de vehicule, prevazuta la art. 64 lit. c) din Codul penal;
e) permisul de conducere a fost obtinut cu Incalcarea normelor legale, situatie constatata de instanta competenta.
(2) Permisul de conducere se anuleaza si In cazul In care titularul acestuia a decedat.
(3) Procedura anularii permisului de conducere se stabileste prin regulament.
Art. 115. - (1) Suspendarea exercitarii dreptului de a conduce sau anularea permisului de conducere se dispune de catre politia rutiera din cadrul Inspectoratului General al Politiei Romane si In cazul In care Impotriva titularului acestuia s-a hotarat o astfel de masura de catre o autoritate straina competenta pentru o fapta savarsita pe teritoriul altui stat, In conditiile stabilite prin Conventia europeana cu privire la efectele internationale ale interzicerii exercitarii dreptului de a conduce un vehicul cu motor, adoptata la Bruxelles la 3 iunie 1976, ratificata de Romania prin Legea nr. 126/1997.
(2) Hotararea asupra suspendarii exercitarii dreptului de a conduce un vehicul sau anularii permisului de conducere se comunica titularului de catre politia rutiera care a dispus masura.
Art. 116. - (1) Persoana al carei permis de conducere a fost anulat ca urmare a ramanerii definitive a unei hotarari judecatoresti de condamnare pentru una dintre faptele prevazute la art. 114 alin. (1) si la art. 115 alin. (1) se poate prezenta la examen pentru obtinerea unui nou permis de conducere, pentru toate categoriile avute anterior, daca:
a) au trecut 6 luni de la data executarii pedepsei amenzii sau a pedepsei In regim de privare de libertate ori la locul de munca;
b ) a trecut un an de la data gratierii pedepsei sau a ramanerii definitive a hotararii judecatoresti prin care s-a dispus suspendarea conditionata a executarii pedepsei ori suspendarea executarii pedepsei sub supraveghere;
c) a intervenit amnistia;
d) interzicerea dreptului de a exercita profesia sau ocupatia de conducator de autovehicule, prevazuta la art. 64 lit. c) din Codul penal, a expirat sau a fost revocata.
(2) Persoana careia i-a fost anulat permisul de conducere, Inainte de intrarea In vigoare a prezentei ordonante de urgenta, ca urmare a savarsirii, Intr-un interval de 6 luni de la restituirea permisului de conducere, a unei fapte care atragea suspendarea exercitarii dreptului de a conduce, se poate prezenta la examen In vederea obtinerii unui nou permis de conducere, fara a fi necesara trecerea vreunui termen de la data aplicarii masurii administrative.
(3) Pentru prezentarea la examen In vederea obtinerii unui nou permis de conducere, persoana aflata In una dintre situatiile prevazute la alin. (1) si (2) trebuie sa faca dovada ca:
a) este apta din punct de vedere medical si psihologic;
b ) nu a fost condamnata prin hotarare judecatoreasca ramasa definitiva pentru una dintre infractiunile prevazute la art. 24 alin. (6), cu exceptia cazurilor In care a intervenit una dintre situatiile prevazute la alin. (1).
Art. 117. - (1) Imobilizarea unui vehicul se dispune de catre politistul rutier In cazul savarsirii de catre conducatorul acestuia a uneia dintre urmatoarele fapte:
a) conducerea unui vehicul neInmatriculat sau neInregistrat ori cu numar de Inmatriculare sau de Inregistrare fals ori fara a avea montate placutele cu numarul de Inmatriculare sau de Inregistrare;
b ) conducerea unui vehicul a carui stare tehnica pune In pericol grav siguranta circulatiei, deterioreaza drumul public sau afecteaza mediul;
c) conducerea unui vehicul cu Incalcarea regulilor referitoare la transportul marfurilor periculoase ori cu gabarite si/sau mase depasite;
d) conducerea unui vehicul despre care exista date sau indicii ca face obiectul unei fapte de natura penala;
e) refuza sa se legitimeze;
f) se afla sub influenta bauturilor alcoolice, a produselor sau substantelor stupefiante ori a medicamentelor cu efecte similare acestora, iar conducerea vehiculului nu poate fi asigurata de o alta persoana;
g) nu respecta timpii de conducere si de odihna prevazuti de lege.
(2) Imobilizarea unui vehicul se dispune si In cazul In care conducatorul acestuia ori unul dintre pasageri savarseste o fapta de natura penala sau este urmarit pentru savarsirea unei infractiuni.
(3) Pentru oprirea fortata sau imobilizarea In cazurile prevazute la alin. (1) si (2), politia rutiera poate utiliza dispozitive speciale omologate.
(4) Procedura de imobilizare a vehiculelor In cazurile prevazute la alin. (1) si (2) se stabileste prin regulament.
CAPITOLUL VIII
Cai de atac Impotriva procesului-verbal de constatare a contraventiei
Art. 118. - (1) Impotriva procesului-verbal de constatare a contraventiilor se poate depune plangere, In termen de 15 zile de la comunicare, la serviciul politiei rutiere In a carui raza de competenta a fost constatata fapta.
(2) Plangerea suspenda executarea amenzilor si a sanctiunilor contraventionale complementare de la data Inregistrarii acesteia pana la data ramanerii definitive a hotararii judecatoresti.
(3) Cand dovada Inlocuitoare a permisului de conducere a fost eliberata fara drept de circulatie, la data depunerii plangerii Impotriva procesului-verbal de constatare a contraventiei, seful politiei rutiere pe raza careia a fost savarsita fapta mentioneaza pe dovada ca titularul permisului are drept de circulatie pentru o perioada de 30 de zile.
(4) Prelungirea dreptului de circulatie se face de catre seful politiei rutiere a judetului sau a municipiului Bucuresti ori Inlocuitorul acestuia sau de catre seful politiei rutiere din cadrul Inspectoratului General al Politiei Romane ori adjunctul acestuia, pe a carei raza de competenta a fost savarsita contraventia, din 30 In 30 de zile, In baza unui certificat eliberat de instanta de judecata care confirma ca dosarul este In curs de solutionare, pana la ramanerea definitiva a hotararii judecatoresti.
(5) Plangerea Impreuna cu dosarul cauzei se trimit In termen instantei de judecata pe raza careia a fost savarsita fapta.
Art. 119. - In cazul In care fapta unui conducator de autovehicul sau tramvai a avut ca urmare producerea unui accident de circulatie, instanta de judecata Investita cu solutionarea cauzei va cita unitatea de politie din care face parte agentul constatator, partile implicate In eveniment si societatea de asigurare.
Art. 120. - (1) Procesul-verbal neatacat In termen de 15 zile de la data comunicarii acestuia ori, dupa caz, a ramanerii definitive a hotararii judecatoresti prin care s-a respins plangerea constituie titlu executoriu, fara vreo alta formalitate.
(2) Procesele-verbale ale cetatenilor straini sau ale cetatenilor romani cu domiciliul In strainatate, devenite titlu executoriu, se comunica de catre politia rutiera pe raza careia s-a produs fapta, pentru executare, politiei rutiere din cadrul Inspectoratului General al Politiei Romane.
(3) Politia rutiera din cadrul Inspectoratului General al Politiei Romane comunica In scris Inspectoratului General al Politiei de Frontiera, In cel mult 6 luni de la primirea titlului executoriu, numele si prenumele contravenientului, numarul pasaportului si al procesului-verbal de constatare a contraventiei, precum si suma datorata, pentru a fi luate In evidenta si a fi conditionata intrarea pe teritoriul Romaniei a contravenientului.
Art. 121. - (1) In cazul In care instanta Investita cu solutionarea cauzei a respins plangerea contravenientului Impotriva procesului-verbal de constatare a contraventiei, sanctiunea contraventionala, inclusiv cea complementara, Isi produce efectele dupa data ramanerii definitive a hotararii judecatoresti si expirarea valabilitatii dovezii Inlocuitoare a permisului de conducere.
(2) Executarea sanctiunii contraventionale complementare se prescrie In acelasi termen In care se prescrie sanctiunea contraventionala principala.
CAPITOLUL IX   
Atributii ale unor ministere si ale altor autoritati ale administratiei publice
Art. 122. - Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului are urmatoarele atributii:
a) ia masuri pentru mentinerea permanenta In stare tehnica buna a drumurilor pe care le administreaza;
b ) ia masuri pentru instalarea, aplicarea si Intretinerea mijloacelor de semnalizare rutiera, precum si a echipamentelor destinate sigurantei circulatiei pe drumurile din administrarea sa, cu respectarea standardelor In vigoare;
c) autorizeaza efectuarea lucrarilor In zonele de siguranta si protectie a drumurilor din administrarea sa, verifica modul de executare si respectarea termenelor stabilite;
d) stabileste conditiile tehnice si metodologia de omologare si certificare a echipamentelor, pieselor de schimb si materialelor de exploatare pentru vehicule;
e) autorizeaza Infiintarea si functionarea statiilor de inspectie tehnica periodica, supravegheaza si controleaza activitatea acestora si atesta personalul care efectueaza inspectia tehnica periodica;
f) stabileste norme metodologice si organizeaza pregatirea, examinarea si atestarea profesionala a instructorilor si profesorilor de legislatie In domeniul pregatirii candidatilor pentru obtinerea permisului de conducere, In conditiile legii;
g) stabileste conditiile tehnice si metodologice de omologare pentru circulatia pe drumurile publice a vehiculelor, de inspectie tehnica periodica, de certificare a autenticitatii, de identificare, precum si de verificare tehnica In trafic a vehiculelor;
h) autorizeaza Infiintarea si functionarea scolilor pentru pregatirea conducatorilor de autovehicule si tramvaie;
i) stabileste norme obligatorii privind organizarea si desfasurarea transporturilor rutiere si controleaza respectarea acestora;
j) elaboreaza reglementari specifice In domeniul transporturilor rutiere;
k) omologheaza vehicule pentru circulatie;
l) certifica si/sau omologheaza echipamentele, piesele de schimb si materialele de exploatare pentru vehiculele fabricate In tara sau importate;
m) autorizeaza agentii economici care desfasoara activitati de reparatii, de reglari, de modificari constructive, de reconstructie a vehiculelor, precum si de dezmembrare a acestora;
n) asigura efectuarea certificarii autenticitatii sau a identificarii vehiculelor rutiere, In vederea Inmatricularii acestora;
o) asigura eliberarea cartii de identitate a vehiculelor rutiere;
p) stabileste normele metodologice si organizeaza pregatirea si examinarea conducatorilor auto, In vederea obtinerii certificatelor de atestare profesionala.
Art. 123. - Ministerul Apararii are urmatoarele atributii:
a) Indruma, supravegheaza si controleaza circulatia pe drumurile publice a vehiculelor apartinand acestui minister si controleaza respectarea de catre conducatorii de vehicule din subordine a regulilor de circulatie;
b ) coopereaza cu politia rutiera pentru realizarea actiunilor de Insotire a coloanelor oficiale militare, precum si a vehiculelor din parcul propriu;
c) Inregistreaza vehiculele din parcul propriu si tine evidenta acestora;
d) pregateste personalul din subordine pentru conducerea vehiculelor ministerului si autorizeaza personalul didactic din scolile de pregatire a conducatorilor auto din sistemul propriu, In vederea obtinerii permisului de conducere;
e) organizeaza si executa inspectia tehnica periodica a vehiculelor din unitatile aflate In subordinea sa;
f) elaboreaza, Impreuna cu Ministerul Administratiei si Internelor, norme privind conditiile In care pot circula pe drumul public vehiculele speciale de lupta din parcul propriu;
g) elaboreaza, Impreuna cu Ministerul Administratiei si Internelor, norme privind controlul circulatiei autovehiculelor apartinand Ministerului Apararii si Insotirea coloanelor militare.
Art. 124. - Ministerul Educatiei si Cercetarii are urmatoarele atributii:
a) asigura, prin programa scolara, educatia rutiera a prescolarilor si elevilor din Invatamantul preuniversitar;
b ) asigura, In unitatile de Invatamant specializate, pregatirea cursantilor In vederea obtinerii permisului de conducere;
c) Indruma, coordoneaza si controleaza, prin inspectoratele scolare, activitatea de educatie rutiera In unitatile de Invatamant, inclusiv de pregatire si de perfectionare a cadrelor didactice desemnate sa execute astfel de activitati;
d) asigura materialul didactic pentru laboratoarele de educatie rutiera si parcurile-scoala proprii de circulatie.
Art. 125. - Ministerul Sanatatii Publice are urmatoarele atributii:
a) elaboreaza norme referitoare la examinarea medicala a candidatilor la examenul pentru obtinerea permisului de conducere si a conducatorilor de vehicule;
b ) stabileste masurile ce trebuie luate de unitatile sanitare, In scopul prevenirii accidentelor de circulatie generate de cauze medicale;
c) elaboreaza norme privind examinarea medicala si psihologica, recoltarea si analiza probelor biologice In vederea stabilirii alcoolemiei, consumului de produse sau substante stupefiante ori de medicamente cu efecte similare de natura sa influenteze comportamentul conducatorilor de vehicule;
d) stabileste semnul distinctiv ce se aplica pe ambalajul medicamentelor contraindicate conducerii vehiculelor;
e) stabileste si certifica continutul truselor medicale de prim ajutor.
Art. 126. - Comisia pentru Supraveghere a Asigurarilor Impreuna cu politia rutiera Intocmesc programe de preventie rutiera si Indruma, coordoneaza si controleaza modul de aplicare a acestora. Fondurile necesare desfasurarii acestor programe se asigura de catre Comisia de Supraveghere a Asigurarilor Impreuna cu societatile de asigurare autorizate.
Art. 127. - (1) In scopul coordonarii unei strategii unitare, multidisciplinare In domeniul sigurantei circulatiei rutiere, In subordinea Guvernului functioneaza Consiliul Interministerial pentru Siguranta Rutiera*).
(2) Atributiile Consiliului Interministerial pentru Siguranta Rutiera se stabilesc prin hotarare a Guvernului.
___________ *) In prezent, potrivit art. 1 din Hotararea Guvernului nr. 437/1995 privind Infiintarea Consiliului Interministerial pentru Siguranta Rutiera, acesta este organ consultativ al Guvernului, care asigura conceptia de ansamblu si coordonarea pe plan national a activitatilor privind Imbunatatirea fluentei circulatiei si sigurantei rutiere.
Art. 128. - (1) Autoritatile administratiei publice locale au urmatoarele atributii:
a) iau masuri pentru mentinerea permanenta In stare tehnica buna a drumurilor pe care le administreaza, precum si pentru iluminarea corespunzatoare a acestora, conform legii;
b ) iau masuri pentru instalarea, aplicarea si Intretinerea mijloacelor de semnalizare rutiera si a echipamentelor destinate sigurantei circulatiei, conform standardelor In vigoare, tinand evidenta acestora;
c) Intocmesc si actualizeaza planurile de organizare a circulatiei pentru localitatile urbane si iau masuri pentru realizarea lucrarilor ce se impun In vederea asigurarii fluentei si sigurantei traficului, precum si a reducerii nivelurilor de emisii poluante, cu avizul politiei rutiere;
d) stabilesc reglementari referitoare la regimul de acces si circulatie, stationare si parcare pentru diferite categorii de vehicule, cu avizul politiei rutiere;
e) iau masuri pentru amenajarea de trotuare si drumuri laterale pentru circulatia pietonilor, vehiculelor cu tractiune animala, a tractoarelor, de piste pentru biciclete, precum si de benzi destinate exclusiv transportului public de persoane pe drumurile pe care le administreaza, cu avizul politiei rutiere;
f) Inregistreaza si tin evidenta vehiculelor nesupuse Inmatricularii;
g) iau masuri pentru ridicarea si depozitarea, In spatii special amenajate, a autovehiculelor, remorcilor, caroseriilor sau subansamblurilor acestora, devenite improprii din punct de vedere tehnic pentru a circula pe drumurile publice, abandonate sau parasite pe domeniul public;
h) iau masuri pentru asigurarea spatiului si depozitarii vehiculelor cu tractiune animala, depistate circuland pe drumurile publice pe care le este interzis accesul;
i) sprijina activitatile organizate de Ministerul Educatiei si Cercetarii si de Ministerul Administratiei si Internelor pentru educatia rutiera a elevilor.
(2) Proiectele de sistematizare a localitatilor, de reglementare a circulatiei, precum si a drumurilor publice din interiorul si din afara acestora, elaborate de autoritatile publice locale, vor fi avizate de seful politiei rutiere a judetului, municipiului Bucuresti sau, dupa caz, al politiei rutiere din Inspectoratul General al Politiei Romane.
Art. 129. - (1) Ministerul Administratiei si Internelor si autoritatile administratiei publice locale iau masuri pentru popularizarea regulilor de circulatie In randul tuturor persoanelor care folosesc drumurile publice si In acest scop vor prevedea In planurile anuale fondurile necesare.
(2) In unitatile de Invatamant prescolar, primar si gimnazial obligatoriu se desfasoara cel putin o ora de educatie rutiera pe saptamana, pe parcursul anului scolar.
(3) Mass-media poate sprijini actiunile Ministerului Administratiei si Internelor si ale autoritatilor administratiei publice locale In legatura cu popularizarea regulilor de circulatie pe drumurile publice.
(4) Politia rutiera din cadrul Inspectoratului General al Politiei Romane se va implica In realizarea programelor de siguranta rutiera, stabilite de Comisia Economica pentru Europa a Organizatiei Natiunilor Unite.
Art. 130. - Orele de educatie rutiera din institutiile de Invatamant prescolar, primar si gimnazial se desfasoara potrivit programei aprobate prin ordin comun al ministrului educatiei si cercetarii si al ministrului administratiei si internelor, care se publica In Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
CAPITOLUL X
Dispozitii finale
Art. 131. - In desfasurarea activitatilor de prevenire a accidentelor rutiere, politia rutiera poate solicita sprijinul unor asociatii profesionale si al unor conducatori de autovehicule, care consimt sa participe voluntar la acestea, conform legii.
Art. 132. - Anual se stabilesc fonduri din bugetul Ministerului Administratiei si Internelor, destinate campaniilor si activitatilor de educatie rutiera.
Art. 133. - (1) Modelele indicatoarelor, marcajelor si semnalelor luminoase, precum si semnalele politistilor rutieri sunt prevazute In anexa care face parte integranta din prezenta ordonanta de urgenta.
(2) Anexa prevazuta la alin. (1) poate fi modificata si completata prin hotarare a Guvernului, pe baza modificarilor si completarilor aduse conventiilor si acordurilor internationale In domeniu, la care Romania este parte.
Art. 134. - (1) Prezenta ordonanta de urgenta se aplica Incepand cu data de 1 februarie 2003. Pe aceeasi data se abroga Decretul nr. 328/1966 privind circulatia pe drumurile publice, cu modificarile ulterioare, republicat In Buletinul Oficial, Partea I, nr. 49 din 28 iunie 1984, precum si orice alte dispozitii contrare prezentei ordonante de urgenta.
(2) In termen de 30 de zile de la data publicarii Ministerul Administratiei si Internelor va elabora regulamentul de aplicare a prezentei ordonante de urgenta, care se aproba prin hotarare a Guvernului.
Art. 135. - In termen de 90 de zile de la publicarea In Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, a legii de aprobare a prezentei ordonante de urgenta*), la propunerea Ministerului Administratiei si Internelor, Guvernul va emite hotararea de modificare si completare a Hotararii Guvernului nr. 85/2003 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice, denumit regulament In cuprinsul prezentei ordonante de urgenta, care se va publica In Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
___________ *) Legea nr. 49/2006 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice a fost publicata In Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 246 din 20 martie 2006.
Art. 136. - In termen de 90 de zile de la publicarea In Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, a legii de aprobare a prezentei ordonante de urgenta, ministerele cu atributii In domeniul circulatiei pe drumurile publice vor elabora, vor aproba si vor publica In Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, normele de aplicare a prevederilor prezentei ordonante de urgenta, dupa cum urmeaza:
a) Ministerul Administratiei si Internelor, pentru prevederile art. 15 alin. (4), art. 23 alin. (10), art. 24 alin. (2) si ale art. 83 alin. (4);
b ) Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului, pentru prevederile art. 40 alin. (4);
c) Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului si Ministerul Administratiei si Internelor, pentru prevederile art. 9 alin. (2) si ale art. 14 alin. (2);
d) Ministerul Sanatatii Publice, pentru prevederile art. 22 alin. (2), art. 87 alin. (3), art. 88 alin. (2) si ale art. 125 lit. a);
e) Ministerul Sanatatii Publice si Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului, pentru prevederile art. 22 alin. (4) si ale art. 22 alin. (6);
f) Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului, Ministerul Educatiei si Cercetarii si Ministerul Administratiei si Internelor, pentru prevederile art. 23 alin. (5) si (8);
g) Ministerul Apararii si Ministerul Administratiei si Internelor, pentru prevederile art. 123 lit. f) si g);
h) Ministerul Educatiei si Cercetarii si Ministerul Administratiei si Internelor, pentru prevederile art. 130.

PRINCIPALELE NOUTATI CUPRINSE IN LEGISLATIA RUTIERA VALABILA INCEPAND CU 01.12.2006
Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.195/2002 privind circulatia pe drumurile publice a fost aprobata, cu modificari si completari, prin Legea nr.49/2006 si republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.670/03.08.2006.

Noile reglementari intra in vigoare incepand cu data de 21 septembrie 2006.

A. Norme generale
·    Se interzice amplasarea constructiilor de orice fel si practicarea actelor de comert pe trotuar sau pe acostament, in parcarile amenajate sau pe partea carosabila, in conditiile in care acestea ar afecta siguranta circulatiei pietonilor si vehiculelor;
·    In circulatia pe drumurile publice se interzice detinerea la vedere, montarea si folosirea mijloacelor speciale de avertizare sonora si luminoasa pe si in alte autovehicule decat cele cu regim de circulatie prioritara, precum si detinerea, montarea sau folosirea pe autovehicule a sistemelor care perturba buna functionare a dispozitivelor de supraveghere a traficului;
·    Conducatorii motocicletelor si mopedelor sunt obligati sa foloseasca luminile de intalnire pe toata durata deplasarii acestora pe drumurile publice;
·    In circulatia pe autostrazi, pe drumurile expres si cele nationale europene (E), conducatorii de autovehicule sunt obligati sa foloseasca si in timpul zilei luminile de intalnire;
·    Conducatorii autovehiculelor cu masa maxima autorizata mai mare de 3,5 tone sunt obligati sa poarte echipament de protectie-avertizare florescent-reflectorizant atunci cand parasesc vehiculul si se afla pe partea carosabila a drumului public;
·    Viteza maxima admisa in afara localitatilor pentru autovehiculele care tracteaza remorci sau semiremorci este cu 10 km/h mai mica decat viteza maxima admisa pentru categoria din care face parte autovehiculul tragator;
·    Viteza maxima admisa pentru autovehicule cu mase si/sau gabarite depasite ori care transporta produse periculoase este de 40 km/h in localitati, iar in afara localitatilor de 70 km/h;
·    Viteza maxima admisa in afara localitatilor pentru autovehiculele ai caror conducatori au mai putin de un an practica de conducere sau pentru persoanele care efectueaza pregatirea practica in vederea obtinerii permisului de conducere este cu 20 km/h mai mica decat viteza maxima admisa pentru categoria din care fac parte autovehiculele conduse;
·    Este interzisa desfasurarea de concursuri, antrenamente ori intreceri cu vehicule sau cu animale pe drumurile publice, cu exceptia celor autorizate de administratorul drumului respectiv si avizate de politia rutiera;
·    Pietonii surprinsi si accidentati ca urmare a traversarii prin locuri nepermise, la culoarea rosie a semaforului destinat acestora sau nerespectarii altor obligatii stabilite de normele rutiere, poarta intreaga raspundere a accidentarii lor, in conditiile in care conducatorul vehiculului respectiv a respectat prevederile legale privind circulatia prin acel sector;
·    Politia rutiera dispune masura retinerii certificatului de inmatriculare sau inregistrare si retragerea placutelor cu numarul de inmatriculare sau de inregistrare a vehiculelor neasigurate, aflate in trafic, eliberand dovada fara drept de circulatie;
·    Daca detinatorul vehiculului nu face dovada asigurarii acestuia, dupa 30 de zile de la data aplicarii masurii prevazute la alin.(2) politia rutiera dispune radierea din evidenta a vehiculului;
·    Conducatorului de autovehicul sau tramvai, instructorului auto atestat care se afla in procesul de instruire practica a unei persoane pentru obtinerea permisului de conducere, precum si examinatorului autoritatii competente in timpul desfasurarii probelor practice ale examenului pentru obtinerea permisului de conducere sau pentru oricare dintre categoriile sau subcategoriile acestuia, implicat intr-un accident de circulatie le este interzis consumul de alcool sau de substante ori produse stupefiante sau medicamente cu efecte similare acestora dupa producerea evenimentului si pana la testarea concentratiei alcoolului in aerul expirat sau recoltarea probelor biologice (infractiune);
·    In situatia in care nu sunt respectate dispozitiile alin.(1), se considera ca rezultatele testului sau ale analizei probelor biologice recoltate reflecta starea conducatorului, a instructorului auto sau a examinatorului respectiv in momentul producerii accidentului;
B. Infractiuni noi
·    Fapta conducatorului de vehicul sau a instructorului auto, aflat in procesul de instruire sau a examinatorului autoritatii competente, aflat in timpul desfasurarii probelor practice ale examenului pentru obtinerea permisului de conducere, de a consuma alcool, produse ori substante stupefiante sau medicamente cu efecte similare acestora dupa producerea unui accident de circulatie care a avut ca rezultat uciderea sau vatamarea integritatii corporale ori a sanatatii uneia sau mai multor persoane, pana la recoltarea probelor biologice ori pana la testarea cu un mijloc tehnic omologat si verificat metrologic sau pana la stabilirea cu un mijloc tehnic certificat a prezentei acestora in aerul expirat;
·    Neindeplinirea obligatiilor de a anunta politia, de catre medicul de familie, care detine date despre un conducator auto (pacient) ca este inapt pentru a conduce iar acesta, datorita afectiunilor medicale produce un accident de circulatie care a avut ca rezultat uciderea sau vatamarea integritatii corporale ori a sanatatii uneia sau mai multor persoane;
·    Fapta, savarsita cu intentie de a sustrage, distruge, degrada ori de a aduce in stare de neintrebuintare indicatoarele, semafoarele, amenajarile rutiere sau crearea de obstacole pe partea carosabila;
·    Organizarea sau participarea, in calitate de conducator de vehicul sau de animale, la intreceri neautorizate pe drumurile publice;
·    Blocarea cu intentie a drumului public, daca se pune in pericol siguranta circulatiei ori se aduce atingere dreptului la libera circulatie a celorlalti participanti la trafic;
·    Lasarea fara supraveghere pe partea carosabila a drumurilor publice a unui vehicul care transporta produse sau substante periculoase;
·    Efectuarea unor lucrari de construire, modificare, modernizare sau reabilitare a drumului public, amplasarea unor constructii, panouri sau reclame publicitare in zona drumului, fara autorizatie de constructie eliberata in conditiile legii;
·    Nerespectarea conditiilor stabilite in autorizatia de constructie, eliberata in conditiile legii, pentru amenajarea accesului rutier la drumul public, in cazul constructiilor amplasate in zona acestuia.
·    Neluarea, de catre persoana autorizata de administratorul caii ferate masurilor corespunzatoare pentru semnalizarea trecerilor la nivel cu calea ferata
·    Neluarea, de catre persoana autorizata de administratorul unui drum public sau de catre executantul unei lucrari pe partea carosabila, a masurilor corespunzatoare pentru semnalizarea obstacolelor sau a lucrarilor pe drumurile publice, daca prin aceasta s-a produs un accident de circulatie din care au rezultat victime omenesti sau pagube materiale.
C. Raspunderea contraventionala
·    Incalcarea dispozitiilor prevazute in legislatia rutiera constituie contraventie si se sanctioneaza cu avertisment ori cu amenda ca sanctiune principala si, dupa caz, cu una din urmatoarele sanctiunile contraventionale complementare:

a.    aplicarea punctelor de penalizare (2, 3, 4 sau 6);
b.    suspendarea exercitarii dreptului de a conduce pe timp limitat;
c.    confiscarea bunurilor destinate savarsirii contraventiilor prevazute in prezenta ordonanta de urgenta ori folosite in acest scop.      

Sunt supuse confiscarii:
·    mijloacele speciale de avertizare luminoase si sonore detinute, montate si folosite pe alte autovehicule decat cele cu regim de circulatie prioritara;
·    dispozitivele care perturba functionarea mijloacelor tehnice de supraveghere a traficului;
·    placutele cu numarul de inmatriculare sau inregistrare care nu corespund standardelor in vigoare si care sunt montate pe vehicule;
·    vehiculele cu tractiune animala, cand circula pe drumurile publice pe care le este interzis accesul ori pe alte trasee decat cele stabilite de autoritatile publice locale      

d.    imobilizarea vehiculului;
e.    radierea din oficiu a inmatricularii sau inregistrarii vehiculului in cazurile prevazute de lege;
f.    ridicarea vehiculelor stationate neregulamentar.      
Sanctiunile contraventionale complementare se aplica prin acelasi proces-verbal prin care se aplica si sanctiunea principala a amenzii sau avertismentului.
D. Amenzile contraventionale
Amenzile contraventionale se stabilesc in cuantumul determinat de valoarea numarului punctelor-amenda aplicate.
Un punct amenda reprezinta valoric 10% din salariul minim brut pe economie, stabilit prin hotarare a Guvernului.
Contraventiilor prevazute in prezenta ordonanta de urgenta li se stabilesc clase de sanctiuni carora le corespunde un numar de puncte-amenda, in functie de gravitatea faptelor si de pericolul social pe care acestea il prezinta.

Clasele de sanctiuni sunt urmatoarele:
a.    clasa I de sanctiuni - 2 sau 3 puncte-amenda;
b.    clasa a II-a de sanctiuni - 4 sau 5 puncte-amenda;
c.    clasa a III-a de sanctiuni - de la 6 la 8 puncte-amenda;
d.    clasa a IV-a de sanctiuni - de la 9 la 20 puncte-amenda;
e.    clasa a V-a de sanctiuni - de la 21 la 100 puncte-amenda.
Contraventiile prevazute la clasa a V - a de sanctiuni se aplica persoanelor juridice.
Constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor se fac direct de catre politistul rutier, iar in punctele de trecere a frontierei de stat a Romaniei de catre politistii de frontiera.
Constatarea contraventiilor se poate face si cu ajutorul unor mijloace tehnice certificate, consemnandu-se aceasta in procesul-verbal de constatare a contraventiei.
Intrarea in Romania a cetatenilor straini sau a cetatenilor romani cu domiciliul in strainatate este conditionata de prezentarea dovezii achitarii amenzilor datorate bugetului de stat sau local pentru contraventii savarsite pe teritoriul Romaniei, la regimul circulatiei.
In cazurile constatarii faptei cu un mijloc tehnic certificat sau mijloc tehnic omologat si verificat metrologic, procesul-verbal se poate incheia si in lipsa contravenientului, dupa stabilirea identitatii conducatorului de vehicul, mentionandu-se aceasta in procesul-verbal, fara a fi necesara confirmarea faptelor de catre martori.
Contravenientul, cu exceptia persoanei juridice, poate achita, in termen de cel mult 48 de ore de la data primirii procesului-verbal de constatare a contraventiei, jumatate din minimul amenzii prevazute de lege.
Pentru amenzile contraventionale in cuantum de pana la 20 puncte - amenda, contravenientul poate achita pe loc agentului constatator jumatate din minimul amenzii prevazute de lege.
Amenzile privind circulatia pe drumurile publice se fac venit integral la bugetele locale. Amenzile cuvenite bugetelor locale se achita la Casa de Economii si Consemnatiuni - CEC S.A. sau la casieriile autoritatilor administratiei publice locale ori a altor institutii publice abilitate sa administreze veniturile bugetelor locale; indiferent de localitatea pe a carei raza acestea functioneaza, de cetatenia, domiciliul sau de resedinta contravenientului ori de locul savarsirii contraventiei, precum si la ghiseul unic din punctele de trecere a frontierei de stat a Romaniei. O copie de pe chitanta se preda de catre contravenient agentului constatator sau se trimite prin posta organului din care acesta face parte, in termenul prevazut de lege.
E. Puncte de penalizare
Savarsirea de catre conducatorul de autovehicul sau tramvai a uneia sau mai multor contraventii atrage, pe langa sanctiunea amenzii, si aplicarea unui numar de puncte de penalizare, dupa cum urmeaza:
a) 2 puncte de penalizare pentru savarsirea urmatoarelor fapte:
1.    folosirea incorecta a luminilor de drum la intalnirea cu un autovehicul care circula din sens opus;
2.    folosirea telefoanelor mobile in timpul conducerii, cu exceptia celor prevazute cu dispozitive de tip "maini libere";
3.    nerespectarea obligatiei de a purta in timpul circulatiei pe drumurile publice centura de siguranta ori castile de protectie, omologate, dupa caz;
4.    depasirea cu 10 - 20 km/h a vitezei maxime admise pe sectorul de drum respectiv pentru categoria din care face parte autovehiculul condus, constatata, potrivit legii, cu mijloace tehnice omologate si verificate metrologic;
5.    circulatia pe un sector de drum pe care accesul este interzis;
6.    nerespectarea regulilor privind manevra de intoarcere, mersul inapoi, schimbarea benzii de circulatiei sau a directiei de mers;
7.    nerespectarea obligatiei de a folosi luminile de intalnire si pe timpul zilei, pe autostrazi, drumuri expres si pe drumuri nationale europene (E).
8.    stationarea neregulamentara.
9.    refuzul inmanarii actului de identitate, permisului de conducere, certificatului de inmatriculare sau de inregistrare, al celorlalte documente prevazute de lege, la cererea politistului rutier, precum si refuzul de a permite verificarea vehiculului, atunci cand exista indicii temeinice cu privire la savarsirea unor contraventii pentru care se dispune confiscarea unor bunuri ori infractiuni.
b) 3 puncte de penalizare pentru savarsirea urmatoarelor fapte:
1.    oprirea nejustificata sau circulatia pe banda de urgenta a autostrazilor sau oprirea pe partea carosabila a drumurilor expres sau a drumurilor nationale europene (E);
2.    depasirea cu 21 - 30 km/h a vitezei maxime admise pe sectorul de drum respectiv pentru categoria din care face parte autovehiculul condus, constatata, potrivit legii, cu mijloace tehnice omologate si verificate metrologic;
3.    nerespectarea regulilor privind manevra de intoarcere, mersul inapoi, schimbarea benzii de circulatie sau a directiei de mers, daca prin aceasta s-a produs un accident din care au rezultat avarierea unui vehicul sau alte pagube materiale;
4.    nepastrarea unei distante corespunzatoare fata de vehiculul care il precede, daca prin aceasta s-a produs un accident din care au rezultat avarierea unui vehicul sau alte pagube materiale;
5.    nerespectarea semnificatiei indicatorului "ocolire" instalat pe refugiul statiilor de tramvai;
c) 4 puncte de penalizare pentru savarsirea urmatoarelor fapte:
1.    nerespectarea obligatiilor care ii revin in cazul vehiculelor ramase in pana sau avariate;
2.    nerespectarea semnificatiei indicatorului "STOP";
3.    depasirea cu 31 - 40 km/h a vitezei maxime admise pe sectorul de drum respectiv pentru categoria din care face parte auto vehiculul condus, constatata, potrivit legii, cu mijloace tehnice omologate si verificate metrologic;
4.    circulatia in timpul noptii sau ziua, pe timp de ceata, ninsoare abundenta sau ploaie torentiala, cu un autovehicul fara lumini sau fara semnalizare corespunzatoare.
5.    conducerea unui autovehicul sau tractarea unei remorci atunci cand dovada inlocuitoare a certificatului de inmatriculare sau de inregistrare este eliberata fara drept de circulatie sau durata acesteia a expirat.
6.    Conducerea unui autovehicul pe spatiul destinat circulatiei tramvaiului atunci cand drumul public este prevazut cu mai mult de o banda pe sens in afara caii de rulare a tramvaiului;
d) 6 puncte de penalizare pentru savarsirea urmatoarelor fapte:
1.    refuzul de a permite imobilizarea vehiculului sau verificarea tehnica a acestuia;
2.    nerespectarea semnificatiei semnalelor regulamentare ale agentilor de cale ferata care dirijeaza circulatia la trecerile la nivel cu calea ferata;
3.    depasirea cu 41 - 50 km/h a vitezei maxime admise pe sectorul de drum respectiv pentru categoria din care face parte auto vehiculul condus, constatata, potrivit legii, cu mijloace tehnice omologate si verificate metrologic;
4.    circulatia sau stationarea pe spatiul interzis care separa sensurile de circulatie pe autostrada;
5.    stationarea ori parcarea autovehiculelor pe autostrada in alte locuri decat cele special amenajate si semnalizate;
6.    executarea pe autostrada a manevrei de intoarcere sau de mers inapoi, circulatia sau traversarea de pe un sens de circulatie pe celalalt prin zonele interzise, respectiv zona mediana sau racordurile dintre cele doua parti carosabile.
7.    nerespectarea semnificatiei indicatoarelor "Trecere la nivel cu o cale ferata simpla, fara bariere", "Trecerea la nivel cu o cale ferata dubla, fara bariere" sau "Oprire" instalate la trecerea la nivel cu o cale ferata;
8.    schimbarea directiei de mers prin viraj spre stanga, daca prin aceasta se incalca marcajul longitudinal continuu care separa sensurile de circulatie;
9.    patrunderea intr-o intersectie dirijata prin semafoare, daca prin aceasta se produce blocarea circulatiei in interiorul intersectiei.
F. Suspendarea exercitarii dreptului de a conduce
Suspendarea exercitarii dreptului de a conduce se dispune:
a.    pentru o perioada de 30 de zile daca titularul permisului de conducere a savarsit contraventii care cumuleaza 15 puncte de penalizare;
b.    pentru o perioada de 60 de zile daca titularul permisului de conducere cumuleaza, din nou, cel putin 15 puncte de penalizare in urmatoarele 12 luni de la data expirarii ultimei suspendari a exercitarii dreptului de a conduce;
In cazul in care conducatorul de autovehicul sau tramvai savarseste, intr-un interval de 6 luni de la data restituirii permisului de conducere, din nou o fapta care atrage suspendarea, perioada de suspendare se majoreaza cu inca 30 de zile.
Hotararea de suspendare a exercitarii dreptului de a conduce se comunica titularului de catre serviciul politiei rutiere, care il are in evidenta contravenientul, in termen de 10 zile de la data constatarii ultimei contraventii.
Punctele de penalizare se anuleaza la implinirea termenului de 6 luni de la data constatarii contraventiei.
Suspendarea exercitarii dreptului de a conduce anuleaza toate punctele de penalizare acumulate pana in acel moment.
Contravenientul este obligat sa se prezinte la unitatea de politie pe raza careia domiciliaza sau, dupa caz, are resedinta, in termen de 5 zile de la primirea instiintarii scrise, pentru a preda permisul de conducere.
Neprezentarea contravenientului in termenul prevazut la alin. precedent, in mod nejustificat, atrage majorarea cu 30 de zile a duratei de suspendare a exercitarii dreptului de a conduce, prevazuta la lit. a) si b).
La cererea motivata a titularului permisului de conducere, perioadele de suspendare se reduc de catre seful politiei rutiere al judetului sau al municipiului Bucuresti pe raza careia a fost savarsita fapta ori de catre seful politiei rutiere din Inspectoratul General al Politiei Romane, dar nu mai putin de 30 de zile, in conditiile prevazute in regulament.
In cazurile in care a fost incalcata o regula de circulatie care atrage, ca sanctiune contraventionala complementara, suspendarea exercitarii dreptului de a conduce, conducatorul de autovehicul sau tramvai trebuie sa se prezinte, obligatoriu, conform convocarii, pentru verificarea cunoasterii regulilor de circulatie.
In cazul nepromovarii testului de cunoastere a regulilor de circulatie, perioada de suspendare se prelungeste pana la promovarea testului.
Precizam ca sanctiunea contraventionala complementara de suspendare a exercitarii dreptului de a conduce se aplica si instructorului auto atestat aflat in procesul de instruire practica a persoanelor pentru obtinerea permisului de conducere ori examinatorului aflat in timpul desfasurarii probei practice a examenului pentru obtinerea permisului de conducere.
G. Abaterile la regimul circulatiei care atrag suspendarea exercitarii dreptului de a conduce
1. Constituie contraventii si se sanctioneaza cu amenda prevazuta in clasa a II-a de sanctiuni si cu aplicarea sanctiunii contraventionale complementare a suspendarii exercitarii dreptului de a conduce pentru o perioada de 30 de zile, savarsirea de catre conducatorul de autovehicul sau tramvai a urmatoarelor fapte:
a.    depasirea coloanelor de vehicule oprite la culoarea rosie a semaforului sau la trecerile la nivel cu calea ferata;
b.    neacordarea prioritatii de trecere pietonilor angajati in traversarea regulamentara prin locurile special amenajate si semnalizate, aflati pe sensul de deplasare al autovehiculului sau tramvaiului;
c.    neacordarea prioritatii de trecere vehiculelor care au acest drept;
d.    nerespectarea semnificatiei culorii rosii a semaforului;
e.    nerespectarea regulilor privind depasirea;
f.    nerespectarea semnalelor, indicatiilor si dispozitiilor politistului rutier aflat in exercitarea atributiilor de serviciu;
g.    nerespectarea prevederilor art.71 alin.(2) din prezenta lege.
2. Constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda prevazuta in clasa a III-a de sanctiuni si cu aplicarea sanctiunii contraventionale complementare a suspendarii exercitarii dreptului de a conduce pentru o perioada de 60 de zile savarsirea de catre conducatorul de autovehicul sau tramvai a urmatoarelor fapte:
a.    nerespectarea regulilor privind prioritatea de trecere, depasirea sau trecerea la culoarea rosie a semaforului, daca prin aceasta s-a produs un accident de circulatie din care au rezultat avarierea unui vehicul sau alte pagube materiale;
b.    nerespectarea interdictiei temporare de circulatie instituite pe un anumit segment de drum public;
c.    nerespectarea regulilor de circulatie la trecerea unei coloane oficiale sau intercalarea intr-o astfel de coloana;
d.    circulatia pe sens opus, cu exceptia cazurilor in care se efectueaza regulamentar manevra de depasire
3. Constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda prevazuta in clasa a IV-a de sanctiuni si cu aplicarea sanctiunii complementare a suspendarii exercitarii dreptului de a conduce pentru o perioada de 90 de zile savarsirea de catre conducatorul de autovehicul sau tramvai a urmatoarelor fapte:
a.    conducerea sub influenta bauturilor alcoolice, daca fapta nu constituie, potrivit legii, infractiune;
b.    conducerea vehiculului cu defectiuni grave la sistemul de franare sau la mecanismul de directie, constatate de politia rutiera impreuna cu specialistii Registrului Auto Roman;
c.    neoprirea la trecerea la nivel cu calea ferata cand barierele sau semibarierele sunt coborate ori in curs de coborare sau cand semnalele cu lumini rosii si/sau sonore sunt in functiune;
d.    depasirea cu mai mult de 50 km/h a vitezei maxime admise pe sectorul de drum respectiv si pentru categoria din care face parte autovehiculul condus, constatata potrivit legii, cu mijloace tehnice certificate.
H. Restituirea permisului de conducere
Permisul de conducere se restituie titularului:
a.    la expirarea perioadei de suspendare;
b.    la incetarea masurii de siguranta prevazute la art. 112 lit. c) din Codul penal;
c.    in baza rezolutiei sau, dupa caz, a ordonantei procurorului prin care s-a dispus neinceperea urmaririi penale, scoaterea de sub urmarirea penala sau incetarea urmaririi penale;
d.    in baza hotararii judecatoresti ramase definitive prin care s-a dispus achitarea inculpatului ori procesul-verbal de constatare a contraventiei a fost anulat;
e.    la incetarea cauzelor pentru care a fost retras permisul de conducere pentru afectiuni medicale care sunt incompatibile cu calitatea de conducator de autovehicul sau tramvai, certificata printr-un act medico-legal.
In cazurile in care conducatorul de autovehicul sau tramvai trebuie a savarsit o fapta pentru care se dispune, pe loc, retinerea permisului de conducere si aplicarea sanctiunii contraventionale complementare a suspendarii exercitarii dreptului de a conduce, titularul permisului este obligat sa se prezinte, conform convocarii, pentru verificarea cunoasterii regulilor de circulatie.
In cazul nepromovarii testului de cunoastere a regulilor de circulatie, perioada de suspendare se prelungeste pana la promovarea testului.
I. Cai de atac impotriva procesului-verbal de constatare a contraventiei
Impotriva procesului-verbal de constatare a contraventiilor se poate depune plangere, in termen de 15 zile de la comunicare, la serviciul politiei rutiere in a carei raza de competenta a fost constatata fapta.
Plangerea suspenda executarea amenzilor si a sanctiunilor contraventionale complementare, de la data inregistrarii acesteia, pana la data ramanerii definitive a hotararii judecatoresti.
Cand dovada inlocuitoare a permisului de conducere a fost eliberata fara drept de circulatie, la data depunerii plangerii impotriva procesului-verbal de constatare a contraventiei, seful politiei rutiere pe raza careia a fost savarsita fapta mentioneaza pe dovada ca titularul permisului are drept de circulatie pentru o perioada de 30 de zile.
Prelungirea dreptului de circulatie se face de catre seful politiei rutiere a judetului sau a municipiului Bucuresti ori inlocuitorul acestuia sau de catre seful politiei rutiere din cadrul Inspectoratului General al Politiei Romane ori adjunctul acestuia pe a carei raza de competenta a fost savarsita contraventia, din 30 in 30 de zile, in baza unui certificat eliberat de instanta de judecata care confirma ca dosarul este in curs de solutionare, pana la ramanerea definitiva a hotararii judecatoresti.
Plangerea, impreuna cu dosarul cauzei, se trimite in termen instantei de judecata pe raza careia a fost savarsita fapta.
In cazul in care fapta unui conducator de autovehicul sau tramvai a avut ca urmare producerea unui accident de circulatie, instanta de judecata investita cu solutionarea cauzei citeaza unitatea de politie din care face parte agentul constatator, partile implicate in eveniment si societatea de asigurare.
In cazul in care instanta investita cu solutionarea cauzei a respins plangerea contravenientului impotriva procesului-verbal de constatare a contraventiei, sanctiunea contraventionala, inclusiv cea complementara, isi produc efectele dupa data ramanerii definitive a hotararii judecatoresti si expirarea valabilitatii dovezii inlocuitoare a permisului de conducere.
Executarea sanctiunii contraventionale complementare se prescrie in acelasi termen in care se prescrie sanctiunea contraventionala principala. (In actuala reglementare, executarea sanctiunii complementare se prescrie intr-un an de zile de la data constatarii faptei ceea ce nu este corect, intrucat sanctiunea principala - amenda contraventionala - se prescrie in 5 ani.
J. Cazurile de retinere a certificatului de inmatriculare
Certificatul de inmatriculare sau de inregistrare se retine de catre politia rutiera in urmatoarele cazuri:
a.    vehiculul nu are efectuata inspectia tehnica periodica sau aceasta a expirat;
b.    nu sunt respectate normele referitoare la transportul produselor periculoase;
c.    avariile existente la autovehicul, remorca sau tramvai nu au fost reparate in termenul prevazut in regulament;
d.    vehiculul circula noaptea fara faruri sau lampi de semnalizare, dispozitivele de iluminare si semnalizare luminoase, mijloacele fluorescent-reflectorizante, prevazute in normele tehnice in vigoare;
e.    vehiculul circula cu defectiuni la sistemele de iluminare-semnalizare sau cu alte dispozitive decat cele omologate;
f.    sistemul de franare de serviciu este defect;
g.    sistemul de franare de ajutor sau de stationare este defect;
h.    mecanismul de directie prezinta uzuri peste limitele admise;
i.    anvelopele au alte dimensiuni sau caracteristici decat cele prevazute in cartea de identitate a vehiculului, prezinta taieturi sau rupturi ale cordului ori sunt uzate peste limita legal admisa;
j.    zgomotul in mers sau stationare depaseste limita legal admisa pentru tipul respectiv de vehicul;
k.    motorul emite noxe poluante peste limitele legal admise;
l.    elementele dispozitivului de cuplare pentru remorcare prezinta uzuri pronuntate ori nu sunt compatibile, fiind de natura sa provoace desprinderea remorcii sau dezechilibrarea ansamblului;
m.    autovehiculul sau tramvaiul are aplicate pe parbriz, luneta sau geamurile laterale afise sau reclame publicitare, folii neomologate si/sau nemarcate corespunzator ori accesorii, care restrang sau estompeaza vizibilitatea in timpul mersului, atat din interior, cat si din exterior;
n.    autovehicul are aplicat pe partea frontala si/sau posterioara a acestuia afise, inscrisuri sau reclame care diminueaza eficacitatea dispozitivelor de iluminare si semnalizare luminoasa ori citirea numarului de inmatriculare;
o.    autovehiculul prezinta scurgeri de carburant sau lubrifiant;
p.    placutele cu numerele de inmatriculare sau inregistrare nu sunt conforme cu standardul sau au aplicate dispozitive de iluminare, altele decat cele omologate;
q.    datele din certificatul de inmatriculare sau de inregistrare nu concorda cu caracteristicile tehnice ale vehiculului;
r.    vehiculul nu a fost radiat din circulatie in cazurile prevazute in prezenta ordonanta;
s.    vehiculul nu este asigurat de raspundere civila in caz de pagube produse tertilor prin accidente de circulatie, conform legii;
t.    detinatorul vehiculului nu a preschimbat certificatul de inmatriculare sau de inregistrare, in conformitate cu prevederile legale;
u.    vehiculul nu are montata una din placutele cu numarul de inmatriculare sau de inregistrare;
v.    vehiculul are lipsa elemente ale caroseriei ori aceasta este intr-o stare avansata de degradare.
w.    lipsa dotarilor obligatorii pe autovehicule destinate invatarii conducerii autovehiculelor in procesul instruirii persoanelor in vederea obtinerii permisului de conducere, prevazute de reglementarile in vigoare;
In situatiile prevazute la lit.b), d), f), h, l), r), s), p) si t) la retinerea certificatului de inmatriculare sau de inregistrare, politistul rutier elibereaza conducatorului de vehicul dovada inlocuitoare fara drept de circulatie, iar in cazurile prevazute la alin.(1) lit. a), c), e), g), i), j), k), m), n), o), u) v), x) si y) dovada inlocuitoare cu drept de circulatie pentru 15 zile.
In situatiile prevazute lit.b), r), s), p) si t), o data cu retinerea certificatului de inmatriculare, politistul rutier retrage si numerele de inmatriculare sau de inregistrare. 
K. Cazurile de imobilizare a vehiculelor
Imobilizarea unui vehicul se dispune de catre politistul rutier in cazul savarsirii de catre conducatorul acestuia a uneia din urmatoarele fapte:
a.    conducerea unui vehicul neinmatriculat sau neinregistrat ori cu numar de inmatriculare sau de inregistrare fals, ori fara a avea montate placutele cu numarul de inmatriculare sau inregistrare;
b.    conducerea unui vehicul a carui stare tehnica pune in pericol grav siguranta circulatiei, deterioreaza drumul public sau afecteaza mediul;
c.    conducerea unui vehicul cu incalcarea regulilor referitoare la transportul marfurilor periculoase ori cu gabarite si/sau mase depasite;
d.    conducerea unui vehicul despre care exista date sau indicii ca face obiectul unei fapte de natura contraventionala sau penala, dupa caz;
e.    refuza sa se legitimeze;
f.    se afla sub influenta bauturilor alcoolice, a produselor sau a substantelor stupefiante sau a medicamentelor cu efect similare acestora, iar conducerea vehiculului nu poate fi asigurata de o alta persoana;
g.    nu respecta timpii de conducere si de odihna prevazuti de lege.
Imobilizarea unui vehicul se dispune si in cazul in care conducatorul acestuia ori unul din pasageri savarseste o fapta de natura penala sau este urmarit pentru savarsirea unei infractiuni.
Pentru oprirea fortata sau imobilizarea in cazurile prevazute de lege politia rutiera poate utiliza dispozitive speciale omologate.









Amenzi de circulatie     

Art.
contraventie    Regula    Categ.
Amenda    Nr. Zile
Suspend.    Pct.    1/2 min
[RON]    min
[RON]    max
[RON]    Salariu min brut
[RON]: 350      
89(1)    Conducerea unui autovehicul in mod nejustificat cu o viteza cu cel putin 10 km/h sub limita minima obligatorie stabilita pe tronsonul de drum respectiv;    I              35    70    105           
89(1)    Nerespectarea obligatiei de semnalizare a manevrei de schimbare a directiei de mers;    I              35    70    105           
89(1)    Nerespectarea de catre pietoni a normelor privind circulatia pe drumurile publice;    I              35    70    105           
89(1)    Neindeplinirea obligatiei proprietarului sau utilizatorului de autovehicul de a solicita documentul de constatare a avariilor produse acestuia in alte imprejurari decat in urma unui accident de circulatie;    I              35    70    105           
89(1)    Nerespectarea normelor privind circulatia pe drumurile publice de catre conducatorii coloanelor militare, grupurilor organizate autorizate si cortegiilor;    I              35    70    105           
89(1)    Nerespectarea semnificatiei semnalului luminos intermediar de forma uneia sau unor sageti de culoare galbena sau alba cu varful orientat in jos spre dreapta care anunta schimbarea semnalului de culoare verde in cazul benzilor cu circulatie reversibila    I              35    70    105           
89(1)    Conducerea unui vehicul avariat peste termenul de 30 de zile de la data eliberarii documentului de constatare a avariei;    I              35    70    105           
89(1)    Nerespectarea obligatiei conducatorului de autovehicul si pasagerilor acestuia de a purta, in timpul deplasarii pe drumurile publice, centura sau dispozitivele de siguranta omologate;    I              35    70    105           
89(1)    Nerespectarea obligatiei de catre conducatorul de motocicleta sau moped de a purta, in timpul deplasarii pe drumurile publice, casca de protectie omologata;    I              35    70    105           
89(1)    Nerespectarea obligatiei conducatorului de vehicul de a lasa liber traseul tramvaiului la apropierea acestuia, cand drumul are o singura banda;    I              35    70    105           
89(1)    Nerespectarea regulilor de circulatie de catre conducatorii de animale;    I              35    70    105           
89(1)    Nerespectarea obligatiei de a aplica semnul distinctiv pe autovehicule conduse de persoane care au mai putin de un an vechime de la dobandirea permisului de conducere;    I              35    70    105           
89(1)    Lasarea libera in timpul conducerii a volanului, ghidonului sau manetei de comanda a vehiculului;    I              35    70    105           
89(1)    Nerespectarea de catre pasageri sau calatori a obligatiilor ce le revin atunci cand se afla in vehicule;    I              35    70    105           
89(1)    Nerespectarea semnificatiei culorii galbene a semaforului;    I              35    70    105           
89(1)    Conducerea unui vehicul ale carui placute cu numarul de inmatriculare sau inregistrare sunt deteriorate, murdare ori acoperite cu gheata sau zapada de natura a impiedica identificarea numarului de inmatriculare sau de inregistrare;    I              35    70    105           
89(1)    Conducerea unui vehicul pe ale carui placute cu numarul de inmatriculare sau inregistrare sunt aplicate folii sau alte dispozitive care nu permit citirea numarului de inmatriculare ori placutele nu corespund standardelor in vigoare;    I              35    70    105           
89(1)    Conducerea pe drumurile publice a unui vehicul cu defectiuni tehnice, altele decat cele prevazute la art.91 alin.(3) lit.b) ori care au lipsa unul sau mai multe elemente de caroserie sau aceasta este deteriorata vizibil.    I              35    70    105           
89(2)+92(1)a)    Folosirea incorecta a luminilor de drum la intalnirea cu un autovehicul care circula din sens opus;    I         2    35    70    105           
89(2)+92(1)a)    Folosirea telefoanelor mobile in timpul conducerii, cu exceptia celor prevazute cu dispozitive de tip ,maini libere";    I         2    35    70    105           
89(2)+92(1)a)    Nerespectarea obligatiei de a purta in timpul circulatiei pe drumurile publice centura de siguranta ori castile de protectie omologate, dupa caz;    I         2    35    70    105           
89(2)+92(1)a)    Depasirea cu 10-20 km/h a vitezei maxime pe sectorul de drum respectiv pentru categoria din care face parte autovehiculul condus, constatata, potrivit legii, cu mijloace tehnice omologate si verificate metrologic;    I         2    35    70    105           
89(2)+92(1)a)    Circulatia pe un sector de drum pe care accesul este interzis;    I         2    35    70    105           
89(2)+92(1)a)    Nerespectarea regulilor privind manevra de intoarcere, mersul inapoi, schimbarea benzii de circulatie sau a directiei de mers;    I         2    35    70    105           
89(2)+92(1)a)    Nerespectarea obligatiei de a folosi luminile de intalnire si pe timpul zilei, pe autostrazi, drumuri expres si pe drumuri nationale europene (E).    I         2    35    70    105           
89(2)+92(1)a)    Stationarea neregulamentara.    I         2    35    70    105           
89(2)+92(1)a)    Refuzul inmanarii actului de identitate, permisului de conducere, certificatului de inmatriculare sau de inregistrare, al celorlalte documente prevazute de lege, la cererea politistului rutier, precum si refuzul de a permite verificarea vehiculului.    I         2    35    70    105           
90 (1)    Nerespectarea semnalelor politistilor de frontiera, ale indrumatorilor Ministerului Apararii Nationale, ale agentilor de cale ferata, aie persoanelor desemnate pentru dirijarea circulatiei etc.; (textul scurtat)    II              70    140    175           
90 (1)    Nerespectarea regulilor de utilizare a mijloacelor de avertizare sonora de catre conducatorii de vehicule, cu exceptia celor care conduc autovehicule prevazute la art.32 alin.(2) lit.a) si b);    II              70    140    175           
90 (1)    Nerespectarea semnificatiei indicatoarelor si marcajelor de obligare;    II              70    140    175           
90 (1)    Neindeplinirea obligatiei de a solicita, in termenul prevazut de lege, eliberarea unui duplicat al permisului de conducere sau al certificatului de inmatriculare, in cazul in care acestea au fost declarate furate, pierdute, deteriorate; (text scurtat)    II              70    140    175           
90 (1)    Lipsa dotarilor specifice la autovehiculele destinate invatarii conducerii auto, prevazute in reglementarile in vigoare;    II              70    140    175           
90 (1)    Conducerea unui autovehicul care are montate anvelope cu alte dimensiuni sau caracteristici decat cele prevazute in certificatul de inmatriculare sau inregistrare ori sunt uzate peste limita admisa;    II              70    140    175           
90 (1)    Conducerea unui autovehicul care, in mers sau stationare, polueaza fonic sau emana noxe peste limita legal admisa;    II              70    140    175           
90 (1)    Nerespectarea traseelor stabilite de politia rutiera pentru pregatirea practica sau sustinerea examenului pentru obtinerea permisului de conducere;    II              70    140    175           
90 (1)    Neresp. oblig. de a circula pe un singur sir, indif. de directia de deplasare, intr-o inters. in care circula si tramvaie si de a lasa liber traseul tramvaiului atunci cand spatiul dintre sina din dreapta si trotuar nu permite circulatia pe doua siruri;    II              70    140    175           
90 (1)    Efectuarea de catre conducatorul unui vehicul a unor activitati de natura a-i distrage atentia de la conducere ori folosirea instalatiilor de sonorizare la un nivel de zgomot care afecteaza deplasarea in siguranta;    II              70    140    175           
90 (1)    Nerespectarea obligatiei ce revine conducatorului de motocicleta sau moped de a avea in functiune, in timpul zilei, luminile de intalnire in circulatia pe drumurile publice;    II              70    140    175           
90 (1)    Neutilizarea echipamentului de protectie-avert 7arP fluorescent-reflectorizant de catre persoana care executa lucrari in L .ia drumului public sau de catre agentul de cale ferata care asigur~ trecerea la nivel;    II              70    140    175           
90 (1)    Conducerea unui autovehicul care nu este dotat cu trusa medicala, triunghiuri reflectorizante si stingator pentru incendii, omologate.    II              70    140    175           
90(2)+92(1)b)    Oprirea nejustificata sau circulatia pe banda de urgenta a autostrazilor sau oprirea pe partea carosabila a drumurilor expres sau a drumurilor nationale europene (E);    II         3    70    140    175           
90(2)+92(1)b)    Depasirea cu 21-30 km/h a vitezei maxime admise pe sectorul de drum respectiv pentru categoria din care face parte autovehiculul condus, constatata, potrivit legii, cu mijloace tehnice omologate si verificate metrologic;    II         3    70    140    175           
90(2)+92(1)b)    Nerespectarea regulilor privind manevra de intoarcere, mersul inapoi, schimbarea benzii de circulatie sau a directiei de mers, daca prin aceasta s-a produs un accident din care au rezultat avarierea unui vehicul sau alte pagube materiale;    II         3    70    140    175           
90(2)+92(1)b)    Nepastrarea unei distante corespunzatoare fata de vehiculul care il precede, daca prin aceasta s-a produs un accident din care au rezultat avarierea unui vehicul sau alte pagube materiale;    II         3    70    140    175           
90(2)+92(1)b)    Nerespectarea semnificatiei indicatorului ,ocolire", instalat pe refugiul statiilor de tramvai;    II         3    70    140    175           
90(2)+92(1)b)    Patrunderea intr-o intersectie atunci cand circulatia in interiorul acesteia este blocata;    II         3    70    140    175           
90(3)    Depasirea coloanelor de vehicule oprite la culoarea rosie a semaforului sau la trecerile la nivel cu calea ferata;    II    30         70    140    175           
90(3)    Neacordarea prioritatii de trecere pietonilor angajati in traversarea regulamentara a drumului public prin locurile special amenajate si semnalizate, aflati pe sensul de deplasare a autovehiculului sau tramvaiului;    II    30         70    140    175           
90(3)    Neacordarea prioritatii de trecere vehiculelor care au acest drept;    II    30         70    140    175           
90(3)    Nerespectarea semnificatiei culorii rosii a semaforului;    II    30         70    140    175           
90(3)    Nerespectarea regulilor privind depasirea;    II    30         70    140    175           
90(3)    Nerespectarea semnalelor, indicatiilor si dispozitiilor politistului rutier aflat in exercitarea atributiilor de serviciu;    II    30         70    140    175           
90(3)    Nerespectarea prevederilor art.71 alin.(2) din prezenta ordonanta de urgenta (declararea imediata a unui accident soldat doar cu pagube materiale)    II    30         70    140    175           
91(1)    Conducerea unui autovehicul cu permis de conducere a carui valabilitate a expirat;    III              105    210    280           
91(1)    Conducerea unui autovehicul de catre o persoana care nu a preschimbat permisul de conducere national romanesc la schimbarea domiciliului sau resedintei, in termenul prevazut de lege;    III              105    210    280           
91(1)    Conducerea unui autovehicul de catre o persoana cu - domiciliul in Romania care nu a preschimbat permisul de conducere obtinut in alt stat, in termenul prevazut de lege;    III              105    210    280           
91(1)    Neindeplinirea obligatiilor de preschimbare a certificatului de inmatriculare sau inregistrare a autovehiculului ori remorcii in cazurile prevazute de lege;    III              105    210    280           
91(1)    Nepastrarea distantei laterale suficiente fata de vehiculul care circula din sens opus;    III              105    210    280           
91(1)    Nerespectarea de catre conducatorul de vehicul a semnificatiei indicatoarelor si marcajelor de interzicere sau restrictie ori a celor temporare, cu exceptia celor care interzic accesul sau depasirea care se incadreaza in alta clasa de sanctiuni;    III              105    210    280           
91(1)    Nerespectarea obligatiei de a permite parasirea intersectiei conducatorului vehiculului ramas in interiorul acesteia;    III              105    210    280           
91(1)    Nerespectarea normelor privind circulatia bicicletelor si mopedelor;    III              105    210    280           
91(1)    Nereducerea vitezei in cazurile prevazute de regulament;    III              105    210    280           
91(1)    Montarea la autovehicul, remorca sau tramvai a luminilor de alta culoare sau intensitate, a altor lumini ori dispozitive de avertizare sonora sau accesorii ori modificari neomologate;    III              105    210    280           
91(1)    Circulatia cu un autovehicul, remorca sau tramvai cu defectiuni la sistemul de iluminare sau de avertizare sonora ori cand acestea lipsesc;    III              105    210    280           
91(1)    Nerespectarea regulilor in cazul imobilizarii involuntare in pasaje subterane si tuneluri;    III              105    210    280           
91(1)    Nerespectarea regulilor privind transportul persoanelor si al obiectelor in sau pe vehicule;    III              105    210    280           
91(1)    Pornirea de pe loc a autoveh. sau tramvaiului cu usile deschise, circulatia cu usile deschise ori deschid. acestora in timpul mersului; deschid. usilor autoveh. atunci cand acesta este oprit sau stationat, fara asig.;    III              105    210    280           
91(1)    Oprirea autovehiculelor destinate transportului public de persoane in alte locuri decat in statiile semnalizate ca atare;    III              105    210    280           
91(1)    Nerespectarea regulilor privind circulatia pe benzi;    III              105    210    280           
91(1)    Conducerea pe drumurile publice a vehiculelor cu doua roti, fara a se asigura contactul cu partea carosabila pe ambele roti.    III              105    210    280           
91(2)+92(1)c)    Nerespectarea obligatiilor care ii revin in cazul vehiculelor ramase in pana sau avariate;    III         4    105    210    280           
91(2)+92(1)c)    Nerespectarea semnificatiei indicatorului "STOP";    III         4    105    210    280           
91(2)+92(1)c)    Depasirea cu 31-40 km/h a vitezei maxime admise pe sectorul de drum respectiv pentru categoria din care face parte autovehiculul condus, constatata, potrivit legii, cu mijloace tehnice omologate si verificate metrologic;    III         4    105    210    280           
91(2)+92(1)c)    Circulatia in timpul noptii sau ziua, pe timp de ceata, ninsoare abundenta sau ploaie torentiala, cu un autovehicul fara lumini sau fara semnalizare corespunzatoare;    III         4    105    210    280           
91(2)+92(1)c)    Conducerea unui autovehicul sau tractarea unei remorci atunci cand dovada inlocuitoare a certificatului de inmatriculare sau de inregistrare este eliberata fara drept de circulatie sau durata acesteia a expirat.    III         4    105    210    280           
91(3)    Nerespectarea regulilor privind prioritatea de trecere, depasirea sau trecerea la culoarea rosie a semaforului, daca prin aceasta s-a produs un accident de circulatie din care a rezultat avarierea unui vehicul sau alte pagube materiale;    III    60         105    210    280           
91(3)    Nerespectarea interdictiei temporare de circulatie instituite pe un anumit segment de drum public;    III    60         105    210    280           
91(3)    Nerespectarea regulilor de circulatie la trecerea unei coloane oficiale sau intercalarea intr-o astfel de coloana;    III    60         105    210    280           
91(3)    Circulatia pe sens opus, cu exceptia cazurilor in care se efectueaza regulamentar manevra de depasire.    III    60         105    210    280           
91(1)    Conducerea pe drumurile publice a unui vehicul care nu corespunde din punct de vedere tehnic sau al carui termen de valabilitate a inspectiei tehnice periodice a expirat;    IV              158    315    700           
91(1)    Conducerea pe drumurile publice a unui vehicul fara a avea montata una dintre placutele cu numarul de inmatriculare sau de inregistrare ori daca placutele cu numarul de inmatriculare ori de inregistrare nu sunt fixate in locurile special destinate;    IV              158    315    700           
91(1)    Conducerea unui vehicul cu tractiune animala neinregistrat;    IV              158    315    700           
91(1)    Neefectuarea radierii vehiculelor din evidenta, in cazurile si termenele prevazute de lege;    IV              158    315    700           
91(1)    Conducerea unui autovehicul destinat transportului public de persoane sau de marfuri fara a detine atestatul profesional;    IV              158    315    700           
91(1)    Neefectuarea verificarii medicale periodice;    IV              158    315    700           
91(1)    Neindeplinirea de catre medicul de familie a obligatiilor prevazute la art.22 alin.(5) in cazul implicarii, cu vinovatie, a conducatorului de vehicul aflat in evidenta sa intr-un accident de circulatie in urma caruia au rezultat numai pagube materiale;    IV              158    315    700           
91(1)    Detinerea simultana a doua permise de conducere nationale, dintre care unul eliberat de o autoritate competenta straina;    IV              158    315    700           
91(1)    Lipirea de afise, inscriptii sau inscrisuri pe indicatoarele sau dispozitivele ce servesc la semnalizarea rutiera, inclusiv pe suporturile acestora;    IV              158    315    700           
91(1)    Detinerea, montarea sau folosirea in circulatia pe drumurile publice a mijloacelor speciale de avertizare sonora sau luminoasa pe vehiculele care nu au acest drept;    IV              158    315    700           
91(1)    Detinerea, montarea sau folosirea in circulatia pe drumurile publice a dispozitivelor care perturba functionarea normala a dispozitivelor de masurare a vitezei;    IV              158    315    700           
91(1)    Folosirea nejustificata a mijloacelor speciale de avertizare luminoase sau sonore de catre conducatorii autovehiculelor care au regim de circulatie prioritara;    IV              158    315    700           
91(1)    Nerespectarea semnalelor regulamentare ale agentilor de cale ferata la trecerea la nivel;    IV              158    315    700           
91(1)    Necomunicarea de catre proprietarul sau utilizatorul unui vehicul, la solicitarea politiei rutiere, a identitatii persoanei careia i-a incredintat vehiculul spre a fi condus;    IV              158    315    700           
91(1)    Neindeplinirea obligatiilor ce il revin conducatorului de vehicule care efectueaza transport public de persoane sau de marfuri;    IV              158    315    700           
91(1)    Nerespectarea obligatiilor care revin conducatorilor de vehicule cu tractiune animala;    IV              158    315    700           
91(1)    Nerespectarea dispozitiilor art.68 privind circulatia pe autostrazi;    IV              158    315    700           
91(1)    Neindeplinirea obligatiilor prevazute la art.71 alin.(2) in cazul implicarii conducatorului de autovehicul intr-un accident de circulatie din care au rezultat numai pagube materiale;    IV              158    315    700           
91(1)    Efectuarea transportului de marfuri sau persoane cu autovehicule si remorci care circula in baza autorizatiei pentru proba;    IV              158    315    700           
91(1)    Conducerea unui autovehicul care circula in baza autorizatiei pentru probe in afara judetului sau a municipiului Bucuresti in raza caruia isi are sediul titularul autorizatiei;    IV              158    315    700           
91(1)    Nerespectarea semnificatiei luminii rosii a dispozitivelor instalate pentru semnalizarea benzilor cu circulatie reversibila;    IV              158    315    700           
91(1)    Savarsirea de catre conducatorii de vehicule sau pasagerii acestora de gesturi obscene, proferarea de injurii, adresarea de expresii jignitoare sau vulgare participantilor la trafic;    IV              158    315    700           
91(1)    Aruncarea, lasarea ori abandonarea pe drumul public de obiecte, materiale, substante sau vehicule, dupa caz;    IV              158    315    700           
91(1)    Nerespectarea regulilor privind remorcarea vehiculelor;    IV              158    315    700           
91(1)    Neprezentarea, in mod nejustificat, in termenul stabilit la unitatea de politie rutiera la care a fost invitat pentru solutionarea oricarei probleme legate de calitatea de participant la trafic sau de proprietar ori utilizator de vehicul;    IV              158    315    700           
91(1)    Patrunderea pe drumurile publice modernizate cu un vehicul care are pe roti sau pe caroserie noroi ce se depune pe partea carosabila ori din care cad sau se scurg produse, substante sau materiale ce pun in pericol siguranta circulatiei;    IV              158    315    700           
91(1)    Transportul copiilor in varsta de pana la 12 ani sau al animalelor pe locurile din fata ale vehiculelor;    IV              158    315    700           
91(1)    Conducerea autovehiculului cu masa maxima autorizata mai mare de 3,5 tone pe drumurile acoperite cu gheata, zapada sau polei fara a avea montate pe roti lanturi sau alte echipamente antiderapante omologate;    IV              158    315    700           
91(1)    Neaplicarea, in partea din spate a unui autovehicul inmatriculat intr-un stat care nu este semnatar al Conventiei asupra circulatiei rutiere, a semnului distinctiv al statului care a efectuat inmatricularea;    IV              158    315    700           
91(1)    Stationarea neregulamentara pe drumurile publice in conditii de vizibilitate redusa;    IV              158    315    700           
91(1)    Lovirea, deteriorarea sau ocolirea portilor de gabarit instalate inaintea trecerii la nivel cu calea ferata.    IV              158    315    700           
91(1)    Lovirea si/sau deteriorarea pasajelor superioare de pe drumurile publice, prin nerespectarea gabaritului de libera trecere semnalizat corespunzator.    IV              158    315    700           
91(1)    Montarea pe autovehicul a unui sistem antifurt sonor a carui durata a semnalului depaseste mai mult de un minut consecutiv, iar intensitatea semnalului depaseste pragul fonic prevazut de lege;    IV              158    315    700           
91(1)    Neaplicarea, in partea din spate a vehiculului care efectueaza transport public de persoane sau de marfuri, a indicatorului cu limitele de viteza admise pentru categoria din care face parte vehiculul condus.    IV              158    315    700           
91(1)    Aplicarea tratamentelor chimice sau a foliilor, pe parbriz 1 luneta sau pe geamurile laterale, cu exceptia celor omologate si/sau certificate de catre autoritatea competenta si care sunt marcate corespunzator;    IV              158    315    700           
91(1)    Aplic. de afise, reclame pub., inscrisuri sau accesorii pe parbriz, luneta sau geamurile laterale care restrang sau estomp. vizib. sub limita legal admisa ori impiedica sau dimin. efic. disp. de iluminare si semnaliz. luminoasa ori citirea nr. de inmatr.;    IV              158    315    700           
91(1)    Incalcarea obligatiilor referitoare la circulatia pe drumurile publice a vehiculelor care transporta produse sau marfuri periculoase ori a vehiculelor cu masa si/sau gabaritul depasit.    IV              158    315    700           
91(2)+92(1)d)    Refuzul de a permite imobilizarea vehiculului sau verificarea tehnica a acestuia;    IV         6    158    315    700           
91(2)+92(1)d)    Nerespectarea semnificatiei semnalelor regulamentare ale agentilor de cale ferata care dirijeaza circulatia la trecerile la nivel cu calea ferata;    IV         6    158    315    700           
91(2)+92(1)d)    Depasirea cu 41-50 km/h a vitezei maxime admise pe sectorul de drum respectiv pentru categoria din care face parte autovehiculul condus, constatata, potrivit legii, cu mijloace tehnice omologate si verificate metrologic;    IV         6    158    315    700           
91(2)+92(1)d)    Conducerea unui vehicul inmatriculat sau inregistrat care nu are montata una din placutele cu numarul de inmatriculare sau de inregistrare;    IV         6    158    315    700           
91(2)+92(1)d)    Circulatia sau stationarea pe spatiul interzis care separa sensurile de circulatie pe autostrada;    IV         6    158    315    700           
91(2)+92(1)d)    Stationarea ori parcarea autovehiculelor pe autostrada in alte locuri decat cele special amenajate si semnalizate;    IV         6    158    315    700           
91(2)+92(1)d)    Executarea pe autostrada a manevrei de intoarcere sau de mers inapoi, circulatia sau traversarea de pe un sens de circulatie pe celalalt prin zonele interzise, respectiv zona mediana sau racordurile dintre cele doua parti carosabile;    IV         6    158    315    700           
91(2)+92(1)d)    Nerespectarea semnificatiei indicatoarelor Trecere la nivel cu o cale ferata simpla, Fara bariere, Trecere la nivel cu o cale ferata dubla, fara bariere sau Oprire, instalate la trecerea la nivel cu o cale ferata;    IV         6    158    315    700           
91(2)+92(1)d)    Schimbarea directiei de mers prin viraj spre stanbu, daca prin aceasta se incalca marcajul longitudinal continuu care separa sensurile de circulatie;    IV         6    158    315    700           
91(2)+92(1)d)    Patrunderea intr-o intersectie dirijata prin semafoare, daca prin aceasta se produce blocarea circulatiei in interiorul intersectiei.    IV         6    158    315    700           
91(3)+98(3)    Conducerea sub influenta bauturilor alcoolice, daca fapta nu constituie, potrivit legii, infractiune;    IV    90+FDC         158    315    700           
91(3)+98(3)    Conducerea vehiculului cu defectiuni grave la sistemul de franare sau la mecanismul de directie, constatate de politia rutiera impreuna cu specialistii Registrului Auto Roman,    IV    90+FDC         158    315    700           
91(3)+98(3)    Neoprirea la trecerea la nivel cu calea ferata cand barierele sau semibarierele sunt coborate ori in curs de coborare sau cand semnalele cu lumini rosii si/sau sonore sunt in functiune;    IV    90+FDC         158    315    700           
91(3)+98(3)    Neresp. disp. Prevaz. la art.35 alin.(3); (politistul rutier are dreptul sa verifice vehiculul, precum si identitatea conduc. sau a pasagerilor aflati in interiorul acestuia cand exista indicii despre savarsirea unei fapte de natura contrav. sau penala.)    IV    90+FDC         158    315    700           
91(3)+98(3)    Depasirea cu mai mult de 50 km/h a vitezei maxime admise pe sectorul de drum respectiv si pentru categoria din care face parte autovehiculul condus, constatata, potrivit legii, cu mijloace tehnice omologate si verificate metrologic.    IV    90+FDC         158    315    700           
CERTIFICAT INMATRICULARE           
99(1)    a) vehiculul nu are efectuata inspectia tehnica periodica valabila;         15zileDC                                
99(1)    b) nu sunt respectate normele referitoare tehnice constructive la transportul produselor periculoase;         FDC                               
99(1)    c) vehiculul circula noaptea fara faruri sau lampi de semnalizare, dispozitivele de iluminare si semnalizare luminoase, mijloacele fluorescent-reflectorizante, prevazute in normele tehnice in vigoare;         FDC                               
99(1)    d) vehiculul circula cu defectiuni majore la ---sistemele de iluminare-semnalizare sau cu alte dispozitive decat cele omologate; ,T1         15zileDC                                
99(1)    e) sistemul de franare de serviciu este defect;         FDC                               
99(1)    f) sistemul de franare de ajutor sau de stationare este defect;         15zileDC                                
99(1)    g) mecanismul de directie prezinta uzuri peste limitele admise;         FDC                               
99(1)    h) anvelopele au alte dimensiuni sau caracteristici decat cele prevazute in cartea de identitate a vehiculului, prezinta taieturi sau rupturi ale cordului ori sunt uzate peste limita legal admisa;         15zileDC                                
99(1)    i) zgomotul in mers sau stationare depaseste limita legal admisa pentru tipul respectiv de vehicul;         15zileDC                                
99(1)    j) motorul emite noxe poluante peste limitele legal admise;         15zileDC                                
99(1)    k) elementele dispozitivului de cuplare pentru remorcare prezinta uzuri pronuntate ori nu sunt compatibile, fiind de natura sa provoace desprinderea remorcii sau dezechilibrarea ansamblului;         FDC                               
99(1)    1) autoveh. sau tramvaiul are aplicate pe parbriz, luneta sau geamurile laterale afise sau reclame publicitare, folii neom. si sau nemarcate coresp. ori accesorii, care restrang sau estompeaza vizib. in timpul mersului, atat din int., cat si din ext.;         15zileDC                                
99(1)    m) autovehiculul are aplicat pe partea frontala si/sau posterioara a acestuia afise, inscrisuri sau reclame care diminueaza eficacitatea dispozitivelor de iluminare si semnalizare luminoasa ori citirea numarului de inmatriculare;         15zileDC                                
99(1)    n) autovehiculul prezinta scurgeri semnificative de carburant sau lubrifiant;         15zileDC                                
99(1)    o) placutele cu numerele de inmatriculare sau inregistrare nu sunt conforme cu standardul sau au aplicate dispozitive de iluminare, altele decat cele omologate;         FDC                               
99(1)    p) datele din certificatul de inmatriculare sau de inregistrare nu concorda cu caracteristicile tehnice ale vehiculului;         FDC                               
99(1)    r) vehiculul nu a fost radiat din circulatie in cazurile prevazute in prezenta ordonanta;         FDC                               
99(1)    s) vehiculul nu este asigurat de raspundere civila in caz de pagube produse tertilor prin accidente de circulatie, conform legii;         FDC                               
99(1)    t) detinatorul vehiculului nu a preschimbat certificatul de inmatriculare sau de inregistrare, in conformitate cu prevederile legale;         15zileDC                                
99(1)    u) vehiculul nu are montata una din placutele cu numarul de inmatriculare sau de inregistrare;         15zileDC                                
99(1)    v) vehiculul are lipsa elemente ale caroseriei ori aceasta este intr-o stare avansata de degradare.         15zileDC                                
99(1)    x) lipsa dotarilor obligatorii pe autovehicule destinate invatarii conducerii autovehiculelor in procesul instruirii persoanelor in vederea obtinerii permisului de conducere, prevazute de reglementarile in vigoare;         15zileDC                               




CONTRAVENTII
Contraventiile care atrag suspendarea dreptului de a conduce autovehicule pe drumurile publice:
a.    conducerea unui autovehicul sau tramvai sub influenta bauturilor alcoolice sau a substantelor stupefiante sau medicamentelor cu efecte similare acestora, daca este constatata, potrivit legii, cu mijloace tehnice certificate;
b.    conducerea vehiculului cu defectiuni tehnice grave la sistemul de franare sau la mecanismul de directie, daca sunt constatate de politie impreuna cu specialistii institutiilor abilitate;
c.    depasirea cu mai mult de 50 km/h, a vitezei maxime admise pe sectorul de drum respectiv si pentru categoria din care face parte autovehiculul condus, constatata, potrivit legii cu mijloace tehnice certificate;
d.    nerespectarea regulilor de trecere la nivel cu calea ferata prevazuta cu bariere sau semibariere si/sau cu lumini si semnal sonor;
e.    nerespectarea semnalelor politistilor la trecerea coloanelor oficiale sau intercalarea ori atasarea la o astfel de coloana;
f.    neoprirea la semnalul regulamentar al politistilor, in scopul sustragerii de la control, daca a fost necesara urmarirea pentru oprire;
g.    nerespectarea semnificatiei culorii rosii a semaforului, a regulilor privind prioritatea de trecere ori a celor de depasire, daca prin aceasta s-a produs un accident;
h.    neanuntarea si/sau neprezentarea la unitatea de politie competenta, in 48 de ore de la implicarea intr-un accident, daca a avut ca urmare pagube materiale;
i.    cand titularul a acumulat cel putin 15 puncte de penalizare intr-un an;
j.    cand titularul a acumulat cel putin 10 puncte de penalizare in decurs de 6 luni de la data expirarii duratei de suspendare;
k.    cand fapta conducatorului de autovehicul sau tramvai a fost urmarita ca infractiune prevazuta de ordonanta de urgenta, iar procurorul sau instanta de judecata a dispus inlocuirea raspunderii penale cu una dintre sanctiunile cu caracter administrativ prevazute la art.91 din Codul penal.
Suspendarea exercitarii dreptului de a conduce se dispune de catre politie si in cazul in care impotriva titularului acestuia s-a hotarat o astfel de masura de catre o autoritate straina competenta, pentru o fapta savarsita pe teritoriul altui stat, in conditiile stabilite prin Conventia Europeana cu privire la efectele internationale ale interzicerii exercitarii dreptului de a conduce un vehicul cu motor, adoptata la Bruxelles la 3 iunie 1976, ratificata de Romania prin Legea nr.126/1997.
Odata cu retinerea permisului de conducere, titularului i se elibereaza o dovada inlocuitoare cu drept de circulatie pentru o perioada de 15 zile, cu exceptia cazurilor prevazute la literele a), b), e), f) si h), cand acesta se elibereaza fara drept de circulatie.
Conducatorului de autovehicul sau tramvai care a incalcat o regula de circulatie pentru care se dispune sanctiunea contraventionala complementara de retinere a permisului de conducere in vederea suspendarii exercitarii dreptului de a conduce si care prezinta la control dovada inlocuitoare a acestuia pentru o fapta savarsita anterior, aflata in termenul de valabilitate, i se retine dovada prezentata si i se elibereaza o noua dovada, cu valabilitate pana la 15 zile, fara a depasi, insa, termenul de valabilitate al primei dovezi.
Contraventiile care atrag retragerea certificatului de inmatriculare al autovehiculului:
a.    inspectia tehnica periodica a expirat;
b.    in autovehicul este instalat un mijloc tehnic de detectare a prezentei aparatelor radar sau dispozitiv antiradar;
c.    autovehiculul are montate mijloace speciale de avertizare luminoasa si sonora, cu incalcarea prevederilor legale;
d.    nerespectarea prevederilor referitoare la transportul produselor periculoase;
e.    avarii existente la autovehicul nu au fost remediate in termen de 30 de zile de la data producerii avariei;
f.    dispozitivele de iluminare si semnalizare luminoase, mijloacele flourescent-reflectorizante, prevazute in normele tehnice in vigoare, sunt defecte sau lipsa, farurile nu sunt reglate sau sunt montate alte dispozitive decat cele omologate;
g.    sistemele de franare sunt defecte;
h.    mecanismul directiei prezinta uzuri peste limitele admise;
i.    anvelopele au alte dimensiuni sau caracteristici decat cele prevazute in cartea de identitate a autovehiculului, prezinta taieturi sau rupturi ale cordonului ori sunt uzate peste limita legal admisa;
j.    zgomotul in mers sau stationare depaseste limita legal admisa pentru tipul respectiv de vehicul;
k.    motorul emite noxe poluante peste limitele legal admise;
l.    elementele dispozitivului de cuplare pentru remorcare prezinta uzuri pronuntate ori nu sunt compatibile, fiind de natura sa provoace desprinderea remorcii sau dezechilibrarea ansamblului;
m.    autovehiculul are montate dispozitive sau accesorii neomologate de autoritatea competenta;
n.    autovehiculul are aplicate pe parbriz, luneta sau geamurile laterale, afise, reclame publicitare sau inscrisuri de natura a conferi libera trecere, acces sau prioritate in circulatia pe drumurile publice;
o.    autovehiculul are aplicate folii sau accesorii pe parbriz, luneta ori geamuri laterale care restrang sau estompeaza vizibilitatea in timpul mersului, atat din interior, cat si din exterior sau care impiedica ori diminueaza eficacitatea dispozitivelor de iluminare si semnalizare luminoasa ori citirea numarului de inmatriculare;
p.    autovehicul prezinta scurgeri de carburant sau lubrifiant;
q.    placutele cu numerele de inmatriculare sau inregistrare nu sunt conforme cu standardul sau au aplicate dispozitive de iluminare altele decat cele omologate;
r.    datele din certificatul de inmatriculare sau inregistrare nu concorda cu caracteristicile tehnice ale vehiculului;
s.    vehiculul nu a fost radiat din circulatie in conditiile cuprinse in legislatia privind circulatia pe drumurile publice. In acest caz se retin si placutele cu numerele de inmatriculare, care vor fi remise titularului certificatului de inmatriculare;
t.    detinatorul nu face dovada incheierii asigurarii auto de raspundere civila;
u.    efectuarea transportului comercial de bunuri si persoane cu autovehicule si remorci care circula in baza inmatricularii pentru probe, folosirea acestor certificate pentru autovehicule de provenienta straina pentru care nu au fost perfectate formalitatile vamale, precum si circulatia autovehiculelor care efectueaza probe in vederea omologarii, in afara judetului sau municipiului Bucuresti, in raza caruia isi are sediul titularul certificatului de inmatriculare pentru probe;
v.    detinatorul nu a preschimbat certificatul de inmatriculare, emis anterior datei de 1 ianuarie 1998, cu ultimul model aflat in uz.
Certificatul de inmatriculare nu se retine daca conducatorul autovehiculului sau tramvaiului remediaza pe loc deficientele constatate, caz in care se aplica numai sanctiunea contraventionala.
In situatiile prevazute la literele b) - e), g), h), p), r), t) si u), in locul certificatului de inmatriculare sau inregistrare se elibereaza dovada inlocuitoare fara drept de circulatie.
Certificatul de inmatriculare sau inregistrare se restituie detinatorului vehiculului la incetarea motivului pentru care documentul a fost retinut.
Cand conducatorul este depistat in trafic conducand un vehicul avand dovada inlocuitoare a certificatului de inmatriculare sau inregistrare fara valabilitate sau cu valabilitate expirata, politistul aplica si masura retinerii placutelor cu numerele de inmatriculare sau inregistrare, pana la incetarea motivului pentru care documentul a fost retras.
In cazul in care masura a fost dispusa pentru nerespectarea regulilor referitoare la transportul produselor periculoase, politistul ia masuri pentru parcarea autovehiculului in cel mai apropiat spatiu amenajat, retinand certificatul de inmatriculare si placile cu numarul de inmatriculare sau inregistrare.
In cazul conducerii unui vehicul cu defectiuni tehnice grave la sistemul de franare sau la mecanismul de directie, daca sunt constatate de politie impreuna cu specialistii institutiilor abilitate, se retine si permisul de conducere, dovada inlocuitoare fiind eliberata fara valabilitate.
Stabilirea termenului de suspendare a exercitarii dreptului de a conduce autovehicule in cazul concursului de contraventii care atrag si puncte de penalizare, se face astfel:
a.    pe o perioada de 30 zile daca punctele prevazute pentru fiecare contraventie, insumate cu punctele din evidenta, totalizeaza 15 puncte;
b.    pe o perioada de 60 zile daca punctele prevazute pentru fiecare contraventie, insumate cu punctele din evidenta, totalizeaza intre 16 si 20 puncte;
c.    pe o perioada de 90 zile daca punctele prevazute pentru fiecare contraventie, insumate cu punctele din evidenta, totalizeaza peste 20 puncte.

INDICATOARE RUTIERE- POZE SI DESCRIERE



Curba la dreapta         Curba la stinga         Curba dubla sau o succesiune de mai mult de doua curbe prima la singa         Curba dubla sau o succesiune de mai mult de doua curbe prima la dreapta      
Drum ingustat          Drum ingustat          Drum ingustat          Urcare cu inclinare mare      
Coborare periculoasa          Iesire spre chei sau mal abrupt         Drum alunecos          Presemnali-zare trecere de pietoni      
Lucrari         Acostament periculos          Tunel         Pod mobil       
Semafoare         Intersectie cu un drum fara prioritate         Intersectie cu un drum fara prioritate         Intersectie de drumuri      
Intersectie cu un drum fara prioritate         Improscare cu pietris         Caderi de pietre         Animale      
Circulatie in ambele sensuri         Copii         Biciclisti         Animale      
Drum cu denivelari         Accident         Aeroport         Presemnali-zare intersec-tie cu sens giratoriu      
Vant lateral          Trecere la nivel cu linii de tramvai         Alte pericole          Trecere la nivel cu o cale ferata cu bariere sau semibariere      
Trecere la nivel cu o cale ferata fara bariere         Accesul interzis          Circulatia interzisa in ambele sensuri         Interzis a vira la stinga      
Interzis a vira la dreapta         Prioritate pentru circulatia din sens invers         Drum cu prioritate         Oprire      
Cedeaza trecerea         Prioritate fata de circulatia din sens invers         Trecere la nivel cu o cale ferata dubla fara bariere         Panouri suplimentare pentru trecerea la nivel cu calea ferata      
Sfirsit de prioritate         Panouri succesive pentru curbe deosebit de periculoase         Trecere la nivel cu o cale ferata simpla fara bariere         Panouri suplimentare la nodurile rutiere de pe autostrazi      
Curba deosebit de periculoasa             Balize directionale          Baliza directionala      






Accesul interzis tractoarelor si masinilor agricole         Aceesul interzis autovehicu-lelor si vehiculelor cu tractiune animala         Interzis accesul autovehicu-lelor cu exceptia motociletelor fara atas         Accesul interzis pietonilor      
Accesul interzis bicicletelor         Accesul interzis vehiculelor         Accesul interzis vehiculelor care trasporta substante de natura sa polueze apele         Accesul interzis vehiculelor care trasporta marfuri periculoase      
Accesul interzis moto-cicletelor         Accesul interzis vehiculelor impinse sau trase cu bratele         Aceesul interzis vehiculelor cu tractiune animala         Accesul interzis autobuzelor      
Accesul interzis vehiculelor care trasporta substante explozive sau usor inflamabile         Accesul interzis autovehi-culelor sau ansamblurilor de autovecule avind o lunime mai mare de ....m         Accesul interzis vehiculelor destinate transportului de marfuri         Aceesul interzis autovehiculelor      
Intoarcerea interzisa         Accesul interzis motoretelor si bicicletelor cu motor         Depasirea autovehiculelor cu exceptia motocicletelor fara atas interzisa         Depasirea interzisa autovehiculelor destinate transportului de marfuri      
Taxa de trecere         Vama         Control Politie          Claxonarea interzisa       
Accesul interzis vehiculelor avind o latime mai mare de ...m         Accesul interzis vehiculelor avind o inaltime mai mare de ...m         Accesul interzis vehiculelor avind greutatea pe osie dubla mai mare de ....t         Accesul interzis vehiculelor avind o greutate mai mare de ...t pe osie      
Accesul interzis vehiculelor avind o greutate mai mare de ....t         Interzis autovehicu-lelor de a cicula fara a mentine intre ele un interval de cel putin...m         Limitare de viteza diferentiata pe categorii de autovehicule         Limitare de viteza      
Sfirsitul limitarii de viteza         Sfirsitul interzicerii de a depasi         Sfirsitul tuturor restrictiilor         Stationare alternanta       
Stationare alternanta         Stationarea interzisa         Oprirea interzisa         Zona de stationare cu durata limitata      
Sfirsitul zonei de stationare cu durata limitata         Inainte         La dreapta          La dreapta      
Ocolire         Ocolire         Intersectie cu sens giratoriu         Inainte si la dreapta      
Drum obligatoriu pentru categoria de vehicule         Viteza minima obligatorie         Sfisitul vitezei minime obligatorii         Pista pentru biciclisti      
Pista comuna pentru pietoni si biciclisti         Delimitarea pistelor pentru pietorni si biciclisti         Pista pentru pietoni         Lanturi pentru zapada     




images/semne_de_circulatie/
Politia            Control radar          Statie de autobuz          Statie de taximetre       
Statie de tramvai           Drum pentru autovehicule          Sfirsitul drumului pentru autovehicule          Trecere denivelata pentru pietoni      
Statie de alimentare cu conbustibil inclusiv benzina fara plumb          Statie de benzina          Autostrada          Sfirsit de autostrada      
Limite generale de viteza         Parcare subterana sau in cladire          Parcare          Parcare      
Post de depanare         Post de prim-ajutor         Informatii rutiere          Toaleta publica       
Cabana pentru turisti         Teren pentru camping si caravane         Hotel sau motel         Restaurant      
Teren pentru caravane (tabara turistica)         Teren pentru camping (tabara turistica)         Bufet sau cofetarie         Telefon      
Sfirsit de zona rezidentiala         Zona rezidentiala          Loc pentru popas              
Sfirsitul zonei rezidentiale cu viteza recomandata 30 Km/h         Zona rezidentiala cu viteza recomandata 30 Km/h                       




Viteza recomandata          Sfirsitul vitezei recomandate         Trecere pentru pietoni         Trecere pentru pietoni      
Sens unic          Punct de informare turistica         Spital         Handicapati      
Directia drumului cu prioritate         Directia drumului cu prioritate         Pasarela         Pasaj subteran       
Exceptarea unor categorii de autovehicule de la semnificatia indicatorului         Intervale de timp in care este permisa stationarea vehiculelor care efectueaza aprovizionarea              Dus     

Folosirea farurilor de intilnire         Intervalul de timp in care actioneaza indicatorul         Intervalul de timp in care actioneaza indicatorul      
Distanta pina la locul la care se refera indicatorul de presemnalizare sau informare         Lungimea sectorului periculos la care se afla indicatorulul         Polei, gheata, zapada      
Drum aglomerat         Categoriile de autovehicule care trebuie sa respecte semnificatia indicatorului         Trecere la nivel cu calea ferata prevazuta cu instalatie luminoasa automata     


Presemnalizarea traseului de evitare a localitatii         Presemnalizarea directiilor la o intersectie de drumuri in afara localitatilor      
Presemnalizarea traseului de urmat in cazul unei restrictii de circulatie         Drum inchis sau deschis      
Presemnalizarea directiilor la o intersectie denivelata de drumuri         Presemnalizarea directiilor indicate      
Indicator turistic          Presemnalizarea unui loc periculos o interzicere sau o restrictie pe un drum lateral      
Complex de servicii              
Presemnalizarea directiilor intr-o intersectie cu sens giratoriu         Cantar pentru autovehicule     



Directia si distanta pin la locul la care se refera indicatorul         Iesire din localitate      
Directia de urmat pentru autovehiculele destinate trasportului de marfuri         Intrare in localitate      
Directia spre obiective locale         Directia spre aeroport      
Directia de urmat in cazul devierii temporare a circulatiei         Directia de urmat in cazul devierii temporare a circulatiei      
Directiile spre localitatile indicate         Directiile spre localitatile indicate      
Confirmarea directiei de mers spre o localitate         Directiile spre localitatile indicate      
Indicator Turistic          Sens Unic      
Curs de apa tunel sau viaduct         Numarul imobilului      
Drum deschis traficului international.         Traseu de tranzit european      
Simbolul si numarul autostrazii         Drum deshis traficului international.      
Denumirea strazii          Denumirea strazii       
Trecere la nivel cu calea ferata industriala completand semnificatia "Alte Pericole"         Categoria de autovehicule la care se refara indicatorul de presemnalizare sau informare      
Drum judetean          Drum national      
Drum comunal         Sensul sau sensurile de circulatie pentru care este valabila semnificatia semnalelor luminoare ale indicatorului      
Confirmarea directiei de mers spre localitati mai importante si distantele pina la acestea          Sensul sau sensurile de circulatie pentru care este valabila semnificatia semnalelor luminoare ale indicatorului      
Viteza recomandata pentru un sector de drum cu semafoare sincronizate         Presemnalizarea traseului de urmat in vederea efectuarii virajului la stinga      
Inceputul si lungimea zonei de actiune a indicatorului         Inceputul zonei de actiune a indicatorului         Limita de judet      
Sfirsitul zonei de actiune a indicatorului         Confirmarea zonei de actiune a indicatorului              






















Obligaţiile pentru întreţinerea stării tehnice a vehiculului
Pentru a corespunde din punct de vedere tehnic în circulaţia pe drumurile publice, conducătorul autovehiculului are obligaţia să-i asigure 'buna funcţionare a mecanismelor care concură direct la siguranţa rutiera, respectiv a mecanismului de direcţie şi a sistemelor de frânare, rulare şi iluminare-semnalizare.
De asemenea, pentru autorizarea circulaţiei vehiculului, deţinătorul are obligaţia să-l supună inspecţiei tehnice periodice.

Înaintea oricărei plecări la drum cu vehiculul este necesară şi utilă verificarea dacă în rezervorul ştergătorului de parbriz se află cantitatea suficientă de lichid, dacă sistemul de iluminare-semnalizare funcţionează corespunzător, inclusiv dacă toate pneurile au presiunea prescrisă de cartea tehnică a constructorului.

Conducătorul de autovehicul este obligat să permită poliţistului rutier, la cererea acestuia, să-i verifice identitatea sa şi a pasagerilor, să permită controlul stării tehnice a vehiculului, precum şi al bunuri lor transportate.

Mecanismul de directie
Mecanismul de direcţie al autovehiculului este un ansamblu de pârghii şi piese care prin intermediul volanului permite direcţionarea autovehiculului, având rolul să asigure conducerea uşoară şi rapidă a acestuia în linie dreaptă sau în viraje, precum şi sa menţină controlul asupra direcţiei de mers şi stabilitatea sa în toate condiţiile de exploatare.
Blocajul volanului este o posibilitate tehnică de a-l încuia şi imobiliza în interiorul acestuia, prin rotirea sa într-un sens sau altul, după oprirea motorului şi scoaterea cheii din contact. Deblocarea se realizează prin introducerea cheii de contact şi rotirea stânga-dreapta a volanului.
Pneurile roţilor directoare ale vehiculului fluieră strident la frânările moderate şi în viraje atunci când unghiul de cădere sau de convergenţă este dereglat.
Revenirea greoaie a roţilor directoare din viraj este determinată de lipsa lubrifiantului la articulaţiile mecanismului de direcţie sau strângerea excesivă a articulaţiilor punţii oscilante.
Printre principalii factori care provoacă uzura mecanismului de direcţie se află circulaţia cu viteza excesivă pe drumurile cu denivelări ce poate provoca chiar ruperea unora dintre componenteIe sale, a manevrării volanului pe loc cu motorul oprit sau lipsei lubrifantului la articulaţiile ori la piesele acestuia.
Uzura mecanismului de direcţie poate fi uşor depistată de conducătorul vehiculului, aceasta manifestându-se prin cursa în gol a volanului peste limita admisă, jocul prea mare al roţilor directoare pe orizontală sau pe verticală, inclusiv prin sesizarea zgomotelor produse, mai cu seamă la trecerea peste denivelările drumului.
Oscilaţiile roţilor directoare la viteze reduse sunt provocate din cauza jocului prea mare între organele din componenţa casetei de direcţie a vehiculului.
Caseta de direcţie este componenta mecanismului de direcţie plasată la cealaltă extremitate a coloanei volanului, în care se găseşte un angrenaj melcat ce transmite mişcarea de la axul volanului la levierul de direcţie şi ajuta la
fixarea traiectoriei pe drum a vehiculului. Când intervine uzura angrenajului melcat provocată de jocul mare al volanului, peste limita admisă, creşte oscilaţia roţilor la viteze mici.
O altă cauză care determină jocul mare al volanului este generată de uzura accentuată a fuzetei pe pivot. Ca urmare, valorile unghiurilor de înclinare transversală sau longitudinala ale pivoţilor fuzetelor prescrise de constructor se modifică, înrăutăţind stabilitatea şi maniabilitatea autovehiculului, ce provoacă uzura pronunţată a pneuri lor.
Printre cauzele care determină rotirea greoaie a volanului autovehiculului se află şi griparea sau ruginirea pivoţilor fuzetelor.
La servomecanismul hidraulic de direcţie, manevrarea volanului devine greoaie atunci când s-a defectat pompa de înaltă presiune. Datorită debitului insuficient de ulei presiunea în circuitul hidraulic al servodirectiei scade şi îngreunează rotirea volanului.
Pompa de înaltă presiune din componenţa servomecanismului hidraulic de direcţie este acţionată de arborele cotit al compresorului de aer al autovehiculului.
Loviturile puternice la volanul unui mecanism de direcţie cu servomecanism hidraulic sunt provocate de articulaţiile negresate ale acestuia.
Pompa unui servomecanism hidraulic al mecanismului de direcţie aflat în funcţiune produce un zgomot specific, atunci când se află puţin ulei în instalaţie.
La rulajul rectiliniu autovehiculul „trage" într-o parte şi astfel nu-şi menţine direcţia de mers pe teren orizontal, deoarece valorile unghiului de cădere sau ale celui de fugă sunt inegale pentru roţile directoare.
Prin convergenţa corespunzătoare a roţilor directoare, autovehiculul capătă stabilitate, ţinută de drum si se evită uzura pneurilor, permiţând astfel conducerea uşoară şi sigură, atât în linie dreaptă, cât şi in viraje, in toate condiţiile de exploatare normală până la viteza maximă constructivă. Când roţile directoare sunt închise (convergente) mai mult decât prevăd instrucţiunile de folosire apare uzura rapidă a marginilor interioare ale zonei de rulare a pneurilor. Dacă dimpotrivă, roţile din fată simt mai deschise (divergente) se uzează prematur marginea exterioară a benzii de rulare a pneurilor.
Convergenţa se alege astfel încât în condiţii normale de mers roţile să aibă tendinţa să ruleze paralel. Dacă convergenţa este prea mare, se produce o uzură excesivă a anvelopelor de la roţile directoare prin creşterea rezistentelor la înaintare ale autovehiculului, determinând inclusiv mărirea consumului de carburant.
Unghiul de convergenţă exprimă închiderea roţilor directoare în sensul de mers al vehiculului cu faţa, iar pentru eliminarea efectului său este necesară reglarea prin măsurarea distanţei dintre marginile interioare ale jantelor la nivelul axei roţilor, astfel încât să nu apară diferenţe între vehiculul gol sau cu încărcătură.
Sistemul de frânare
Sistemul de frânare al autovehiculului este destinat pentru:
- reducerea vitezei de rulare, inclusiv oprirea cu o deceleraţie cât mai mare şi fără devierea periculoasă de la traiectoria de mers;
- imobilizarea vehiculului staţionat pe orice drum orizontal, în pantă sau
rampă;
- menţinerea constantă a vitezei vehiculului la coborârea pantelor lungi. Orice sistem de frânare trebuie să posede următoarele calităţi:
- eficacitate, apreciată prin deceleraţia obţinută, în funcţie de aderenţa dintre pneu şi calea de rulare şi de factorii biologici omeneşti;
- stabilitate, care constituie calitatea automobilului de menţinere a traiectoriei în procesul de frânare (tipul sistemului de frânare, starea tehnică a acestuia, performanţe impuse etc.);
- eficacitate, calitatea frânei de a obţine deceleraţii identice la toate rotile, pentru un efort de acţionare determinat in toate condiţiile de drum, condiţii meteorologice, încărcătură etc.;
- confort, calitate care contribuie la creşterea securităţii circulaţiei rutiere, iar prin radul acestuia ridicat (progresivitatea frânării, eforturi reduse la pedala de frână, absenţa zgomotelor şi vibraţilor) nu solicită peste măsură atenţia şi efortul fizic al conducătorului auto, micşorând astfel oboseala acestuia.
Funcţie de utilizarea lor sistemele de frânare ale autovehiculului sunt:  '
- frâna de serviciu (principală, de picior) acţionează asupra tuturor roţilor şi are rolul de a reduce viteza autovehiculului până la oprire, indiferent de viteza utilizată sau de încărcătura transportată;
- frâna de securitate (de siguranţă, de avarie, de urgenţă) are rolul de a suplini frâna de serviciu în cazul defectării acesteia, iar acţionarea sa trebuie să permită oprirea vehiculului iară ridicarea mâinilor de pe volan;
- frâna de staţionare are rolul de a menţine autovehiculul imobilizat temporar în absenta conducătorului. Frâna de staţionare trebuie să aibă comandă proprie, independentă de cea a frânei de serviciu;
- sistem auxiliar de frânare este o frână suplimentară având acelaşi rol ca şi frâna de serviciu şi se utilizează în caz de necesitate, când efectul ei se cumulează cu cel al frânei de serviciu;
- dispozitivul de încetinire are rolul de a menţine constantă viteza autovehiculului, la coborârea pantelor lungi în cazul vehiculelor cu mase mai mari sau destinate special utilizării in zone cu relief accidentat sau de munte.
Pentru ca autovehiculul să aibă pe timpul frânării o comportare independentă de gradul de încărcare este necesara reglarea forţelor de frânare în funcţie de sarcina dinamică pe punte fără a se ajunge la blocarea roţilor, rol îndeplinit de corectoarele de frânare (limitatoarele, repartizoarele de presiune):
Repartizarea ideală a forţelor de frânare pe punţile autovehiculului are loc atunci când raportul dintre forţa de frânare şi sarcina pe punte este acelaşi indiferent de deceleraţie sau coeficient de aderentă.
Dispozitivele de încetinire (limitatoarele de viteză) sau sistemul suplimentar de frânare, au rolul de a menţine constantă viteza automobilului, timp îndelungat, la coborârea pantelor lungi, fără a utiliza frâna de serviciu. Sunt deosebit de utile in regiunile de munte, cu pante lungi, unde survine încălzirea şi uzarea accentuată a frânelor sistemului principal. Prezenţa dispozitivelor de încetinire sporeşte securitatea circulaţiei, măreşte viteza medie de deplasare a autovehiculului, micşorează uzura anvelopelor, a motorului şi menţme sistemul principal de frânare gata pentru acţionare.
Dispozitivele mecanice de încetinire se aseamănă cu frânele sistemului principal (de serviciu). Dispozitivele pneumatice de încetinire se bazează pe utilizarea motorului pentru realizarea momentului de frânare (obturarea evacuării motorului, schimbarea distribuţiei motorului în momentul frânării etc.)
Dispozitivele electromagnetice de încetinire realizează efectul de decelerare prin acţiunea unui câmp electromagnetic asupra unui disc rotitor legat cinematic de elemente mobile ale transmisii autovehiculului.
Sistemul ABS este componenta destinată să prevină blocarea roţilor la frânare, contribuind la îmbunătăţirea capacităţii şi intensităţii de frânare a vehiculului (permite şoferului să Păstreze controlul direcţiei şi reduce spaţiul de frânare). Sistemul ABS intervine in momentul frânării puternice pentru a preveni oprirea bruscă a roţilor din rostogolire. Blocarea roţilor pe un drum alunecos determină deraparea autovehiculului fără a mai fi menţinut pe traiectoria de mers normal. Senzorii ABS constată riscul de blocare şi transmit un semnal către unitatea de comandă care va reduce pentru câteva milisecunde presiunea în instalaţia de frânare permiţând rotaţia roţii.
Odată activat elementul ABS face ca pedala de frână apăsată la podea să pulseze. Simţind acest efect unii conducători de vehicule reduc torţa de apăsare asupra pedalei de frână şi astfel în locul opririi eficiente măresc spaţiul de frânare şi riscul de accident.
Elementul ABS al sistemului de frânare a vehiculului se compune dintr-o unitate centrală electronică, senzori de viteză pentru fiecare roată, doua sau mai multe valve hidraulice pe circuitul de frânare. Unitatea centrală electronică monitorizează constant viteza de rotaţie a fiecărei roţi. Când detectează faptul că una dintre roţi se roteşte mai încet decât celelalte, acţionează valvele pentru a scădea presiunea în circuitul de frânare, reducând astfel forţa de frânare, pe roata respectiva.
Aprinderea indicatorului ABS la bordul autovehiculului semnalizează faptul că elementul ABS din componenţa sistemului de frânare nu funcţionează. In astfel de situaţii deplasarea trebuie continuată cu prudenţă şi cu viteză redusă până la prima unitate autoservice specializată în remedierea şi întreţinerea sistemului ABS şi a indicatorului său de avertizare.
Elementul „Control tracţiune" (TC) controlează vitezele roţilor motoare şi recunoaşte derapajul la acţionarea acceleraţiei când valoarea acesteia depăşeşte un anumit prag. Sistemul preia controlul asupra situaţiei aplicând un cuplu de frânare pe roata care patinează, obţinut prin creşterea presiunii în partea respectivă a circuitului de frână. Acest lucru permite diferenţialului să transfere cuplul roţii aderente aducând autovehiculul la starea normală. TC „Cuplul de tracţiune" rămâne activ până la viteze cuprinse între 40 şi 60 km/h.
Conform dispoziţiilor legale trebuie echipate cu limitatoare de viteză autovehiculele destinate transportului de persoane cu mai mult de 9 locuri pe scaune, inclusiv al conducătorului şi cu masa mai mare de 3,5 t, la fel şi cele destinate transportului de marfă cu masa totală maximă autorizată mai mare de 3,5 t.
Printre principalele cauze ale frânării neeficiente se află frânarea nesimultană a roţilor autovehiculului, datorată dereglării sau defectării sistemului de frânare ori a blocării sale parţiale.
In cazul frânei mecanice defectele pot fi: întinderea sau ruperea tijelor frânei ori blocarea pârghiilor, a axelor de frânare sau a tijelor flexibile.
Defectele frânei hidraulice pot fi: insuficienţa lichidului în cilindru principal de frână, prezenta aerului în instalaţia de frână şi neetanşeitatea legăturilor conduct~lor instalaţiei de frână.
In cazul frânei pneumatice cel mai frecvent şi obişnuit defect constă în presiunea insuficientă a aerului în instalaţia de frână datorită neetanşeităţii legăturilor sau a funcţionării defectuoase a compresorului.
Perceperea zgomotului asemănător frecării produse la roţile directoare ale vehiculului, în momentul acţionării pedalei frânei de serviciu şi opririi cu dificultate, reprezintă semnele defecţiunii datorate uzurii pronunţate plăcuţelor de frână. De asemenea, zgomote în tun~ul frânării apar datorită înclinării etrierului la frânele cu disc, a fisurări sau uzării pronunţate a discului de frână, a uzării garniturilor de ferodou, a slăbirii arcurilor de readucere a saboţilor, a impurităţilor depuse între suprafeţele de frecare ale frânei etc.
Din ansamblul sistemului de frânare face parte şi tamburul care este piesa metalică rotundă, asupra căruia se exercită presiunea sabotului cu ferodou, în momentul acţionării pedalei de frânare. Ovalizarea tamburului face ca, roata în mişcare, să rămână în contact cu ferodoul sabotului şi să provoace astfel „deplasarea înfrânată" sau blocarea.
Încălzirea excesivă a tamburelor instalaţiei de frânare cu comandă hidraulică este determinată de contactul permanent al acestora cu ferodoul saboţilor din cauza slăbirii sau ruperii arcului de readucere a saboţilor.
Cilindrii dubli de frânare acţionează asupra camerei saboţilor producând, blocarea rotii în timpul staţionării autovehiculului.
Cilindrii dubli de~frână din compunerea instalaţiei de frânare pneumo-hidraulică a autovehiculelor realizează frânarea roţilor punţii din spate la acţionarea frânei de serviciu sau de ajutor.
Pierderea completă a presiunii aerului din instalaţia de frânare pneumo-hidraulică la autovehicule determină frânarea automată a roţilor punţii din spate.
Supapa de siguranţă pentru cele două circuite de frânare este elementul component al instalaţiei de frânare pneumatică, care are rolul de a menţine presiunea de alimentare în unul din circuitele de aer când celălalt este defect.
Supapa releu a frânei de ajutor din compunerea instalaţiei de frânare pneumo-hidraulică a autovehiculelor are rolul de a trimite aerul comprimat la cilindrii dubli de frână ai punţii (punţilor) spate şi la instalaţia de frânare a remorcii.
Supapa „releu" cu deschidere rapidă din componenţa circuitului frânei de ajutor a autovehiculelor cu frânare pneumatică asigură evacuarea rapidă a aerului din cilindrii dubli de frână (la frânare), precum şi distribuirea rapida a aerului către cilindrii dubli de frână (la defrânare).
Cele două conducte de legătură pentru frâna de serviciu la remorcă asigură alimentarea cu aer sub presiune a frânei de serviciu şi frânarea remorcii în cazul desprinderii accidentale.
Ta coborârea pantelor lungi sau a celor cu înclinare mare se recomandă să se folosească frâna de motor pentru a se evita astfel suprasolicitarea frânei de serviciu care poate deveni ineficientă, inclusiv riscul de accident.
Faptul că frâna „nu ţine" sau este slabă şi efectul de frânare se obţine abia când pedala ajunge la capătul cursei se datorează dereglării şi măririi distanţei dintre saboţi şi tambur.
După efectuarea frânării, chiar după eliberarea pedalei de frână sau în timpul deplasării, poate interveni fenomenul blocării uneia dintre roţi sau a tuturor. Blocarea roţilor se datorează înţepenirii sau gripării pistonului cilindrului unei roti sau a mai multor roţi, a ovalizării tamburilor de frână, a înfundării racordului flexibil, a slăbirii sau ruperii arcului de readucere a saboţilor de frână.
Cauzele care determină frecarea frânei în mişcare când pedala se află în repaus sunt: reglajul incorect al saboţilor care determină frecarea parţială sau totală a garniturilor pe ferodou, slăbirea sau ruperea arcurilor de readucere a saboţilor, blocarea articulaţiilor saboţilor, blocarea pistonaşelor de la cilindrii de frână, înfundarea cilindrului pompei centrale de frânare, montarea sau reglarea incorectă a pedalei de frână.
Când nu mai există aer în instalaţia de frânare pneumatică a autovehiculului, pentru deblocarea roţilor se acţionează asupra tijelor de armare a resorturilor de acumulare din cilindrii dubli de frână.
Armarea manuală a resorturilor de acumulare din cilindrii dubli de frână montaţi pe puntea din spate a autovehiculului cu sistem de frânare pneumohidraulic duce la eficacitatea frânei de ajutor.
In cazul defectării frânei de serviciu deplasarea cu autovehiculul poate fi continuată numai, dacă frâna de securitate sau de ajutor funcţionează corespunzător şi se utilizează un regim de viteză redusă până la cel mai apropiat punct de depanare.
Printre principalii factori care influenţează spaţiul de frânare al autovehiculului se află viteza de circulatie, starea tehnică a vehiculului, aderenta pneurilor la sol şi starea de oboseală sau timpul de reacţie al conducătorului de vehicul.
Frânarea intermitenta (acţiunea de smucire) reprezintă acea frânare care alternează cu întreruperi brusce, continuate cu deplasarea vehiculului din loc în loc până la imobilizarea sa completă şi se datorează mai multor cauze printre care: ungerii garniturilor de ferodou ale tamburilor de frână. De asemenea, frânarea intermitenta mai poate fi provocată de reglarea incorectă sau dereglarea distantei dintre saboţi şi tamburi, blocarea articulaţiilor de pivotare a roţilor ori a ovalizării tamburilor, precum şi existenta unor jocuri mari la rulmenţi roţilor ori la piuliţele de strângere a roţilor pe butuc, inclusiv slăbirea flxării arcurilor de suspensie ale vehiculului.
Atunci când lampa stop rămâne iluminată după acţionarea pedale de frână, defecţiunea induce în eroare conducătorii vehiculelor din coloană şi se datorează: slăbirii arcurilor de readucere a saboţilor de frână, reglării necorespunzătoare a frânei de mână, nerevenirii pedalei de frână la poziţia normală sau reglării ei incorecte ori a înfundării orificiului de compensare.
Rotile autovehiculului
În mod obişnuit prin noţiunea de roată se înţelege discul acesteia cu jantă şi pneul montat, aşa cum apare „roata de rezervă". Ca organe de rulare rotile se compun din: butuc, disc, janta şi pneu, contribuind la asigurarea securității circulaţiei, confortului şi ţinutei de drum a vehiculului.
Butucul roţii este piesa ce se sprijină, prin intermediul rulmenţilor, pe fuzetă sau pe trompa punţii din spate şi are rolul de prindere, prin şuruburi, a discului şi tamburului roţii sau a discului de frânare.
Discul roţii poartă janta acesteia şi pneul, şi are formă ovală necesară asigurării spațiului pentru butuc şi mecanismul de frânare. Discul roţii se prinde şi se strânge de butuc prin intermediul a 3-6 şuruburi cu piuliţă.
Janta constituie obada sau piesa circulara care are la mijlocul marginilor periferice un șanț în forma literei U pentru montarea pneului şi se solidarizează cu discul roţii prin sudură, fiind astfel nedemontabilă.
Ovalizarea orificiilor de prindere a roţii în şuruburi se datorează strângerii insuficiente a piulitelor ori slăbirii acestora din cauza trepidaţiilor şi rulării cu ele fără a fi verificate înainte de a pleca la drum cu vehiculul.
Blocarea unei roti în timpul mersului se poate datora gripării rulmenților săi ori a rămânerii sale înfrânate.



Pneurile autovehiculului
Elementul de bază al pneului este anvelopa, care prin profilul benzii de rulare asigură aderenta rotii cu suprafața drumului. In majoritatea cazurilor, prin pneu se intelege ansamblul format din anvelopă şi camera de aer. In cazul pneurilor fără cameră de aer (pneul tubeless) noţiunea de pneu este identică cu noţiunea de anvelopă fără cameră de aer.
După poziţionarea corectă a valvei în orificiul jantei se introduce şi fixează camera în interiorul anvelopei, apoi se umflă puţin pentru a preveni formarea cutelor, iar operaţiunea de reintroducere a talonului anvelopei pe j antă se face cu ajutorul levierelor speciale, începând din partea opusă valvei şi se continuă uniform in ambele părți pana se ajunge la valvă.
După aşezarea roţii cu valva deasupra, operațiunea de demontare a talonului anvelopei de pe jantă trebuie începută de o parte şi de alta a valvei prin introducerea levierelor între talon şi jantă pâna la scoaterea sa completă.
Pentru asigurarea stabilităţii şi securităţii vehiculului în timpul deplasării si frânării, pneurile noi de acelaşi tip sau profil trebuie montate pe aceeaşi punte, iar in cazul celor reşapate montarea lor se face numai pe roţile punţilor din spate, deoarece există riscul de a nu prezenta siguranţă la roţile directoare.
Pentru înlocuirea pneului în pană cu roata de rezervă, conducătorul vehiculului are obligația să iasă cu acesta în afara drumului, iar acolo unde nu este posibilă ieşirea completă, oprirea se face pe acostament sau pe marginea drumului cu punerea în funcțiune a luminilor de avarie.
De fiecare dată când intervine pana la pneul uneia din roţile directoare, volanul şi direcţia autovehiculului trag în partea respectivă, modificându-i traiectoria şi ţinuta de drum, iar conducerea pana la oprire devine dificilă şi periculoasă.
Exploatarea raţională a pneurilor este condiţionată prioritar de menţinerea presiuni corespunzătoare în interiorul acestora, de evitare a supraîncărcării vehiculului, a excesului de viteză şi a frânări lor puternice.
Pe lângă uzura normală a pneului cauzată de rulare, de starea abrazivă a drumului, de oboseala și îmbătrânirea cauciucului, starea tehnică a anvelopei mai este afectată şi de următorii factori: dezechilibrarea roţilor şi a unghiurilor direcliei, accelerările şi frânările bruşte ale vehiculului, supraîncărcarea vehiculului si repartizarea defectuoasă a încărcăturii, jocurile mari ale mecanismului de direcţie, viteza excesivă de rulare, supraîncălzirea acumulată de anvelopă în timpul rulării etc.
Zilele caniculare, cu soare puternic, au o influenţă negativă asupra pneurilor prin determinarea creşterii presiuni interioare în urma dilatării aerului incălzit, iar prin supraîncălzirea acestora favorizează pericolul de explozie.
Adâncimea minimă a uzurii profilului benzii de rulare, admisă de lege pentru scoaterea anvelopelor din exploatare, este de 1 mm la cele pentru autocamioane, de 1, 5 mm la cele pentru autoturisme şi de 2 mm la cele pentru autobuze.
Contribuția directă a conducătorului de vehicul la mărirea durate de exploatare a pneurilor constă în menţinerea unei presiuni constante recomandate la anvelopele punţilor din faţă şi din spate, deoarece presiunile diferite în pneurile aceleiaşi punți provoacă instabilitate în mers şi la frânare, determină modificarea unghiurilor direcției, schimbă şi diferențiază aderenta la sol sau gradul lor de uzură.
Uzura marginilor benzii de rulare a pneului intervine de fiecare dată când presiunea acestuia este mai mică decât cea prescrisă în cartea tehnică a vehiculului, datorita suprasolicitării în zona respectiva de contact cu suprafața carosabilă a drumului.
Uzura prematură a uneia din marginile benzii de rulare a pneurilor punții din fată, intervine în urma dereglării geometriei roţilor directoare. Prin măsurarea şi reglarea exactă a unghiurilor roților directoare, autovehiculul capătă stabilitate în rulai, îşi menține direcția de mers rectiliniu, ajută la revenirea sa uşoara din viraj şi previne uzura prematură a pneurilor.
Deformarea şi uzura rapidă a mijlocului benzii de rulare a pneului se produce din cauza rulării sale cu presiune mai mare decât cea prescrisa de constructor, astfel încât greutatea vehiculului şi a încărcăturii este repartizată numai pe zona respectivă, nu pe întreaga lățime a benzii de rulare.
Uzura neuniformă a benzii de rulare a pneului se datorează în principal, atât folosirii rotii fără a fi echilibrată, cât şi exploatării pneului în condiții e suprasarcină, (încărcând vehiculul peste capacitatea sa) ori prin aşezarea defectuoasă a încărcătura.
Supraîncărcarea autovehiculului şi viteza utilizată determină în timpul rulajului supraîncălzirea pneurilor ce provoacă următoarele defecţiuni ale acestora:
- ruperea firelor de cord (țesătură textilă sau din fir metalic, aflată în
compoziţia anvelopei) din cauza creşterii tensiunii acestora;
- fisurarea sau crăparea circumferențiară a balonului pneului ; - uzarea şi deformarea inegală a suprafeței de rulare.
De asemenea, pe lângă supraîncălzirea din cauza suprasarcinii şi a vitezei
utilizate, în zilele caniculare se adaugă mărirea presiunii datorate dilatării aerului,
ceea ce măreşte riscul de explozie.
Apariția crăpăturilor circumferențiare în canalele profilului şi tăierea benzii de rulare a unui pneu se datorează utilizării unor presiunii mai mici decât cele prescrise de constructor, precum şi din cauza rulării în condiții de suprasarcina, îndeosebi pe drumuri cu denivelări.
Circuitul electric
Generatorul de curent alternativ sau alternatorul produce, energie electrică pe care o redresează automat curent continuu prin intermediul unor diode, odată cu primirea impulsului de la motor şi, are rolul să asigure încărcarea bateriei de acumulatoare şi sa alimenteze consumatorii vehiculului.
Motorul electric de pornire (electromotorul sau demarorul) este componenta principală a instalaţiei de pornire a motorului autovehiculului, iar alimentarea sa cu curent continuu este asigurată de bateria de acumulatoare care poate fi de 6, 12 sau 24 volţi.
Când alternatorul nu debitează sau debitează insuficient
curent cauza se datoreaza:
- gripării periilor în suportul acestora;
- apariție arsurilor, depunerilor, murdăriilor sau unsorilor la inelele colectoare;
- întreruperilor în circuitul de excitaţie al alternatorului;
- defectării regulatorului de tensiune;
- deteriorării diodelor din circuitul de redresare;
- slăbirii sau ruperii curelei alternatorului.
Rotirea slabă a mecanismului de cuplare şi pornirea greoaie a motorului sunt cauzate de scurtcircuitul în înfăşurările rotorului ori ale statorului motorului ce poate conduce la înlocuire dacă, nu este depistat şi remediat. La fel periile colectoare uzate nu mai presează corespunzător pe colector şi determină funcţionarea greoaie a motorului electric.
Bobina de inducţie este componenta instalaţiei unui motor cu aprindere prin scânteie şi are rolul de a transforma curentul electric de joasă tensiune (6 sau 12 V) în curent electric de înaltă tensiune (10...25 kV) în circuitul secundar, prin fenomenul de inducţie electromagnetică.
De fiecare dată când la introducerea cheii în contact nu se aude zgomotul motorului sau luminile nu se aprind ori nu funcţionează claxonul, cauza o reprezintă fie oxidarea contactelor de la bornele bateriei de acumulatoare, fie descărcarea sa completă.
Electromotorul (demarorul) este piesa care intră în componenţa instalației de pornire a motorului şi serveşte la rotirea coroanei dinţate a volantului, iar folosirea sa excesivă în cazul în care motorul porneşte greu sau nu porneşte, conduce la descărcarea bateriei de acumulatoare. De asemenea, acelaşi fenomen se produce şi atunci când s-a defectat releul regulator de tensiune, care este un dispozitiv electric destinat să menţină constant curentul continuu produs de alternator pentru încărcarea bateriei de acumulatoare şi alimentarea consumatorilor autovehiculului.
Bateria de acumulatoare sau pe scurt „acumulatorul" este
componenta care inmagazinează energia electrică necesară pornirii motorului şi alimentării consumatorilor autovehiculului. Scăderea nivelului electrolitului din bateria de acumulatoare determină descărcarea acesteia datorită procesului chimic de sulfatare care constă în acoperirea plăcilor din plumb cu un strat alb de sulfat de plumb cristalizat.
De fiecare dată când a scăzut nivelul electrolitului din bateria de acumulatoare, completarea acestuia se face cu apă distilată, acoperind plăcile de plumb cu până la 15 mm.
In situaţia în care intensitatea luminii farurilor variază în funcţie de turaţia motorului, cauza o reprezintă fie slăbirea contactelor electrice, fie descărcarea sau sulfatarea bateriei de acumulatoare.
Sistemul de iluminare
În condiţiile în care intensitatea luminii farurilor este normală dar iluminarea drumului este slabă şi necorespunzătoare cauza o reprezintă dereglarea farurilor sau reglarea lor defectuoasă.
Reducerea luminozității farurilor se produce în urma modificări sau deteriorării gradului de reflexie al oglinzii refectoare ori a murdării acesteia din cauza prafului ori a apei pătrunse în corpul farului.
Daca farurile nu funcţionează, situația este cauzată de: arderea siguranţelor fuzibile, desfacerea sau deteriorarea legăturilor ori a contactelor electrice, arderea becului din interiorul farului sau a uneia dintre fazele de iluminat, de întâlnire sau de drum.
Reflectarea în sus a luminii farului, atât a celei de întâlnire, cât şi a luminii de drum, se datorează fie supraîncărcării vehiculului, fie montării greşite a becului bilux cu ecranul în sus.
Instalatia de alimentare cu carburant
Mecanismul de distribuţie are rolul de a asigura deschiderea şi închiderea supapelor de admisie şi evacuare pentru a face .posibilă umplerea cilindrilor cu amestecul carburant (combustibil + aer), precum şi evacuarea gazelor rezultate din arderea carburantului.
Amestecul carburant la motoarele „Diesel" (cu aprindere prin compresie) se realizează în interiorul cilindrilor motorului.
La motoarele „Diesel circuitul de înaltă presiune al instalaţiei de alimentare are în componenţa sa pompa de injecţie, injectoarele şi conductele de legătură.
Pompa de amorsare din componenţa sistemului de alimentare a motoarelor Diesel are rolul de a umple cu motorină pompa de injecţie, înainte de pornirea motorului.
Surplusul de motorină la motoarele „Diesel", trecută printre acul injectorului şi ghidajul său, se returnează în rezervor prin conductele de legătură.
Reglarea jocului între tijele supapelor şi culbutorilor este o operaţie importantă pentru buna funcţionare a motorului. Jocurile prea mici fac ca supapele sa rămână deschise, cea ce contribuie la schimbarea comprimării şi la apariţia rateurilor în admisie şi evacuare, topirea supapelor ori deformarea lor.
Ruperea arcului de reglare a presiunii de injecţie sau a tijei injectorului datorita oboselii materialului duce la pornirea anevoioasă şi uneori chiar imposibilă a motorului. Dacă defecţiunea intervine în timpul funcţionării motorului, datorită scăderii bruşte a presiunii de injecţie motorul funcţionează neregulat, cu bătăi, eliminând fum negru pe ţeava eşapamentului, iar în foarte scurt timp acesta se opreşte.
Modificarea avansului la injecţie pentru un cilindru ori pentru toţi cilindrii motorului determină funcţionarea neregulată a acestuia. Un avans prea mare la injecţie conduce la apariţia fumului alb la evacuare, iar dacă avansul este prea mic se prelungeşte arderea combustibilului şi în faza de destindere, apare fum negru la evacuare, crescând consumul de carburant.
Funcţionarea motoarelor „Diesel" cu fum alb în exces se datorează dereglării avansului injecţiei peste limita admisă sau deteriorării garniturii de chiulasă între două camere de ardere.
Scăderea puterii motorului este determinată de înfundarea parțială a tobei de evacuare cu zgura rezultată din combinarea fumului şi a gazelor arse cu vaporii de apă, obturând ieşirea acestora şi mărirea presiunii din interiorul instalaţiei de evacuare.
Îmbâcsirea cu praf a filtrului de aer determină mărirea consumului de carburant, ceea ce impune curăţarea sau înlocuirea sa periodică pentru a nu diminua randamentul motorului.
Chiulasa este piesa metalică care închide cilindrii motorului la capătul cel mai îndepărtat de axa arborelui cotit. Strângerea insuficientă a acesteia este cauza arderii garniturii sale ce are loc la montarea motorului nou, a celui reparat general, în exploatare sau la înlocuirea accidentală a garniturii de chiulasă, precum şi in timpul rodajului.
Supapa de refulare a elementului pompei de injecţie în linie are rolul să împiedice picurarea motorinei din injector, la sfârșitul injecţiei, pătrunderea aerului în pompa de injecţie şi de a asigura un început şi un sfârşit, brusc, al injecţiei
Raportul de compresie este raportul dintre volumul total al cilindrului motor şi volumul camerei sale de ardere.
Utilizarea unui carburant cu impurităţi şi insuficient filtrat,
determină înfundarea injectoarelor la motoarele Diesel, iar la cele pe benzină blochează funcţionarea sistemului de alimentare.
Principalele cauze ce duc la ancrasarea sunt
determinate de utilizarea unui amestec carburant prea bogat sau de pătrunderea uleiului motor în camera de ardere a pistoanelor.
Sistemul de ungere a motorului
Instalaţia de ungere a motorului este formată dintr-un ansamblu de piese care asigura ungerea componentelor acestuia, precum şi circulaţia, filtrarea şi răcirea uleiului. Schimbul uleiului de ungere a motorului este recomandabil să fie făcut când acesta este cald pentru a asigura scurgerea sa completă împreună cu toate impurităţile rezultate din exploatare.
Pentru a preveni deteriorarea motorului atunci când aparatura de la bordul vehiculului indica presiunea scăzută a uleiului din baie, este obligatorie controlarea nivelului acestuia cu ajutorul jojei şi în funcţie de situaţie se completează sau se remediază defecţiunea intervenită.
Printre cauzele care pot determina scăderea nivelului uleiului în baie se afla uzura accentuată a motorului, pierderea de ulei datorate neetanşeităţii garniturilor sau montarea defectuoasă a filtrului de ulei.
Diluarea uleiului cu apă poate fi cauzată de arderea sau deteriorarea garniturilor de etanşare a cămășilor cilindrilor ori de fisurarea cămăşilor cilindrilor sau a blocului motor.
Sistemul de racire a motorului
Motoarele sunt echipate cu instalaţie de răcire pentru a le menţine temperatura de funcţionare normale de 80 — 115 C la cele pe benzină şi de 80 — 90 C la cele Diesel, deoarece în timpul arderii combustibilului se dezvoltă temperaturi foarte ridicate. Sistemele de răcire sunt de două feluri: cu lichid (apă distilată cu antigel) şi cu aer.
Funcţionarea normală a motorului la temperatura constantă stabilită de constructor, este condiţionată de răcirea sa prin doua sisteme, respectiv sistemul de răcire cu aer sau sistemul de răcire cu lichid format din apă distilată în amestec cu antigel.
Instalaţia de răcire a motorului cu lichid cuprinde: radiatorul, pompa de apă, ventiatorul, termostatul, vasul de expansiune, termocontactul, tuburile flexibile racordurile din cauciuc.
Din instalaţia de răcire a motorului se comune din apă
distilată sau apă demineralizată în amestec cu antigel, a cărui concentraţie se stabileşte în funcţie de cele mai scăzute temperaturi din timpul iernii.
Lichidul din instalația de răcire a motorului, compus din apă distilată în amestec cu antigel, se verifica şi se completează anual înainte de a intra in iarnă şi se înlocuieşte la perioadele de timp ori parcursurile recomandate de constructorul autovehiculului.
Oglinzile retrovizoare
Oglinda retrovizoare exterioară din partea stângă, trebuie fixată sub un unghi de deschidere care să asigure posibilitatea observăm cu ambii ochi a drumului m spatele vehiculului pe lăţimea minimă de 2,5 m la distanţa de 10 m.
In conformitate cu prevederile Regulamentului Comisiei economice pentru Europa privitoare la oglinzile retrovizoare exterioare şi exterioare ale vehiculului, acestea trebuie reglate astfel încât unghiurile lor de deschidere să asigure observarea cu ambii ochi a drumului în spate, m apropierea limitei zonei de eficacitate maximă, respectiv pe lăţimea de 20 m la distanţa de 60 m înapoi. Deschiderea unghiulara orizontală a câmpului oglinzii retrovizoare interioare trebuie să fie de minimum 18°, iar pe verticala de 6°.
Oglinda retrovizoare exterioară din partea dreaptă trebuie să asigure observarea drumului cu ambii ochi, în spatele autovehiculului, pe lăţimea minimă de 3,5 m la distanţa de 30 m înapoi.
Oglinzile retrovizoare sunt de două feluri, plane sau sferice. Deşi măreşte câmpul de vizibilitate în spatele vehiculului, totuşi oglinda retrovizoare sferică prezintă importante dezavantaje faţă de cea plană, deoarece modifică imaginea reală pe care o redă şi-i schimbă proporţional dimensiunile, ceea ce face dificilă aprecierea corectă a distantelor, a direcțiilor de mişcare şi a vitezelor obiectelor observate de conducătorul auto.
Instalaţiile auxiliare ale autovehiculului
Lichidul de spălarea pe timpul iernii a parbrizului sau a lunetei ori a farurilor, în cazul vehiculelor cu asemenea echipamente, este format din apă în amestec cu alcool care se toarnă în vasul pentru spălarea parbrizului.
Pentru asigurarea securităţii optime a participanţilor la traficul rutier, autovehiculele sunt dotate din construcţie cu mijloace de avertizare acustică (claxoane) destinate prevenirii pericolelor de accident. Sunetul produs de claxon trebuie să fie puternic, să fie auzit de la distanţă cât mai mare, să nu fie strident, să nu fie identic cu cel al vehiculelor prioritate şi să fie uşor de comandat de către conducătorul auto.
Poluarea mediului si emisiile de noxe
Sursele emisiilor poluante ale unui motor de autovehicul sunt cauzate de arderea combustibilului şi de etanşarea imperfectă a cilindrilor motorului, a rezervorului de combustibil şi a conductelor de alimentare. Noxele generate prin ardere sunt eliminate în atmosferă prin gazele de evacuare şi parţial prin gazele carterului motorului. Noxele determinate de etanşarea imperfectă se evacuează direct în atmosferă prin evaporarea combustibilului din instalaţia de alimentare a motorului şi din rezervorul de combustibil.
La inspecţia tehnică periodică şi la verificările efectuate în trafic de către reprezentanţii poliţiei rutiere şi Registrului Auto Român, prima operaţiune consta in controlarea etanşeităţii evacuării gazelor arse. Următoarea operaţiune constă în determinarea concentraţiei de CO cu ajutorul analizorului de gaze. Pentru autovehiculele EURO 2 concentraţia de CO la ralantiul motorului nu trebuie să depăşească 0, 5 % din volumul de gaze arse, iar pentru autovehiculele echipate,cu EURO 3 şi 4 procentul nu trebuie să depăşească 0, 3%.
In regim de acceleraţie a motorului la cel puţin 2000 rotaţii pe minut pentru autovehiculele cu EURO 2 conţinutul de CO nu trebuie să depășească 0,3 % din volumul de gaze arse, iar pentru autovehiculele cu EURO 3 şi 4 procentul nu trebuie să fie mai mare de 0,2 %.
Pentru autovehiculele destinate transportului public de persoane şi pentru cele de marfă cu masa totală maximă autorizată mai mare de 3,5 t, emisiile poluante nu trebuie să depăşească limitele corespunzătoare treptei EURO 4, începând de la 1 ianuarie 2007.
Sonda lambda sau „oxigen senzorul" măsoară cantitatea de oxigen din gazele de evacuare ale motorului. Calculatorul central al autovehiculului foloseşte semnalele primite de la sonda lambda ajustând amestecul în vederea obţinerii celui ideal L= 1 (14,8 kg aer cu 1 kg benzină fără plumb).
Pierderea semnificativă a puterii motorului, apariţia rateurilor la evacuare şi funcţionarea anormală a motorului după pornirea acestuia sunt simptomele principale care avertizează asupra defecţiunilor intervenite la convertizorul catalitic, motiv pentru care deplasarea poate fi continuată pentru scurt timp cu viteză redusă şi cu motorul turat la minim până la primul autoservice în măsură să remedieze defecţiunile.
Deţinătorii autovehiculelor echipate cu convertor catalitic trebuie să evite pornirea motorului prin împingere sau remorcare, deoarece combustibilul ne ars poate pătrunde în catalizatorul tricomponent şi să provoace distrugerea acestuia. Se recomandă utilizarea, cablurilor pentru alimentarea de la altă baterie de acumulatori.
In conformitate cu reglementările legale, concentraţia maximă admisibilă de CO pentru autovehiculele cu motor fără catalizator, fabricate până în anul 1986, procentul este de 4,5 % din volumul gazelor arse, iar pentru cele fabricate după 1 ianuarie 1987, valoarea procentului nu trebuie să depăşească 3,5 % din volumul de gaze arse.
Emisia de CO în concentraţie de 2,5 %, stabilită cu analizatorul de gaze după, reglarea funcţionării în gol, la turaţia minimă a motorului pe benzină fără catalizator tricomponent şi sondă lambda indică faptul că instalaţia de alimentare cu carburant funcţionează normal.
Măsurarea indicelui de fum la autovehiculele echipate cu motor Diesel constă în primul rând în verificarea etanşeităţii evacuării gazelor arse, apoi operaţiunea se execută după ce motorul a ajuns la regimul termic de funcţionare normală (la cald) şi după ce a fost accelerat de 2-3 ori pentru eliminarea completă a gazelor şi curăţarea traseului de evacuare.
Potrivit reglementărilor legale, valoarea maximă admisă a indicelui de fum este de 2,5 m pentru autovehiculele echipate cu motoarele Diesel cu aspiraţie normală, 3,5 pentru cele supraalimentate şi de 1,5 nr` pentru autovehiculele EURO 4 şi 5.
Starea tehnică necorespunzătoare a motorului şi a celorlalte sisteme şi instalaţii ale autovehiculului duc 1a creşterea semnificativă a noxelor eliminate în atmosferă. Reducerea consumului de carburanţi prin perfecționarea motorului cu ardere internă şi folosirea combustibililor neconvenţionali contribuie la scăderea noxelor din gazele de evacuare.
Arderea amestecurilor sărace în regimurile de mers în gol, în regim de croaziera ori în regim de decelerare conduce la reducerea noxelor din gazele de evacuare.
Modificarea camerei de ardere (exemplu camera de ardere divizată) duce la coborârea nivelului noxelor. Creşterea raportului de comprimare în combinaţie cu folosirea amestecurilor sărace contribuie semnificativ la reducerea nivelului noxelor. Recircularea gazelor de evacuare, răcite în prealabil, fac ca amestecul de gaze care nu conţin oxigen (sunt inerte din punct de vedere chimic) va reduce viteza de formare a oxizilor de azot (NOx) din noxe.
Folosirea camerei de ardere divizate după principiul stratificării (amestec bogat în camera separată, amestec sărac în camera principală) contribuie la reducerea noxelor motorului cu aprindere prin comprimare.
Folosirea amestecurilor sărace la alimentarea motoarelor cu aprindere prin comprimare duce la scăderea noxelor din gazele de evacuare.
Folosirea la alimentarea motoarelor cu ardere internă a alcoolilor şi eterilor, a gazelor naturale, hidrogenului ori a uleiurilor vegetale a demonstrat in urma cercetărilor efectuate, o reducere semnificativă a noxelor eliminate în gazele de evacuare. De exemplu, utilizarea gazului de petrol lichefiat, GPL, (cel mai folosit combustibil neconvențional în ţara noastră) prezintă şi alte avantaje:
- preţ mai scăzut comparativ cu benzina;
- reţele de distribuţie suficiente;
- amestecul GPL-aer este mult mai omogen decât amestecul aer-benzină;
- motorul cu ardere internă nu suferă modificări constructive importante.
Conducătorului de vehicul i se interzice să circule atunci când motorul emană noxe peste limita legal admisă ori al cărui zgomot în mers sau staționare depăşeşte pragul fonic prevăzut de lege ori care are montate dispozitive neomologate pe sistemul de evacuare al gazelor.
Circulaţia autovehiculelor se interzice de fiecare dată când acestea depăşesc pragul fonic prevăzut de lege cu privire la zgomotul pe care il produc în mers sau in staţionare.
Conducerea autovehiculului se interzice pe drumurile publice modernizate atunci când are pe roţi sau pe caroserie noroi ce se depune pe partea carosabilă ori din care cad sau se scurg produse, substanţe ori materiale ce pot pune în pericol securitatea circulaţiei rutiere. De asemenea, se interzice circulaţia fără motiv întemeiat cu viteză redusă, stânjenind prin aceasta deplasarea normală a celorlalte vehicule.
Sanctiunile contraventionale pentru defectiunile tehnice
Conducerea pe drumurile publice a unui vehicul cu defecţiuni tehnice de orice natură se sancţionează contravenţional cu amendă şi, după caz, cu aplicarea uneia din sancţiunile complementare prevăzute de reglementarea rutieră.
Ca sancţiune contravenţională complementară, suspendarea exercitării dreptului de a conduce se dispune pentru o durată limitată de 90 de zile în cazul circulaţiei pe drumurile publice cu un autovehicul care are defecţiuni tehnice.
Ordinul MT nr. 1019/2009 - aprobarea Metodologiei privind atestarea instructorilor de pregatire practica si a profesorilor de legislatie rutiera

Ordinul Ministerului Transportului nr. 1019/2009 pentru aprobarea Metodologiei privind atestarea instructorilor de pregatire practica si a profesorilor de legislatie rutiera, a Normelor privind autorizarea scolilor de conducatori auto, a Metodologiei privind autorizarea instructorilor de pregatire practica, a Programei de scolarizare si a Metodologiei de organizare si desfasurare a cursurilor de pregatire teoretica si practica in vederea obtinerii permisului de conducere a fost publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, Nr. 684, din 12 octombrie 2009.


Avand in vedere prevederile art. 1 alin. (4) din Hotararea Guvernului nr. 625/1998 privind organizarea si functionarea
Autoritatii Rutiere Romane — A.R.R., cu modificarile si completarile ulterioare,
in temeiul art. 4812 alin. (2) si al art. 4814 alin. (1) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 109/2005 privind transporturile rutiere, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 102/2006, cu modificarile si completarile ulterioare, al art. 13 alin. (2) din Ordonanta Guvernului nr. 19/1997 privind transporturile, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si al art. 5 alin. (4) din Hotararea Guvernului nr. 76/2009 privind organizarea si functionarea Ministerului Transporturilor si Infrastructurii,cu modificarile ulterioare,

ministrul transporturilor si infrastructurii emite urmatorul ordin:

Art. 1. — Se aproba Metodologia privind atestarea instructorilor de pregatire practica si a profesorilor de legislatie rutiera, prevazuta in anexa nr. 1.
Art. 2. — Se aproba Normele privind autorizarea scolilor de conducatori auto, prevazute in anexa nr. 2.
Art. 3. — Se aproba Metodologia privind autorizarea instructorilor de pregatire practica, prevazuta in anexa nr. 3.
Art. 4. — Se aproba Programa de scolarizare a scolilor de conducatori auto care organizeaza si desfasoara cursuri in vederea obtinerii permisului de conducere, prevazuta in anexa nr. 4.
Art. 5. — Se aproba Metodologia de organizare si desfasurare a cursurilor de pregatire teoretica si practica in vederea obtinerii permisului de conducere, prevazuta in anexa nr. 5.
Art. 6. — Anexele nr. 1—5*) fac parte integranta din prezentul ordin.

Anexele nr. 1—5 se publica ulterior in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 684 bis, care se poate achizitiona de la Centrul pentru relatii cu publicul al Regiei Autonome „Monitorul Oficial”, Bucuresti, sos. Panduri nr. 1.
Art. 7. — Directia transport rutier din cadrul Ministerului Transporturilor si Infrastructurii si Autoritatea Rutiera Romana — A.R.R. vor duce la indeplinire prevederile prezentului ordin.
Art. 8. — Pe data intrarii in vigoare a prezentului ordin se abroga Ordinul ministrului transporturilor, constructiilor si turismului nr. 1.856/2006 pentru aprobarea Partii I „Normele de autorizare a scolilor de conducatori auto” din Normele de autorizare a functionarii centrelor de pregatire a personalului din domeniul transporturilor rutiere, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 887 din 31 octombrie 2006, cu modificarile ulterioare.
Art. 9. — Prezentul ordin se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea. I.

Ministrul transporturilor si infrastructurii,
Radu Mircea Berceanu
Bucuresti, 2 octombrie 2009.
Nr. 1.019.






Metodologia privind atestarea instructorilor de pregatire
practica si a profesorilor de legislatie rutiera

CAPITOLUL I
Dispozitii generale

Art. 1. - (1) Instructorii de pregatire practica si profesorii de legislatie rutiera pot desfasura activitate de pregatire a persoanelor in vederea obtinerii permisului de conducere numai daca sunt atestati in acest sens de catre Ministerul Transporturilor si Infrastructurii prin Autoritatea Rutiera Romana - A.R.R conform prevederilor prezentei metodologii.
(2) Instructorii de pregatire practica, denumiti in continuare instructori auto, pot fi angajati ai unei scoli de conducatori auto sau pot fi autorizati conform prevederilor metodologiei privind autorizarea instructorilor de pregatire practica.
Art. 2. - Pentru obtinerea atestatelor de instructor auto si/sau profesor de legislatie rutiera solicitantii trebuie sa indeplineasca conditiile necesare in vederea desfasurarii acestei activitati, sa urmeze un curs de pregatire profesionala intr-un centru de pregatire si perfectionare profesionala a personalului din domeniul transporturilor rutiere autorizat de catre Ministerul Transporturilor si Infrastructurii si sa promoveze examenul sustinut in conditiile stabilite de prezenta metodologie.
Art. 3. - (1) Obtinerea atestatului de instructor auto se realizeaza initial pentru una sau mai multe din categoriile A, B si BE, urmand ca dupa o perioada de cel putin 2 ani de activitate efectiva ca instructor auto sa se poata obtine si atestarea pentru celelalte categorii.
(2) Activitatea efectiva ca instructor auto prevazuta la alin. (1) consta in scolarizarea unui numar minim de 100 cursanti care doresc obtinerea permisului de conducere auto in perioada de cel putin 2 ani.
CAPITOLUL II
Conditii pentru obtinerea atestatului de instructor auto si profesor de
legislatie rutiera

Art. 4. - Conditiile de studii pentru inscrierea la cursul in vederea obtinerii atestatului de instructor auto sunt indeplinite daca solicitantii sunt absolventi de liceu cu diploma de bacalaureat sau sunt absolventi ai scolilor de maistri in specialitatea auto.
Art. 5. - (1) Persoana care solicita eliberarea atestatului de instructor auto trebuie ca, pe langa conditiile de studii, sa indeplineasca cumulativ si urmatoarele conditii:
a) sa aiba varsta de cel putin 25 de ani;
b) sa detina permis de conducere valabil pentru minim categoria pentru care solicita atestarea de cel putin 5 ani;
c) sa nu fi avut suspendata exercitarea dreptului de conducere a autovehiculelor in ultimele 6 luni sau mai mult de doua ori de la data obtinerii permisului de conducere pentru consum de alcool;
d) sa nu fi avut anulat permisul de conducere in ultimii 10 ani;
e) sa fie apta din punct de vedere medical si psihologic pentru desfasurarea activitatii respective;
f) sa nu fi fost condamnata printr-o hotarare judecatoreasca ramasa definitiva pentru o infractiune la regimul circulatiei pe drumurile publice, de omor, lovire sau vatamare cauzatoare de moarte, vatamare corporala grava, talharie, ultraj, ultraj contra bunelor moravuri, tulburarea linistii publice, viol, lipsirea de libertate in mod ilegal, luarea sau darea de mita, trafic de influenta, trafic sau consum ilicit de droguri, daca nu a intervenit reabilitarea sau amnistia;
g) sa fi urmat un curs de pregatire sau perfectionare profesionala, intr-un centru de pregatire si perfectionare profesionala a personalului din domeniul transporturilor rutiere autorizat de catre Ministerul Transporturilor si Infrastructurii, organizat in conditiile prevazute de metodologia in vigoare.
(2) In cazul in care atestatul unui instructor auto a fost anulat, acesta poate solicita obtinerea unui nou atestat de instructor auto in conditiile prevazute de prezenta metodologie, dupa o perioada de cel putin un an de la data anularii.
Art. 6. - Conditiile de studii necesare inscrierii la cursul organizat in vederea obtinerii atestatului de profesor de legislatie rutiera sunt indeplinite daca solicitantii sunt absolventi ai unei institutii acreditate de invatamant superior de lunga durata in specialitatile stiinte juridice sau tehnice.
Art. 7. - (1) Persoana care solicita eliberarea atestatului de profesor de legislatie rutiera trebuie ca, pe langa conditiile de studii, sa indeplineasca cumulativ si urmatoarele conditii:
a) sa aiba varsta de cel putin 25 de ani;
b) sa detina permis de conducere valabil cel putin pentru categoria B cu o vechime de cel putin 5 ani;
c) sa nu fi avut suspendata exercitarea dreptului de conducere a autovehiculelor in ultimele 6 luni sau mai mult de doua ori de la data obtinerii permisului de conducere pentru consum de alcool;
d) sa nu fi avut anulat permisul de conducere in ultimii 10 ani;
e) sa fie apta din punct de vedere medical si psihologic pentru desfasurarea activitatii respective;
f) sa nu fi fost condamnata printr-o hotarare judecatoreasca ramasa definitiva pentru o infractiune la regimul circulatiei pe drumurile publice, de omor, lovire sau vatamare cauzatoare de moarte, vatamare corporala grava, talharie, ultraj, ultraj contra bunelor moravuri, tulburarea linistii publice, viol, lipsirea de libertate in mod ilegal, luarea sau darea de mita, trafic de influenta, trafic sau consum ilicit de droguri, daca nu a intervenit reabilitarea sau amnistia;
g) sa fi urmat un curs de pregatire sau perfectionare profesionala, intr-un centru de pregatire si perfectionare profesionala a personalului din domeniul transporturilor rutiere autorizat de catre Ministerul Transporturilor si Infrastructurii, organizat in conditiile prevazute de metodologia in vigoare;
(2) In cazul in care atestatul unui profesor de legislatie rutiera a fost anulat conform prevederilor Metodologiei de organizare si desfasurare a cursurilor de pregatire teoretica si practica in vederea obtinerii permisului de conducere, acesta poate solicita obtinerea unui nou atestat de profesor de legislatie rutiera in conditiile prevazute de prezenta metodologie, dupa o perioada de cel putin un an de la data anularii.
CAPITOLUL III
Pregatirea si perfectionarea profesionala

Art. 8. - (1) Actele necesare pentru inscrierea la cursuri in vederea obtinerii atestatului de profesor de legislatie rutiera si/sau de instructor auto se depun la centrul de pregatire si perfectionare profesionala a personalului din domeniul transporturilor rutiere autorizat de catre Ministerul Transporturilor si Infrastructurii, acestea fiind urmatoarele:
a) cererea, in original, din care sa rezulte numele si prenumele persoanei, tipul atestatului solicitat, categoriile de autovehicule pentru care se solicita atestarea;
b) actul de identitate, in copie;
c) permisul de conducere, in copie;
d) actul de studii, in copie legalizata;
e) cazier auto, in original, din care sa rezulte ca solicitantul indeplineste conditiile prevazute la art. 5 alin. (1) lit. c) si d) sau conditiile prevazute la art. 7 alin. (1) lit. c) si d), avand valabilitate de 30 de zile sau declaratie notariala pe proprie raspundere, in cazul cetatenilor din alte state membre ale Uniunii Europene, din care sa reiasa ca nu a avut permisul anulat sau suspendat pentru motivele prevazute la art. 5 sau art. 7;
f) aviz medical si psihologic, in original, cu mentiunea "apt" pentru profesor de legislatie rutiera si/sau instructor auto in termenul de valabilitate;
g) certificatul de cazier judiciar, in original, din care sa rezulte ca solicitantul indeplineste conditiile prevazute la art. 5, alin. (1) lit. f) sau conditiile prevazute la art. 7, alin. (1) lit. f).
h) daca este cazul, adeverinta in original eliberata de catre scoala/scolile de conducatori auto in cadrul careia/carora instructorul auto a activat, din care sa rezulte indeplinirea conditiilor prevazute la art. 3 alin. (2) precum si atestatul de instructor auto, valabil pentru categoriile prevazute la art. 3, alin. (1).
(2) Actele necesare pentru inscrierea la cursuri in vederea reinnoirii atestatului de profesor de legislatie rutiera si/sau de instructor auto sunt cele prevazute la alin. (1), cu exceptia lit. d).
(3) Actele prevazute la alin. (1) lit. b) si c) si vor fi certificate pentru conformitate cu originalul prin mentiunea "conform cu originalul", inscrierea numelui si prenumelui si semnare de catre persoana care primeste actele in cadrul respectivului centru de pregatire si perfectionare profesionala a personalului din domeniul transporturilor rutiere, dupa confruntarea acestora cu originalul.
Art. 9. - (1) Pregatirea si perfectionarea profesionala necesare pentru obtinerea/reinnoirea atestatului de instructor auto sau de profesor de legislatie rutiera se face in cadrul unor centre de pregatire si perfectionare profesionala autorizate in conditiile legii de catre Ministerul Transporturilor si Infrastructurii.
(2) Programele de pregatire si perfectionare profesionala aferente cursurilor prevazute la art. 2, sunt elaborate de centrele de pregatire si perfectionare profesionala si vor fi avizate de catre Ministerul Transporturilor si Infrastructurii prin Directia Transport Rutier.
Art. 10. - (1) Cursul de pregatire profesionala in vederea obtinerii atestatului de instructor auto cuprinde pregatirea teoretica si practica, avand o durata de 120 de ore.
(2) Durata pregatirii teoretice va fi de 90 de ore, iar durata pregatirii practice va fi de 30 de ore.
(3) Durata zilnica a pregatirii teoretice si/sau practice nu trebuie sa depaseasca 6 ore.
Art. 11. - Cursul de pregatire profesionala in vederea obtinerii unei categorii suplimentare aferente atestatului de instructor auto va avea o durata de 30 de ore, din care durata pregatirii teoretice va fi de 20 de ore, iar durata pregatirii practice va fi de 10 ore.
Art. 12. - (1) Cursul de pregatire profesionala in vederea obtinerii atestatului de profesor de legislatie rutiera va avea o durata de 90 de ore.
(2) Durata zilnica a pregatirii profesionale nu trebuie sa depaseasca 6 ore.
Art. 13. - (1) Reinnoirea atestatului de instructor auto sau profesor de legislatie rutiera se face numai in conditiile absolvirii unui curs de perfectionare profesionala.
(2) Cursul de perfectionare profesionala in vederea reinnoirii atestatului de instructor auto va avea o durata de 30 de ore.
(3) Cursul de perfectionare profesionala in vederea reinnoirii atestatului de profesor de legislatie rutiera va avea o durata de 30 de ore.
(4) Pentru urmarea cursurilor de perfectionare profesionala in vederea reinnoirii atestatului, titularul trebuie sa indeplineasca conditiile prevazute la art. 5 sau, dupa caz art. 7, cu exceptia conditiei de studii care trebuie sa indeplineasca dispozitiile legale aplicabile la data obtinerii primului atestat de catre titular.
(5) Pentru urmarea cursurilor de perfectionare profesionala in vederea reinnoirii atestatului, titularul trebuie sa depuna actele prevazute la art. 8, la care se adauga atestatul de instructor auto si/sau de profesor de legislatie rutiera detinut anterior, in copie certificata de catre solicitant pentru conformitate cu originalul.
Art. 14. - (1) Pot participa la examenele in vederea obtinerii/reinnoirii atestatului de instructor auto si profesor de legislatie rutiera doar cei care au urmat integral si continuu orele aferente fiecarui tip de atestat amintit, prezenta la cursuri facandu-se pe cataloage.
(2) Numarul maxim de cursanti care pot efectua pregatirea/perfectionarea in vederea obtinerii/reinnoirii atestatului de instructor auto si profesor de legislatie rutiera in cadrul centrelor de pregatire si perfectionare profesionala a personalului din domeniul transporturilor rutiere, autorizate de catre Ministerul Transporturilor si Infrastructurii, intr-o serie, nu poate fi mai mare de 20.
CAPITOLUL IV
Examinarea in vederea obtinerii/reinnoirii atestatului de instructor
auto si a atestatului de profesor de legislatie rutiera

Art. 15. - (1) Examenul in vederea atestarii profesionale a instructorilor auto si a profesorilor de legislatie rutiera poate fi sustinut numai de persoanele care indeplinesc conditiile prevazute la capitolul II.
(2) Autoritatea Rutiera Romana - A.R.R. va stabili data si locul sustinerii examenelor de atestare profesionala.
Art. 16. - (1) Comisia de examinare va fi compusa din 3 membri, dintre care un reprezentant al Ministerului Transporturilor si Infrastructurii in calitate de reprezentant al autoritatii de stat in domeniu si 2 reprezentanti ai Autoritatii Rutiere Romane - A.R.R.
(2) Optional, cu rol de observator, la examinarea in vederea obtinerii atestatului de instructor auto, poate participa si un reprezentant al centrului de pregatire si perfectionare a personalului din domeniul transporturilor rutiere.
Art. 17. - La examenul in vederea obtinerii atestatului de instructor auto sau profesor de legislatie rutiera candidatul se va prezenta cu actul de identitate insotit de permisul de conducere, ambele in original.
Art. 18. - (1) Examenul pentru obtinerea atestatului de instructor auto consta in urmatoarele probe:
a) proba scrisa, eliminatorie, care are drept scop verificarea cunoasterii regulilor de circulatie pe drumurile publice si cunoasterea autovehiculului, constand intr-un test tip grila cu 60 de intrebari, a carei durata este de 60 minute; aceasta proba poate fi sustinuta si in sistem informatic;
b) proba practica in trafic, avand o durata de 30 minute, destinata evaluarii cunostintelor, competentelor si capacitatilor pedagogice necesare desfasurarii procesului de pregatire practica; modalitatea de evaluare a probei practice, precum si obiectivele care stau la baza evaluarii acestei probe pentru fiecare categorie solicitata se stabilesc de Autoritatea Rutiera Romana - A.R.R.
(2) Examenul pentru obtinerea atestatului de profesor de legislatie rutiera consta in urmatoarele probe:
a) proba scrisa, eliminatorie, care are drept scop verificarea cunoasterii regulilor de circulatie pe drumurile publice si cunoasterea autovehiculului, constand intr-un test tip grila cu 60 de intrebari, a carei durata este de 60 minute; aceasta proba poate fi sustinuta si in sistem informatic;
b) proba orala pentru evaluarea capacitatilor psihopedagogice, care consta in prezentarea unei teme din domeniul legislatiei rutiere si conducerii preventive, a carei durata este de minim 15 minute.
(3) Procedura de examinare, modalitatea de evaluare a probelor teoretice, practice si orale, precum si obiectivele care stau la baza acestor evaluari pentru fiecare categorie solicitata se stabilesc de Autoritatea Rutiera Romana - A.R.R.
(4) Pentru sustinerea examenului prevazut la art. 18 si art. 20, respectiv art. 23 si art. 24, centrul de pregatire si perfectionare profesionala va achita, pentru toti candidatii prezentati la examenul respectiv, contravaloarea tarifului de examinare/reinnoire/reexaminare prevazut in anexa nr. 1 la prezenta Metodologie, in contul Autoritatii Rutiere Romane - A.R.R. Sumele rezultate din achitarea tarifului se fac venit la bugetul Autoritatii Rutiere Romane - A.R.R.
Art. 19. - (1) Pentru promovarea examenului prevazut la art. 18 alin. (1), candidatul trebuie sa raspunda corect la cel putin 48 de intrebari din testul tip grila, iar la proba practica sa obtina calificativul admis.
(2) Pentru promovarea examenului prevazut la art. 18 alin. (2), candidatul trebuie sa raspunda corect la cel putin 54 de intrebari din testul tip grila, iar la proba orala sa obtina calificativul admis.
(3) Intrebarile care alcatuiesc testul tip grila prevazut la art. 18 alin. (1) si (2), vor avea fiecare 4 variante posibile de raspuns.
Art. 20. - (1) Examenul in vederea reinnoirii atestatului de instructor auto sau profesor de legislatie rutiera se poate sustine numai de catre persoanele care au absolvit in prealabil un curs de perfectionare profesionala si consta in sustinerea probelor prevazute la art. 18 alin. (1) lit. a) sau, dupa caz, art. 18 alin. (2) lit. a).
(2) Conditiile pentru promovarea examenului de reinnoire a atestatului sunt cele prevazute la art. 19 alin. (1) in cazul instructorilor auto respectiv art. 19 alin. (2) in cazul profesorilor de legislatie rutiera.
(3) Examenul prevazut la alin. (1) se sustine in fata comisiei prevazute la art. 16, la data stabilita de aceasta.
Art. 21. - La incheierea examenului prevazut la art. 18 sau art. 20, se va intocmi situatia rezultatelor obtinute de catre participantii la examen, aceasta fiind semnata de catre toti membrii comisiei de examinare.
CAPITOLUL V
Eliberarea atestatului

Art. 22. - Autoritatea Rutiera Romana - A.R.R. va elibera atestatul de instructor auto sau atestatul de profesor de legislatie rutiera, dupa caz, persoanelor care au promovat examenul prevazut la art. 18 sau art. 20, in termen de maxim 15 zile de la data promovarii examenului aferent fiecarui tip de atestat.
Art. 23. - (1) Persoanele declarate respinse la examenul in vederea obtinerii atestatului de instructor auto sau profesor de legislatie rutiera, au dreptul la doua reexaminari in termen de un an de la data sustinerii examenului initial.
(2) Persoanele declarate respinse la cele doua reexaminari prevazute la alin. (1), pot sustine un nou examen, numai dupa absolvirea unui nou curs de pregatire profesionala.
Art. 24. - (1) Persoanele declarate respinse la examenul in vederea reinnoirii atestatului de profesor de legislatie rutiera sau instructor auto, au dreptul la doua reexaminari in termen de un an de la data sustinerii examenului initial.
(2) Persoanele declarate respinse la cele doua reexaminari prevazute la alin. (1), pot sustine un nou examen pentru reinnoirea atestatului numai dupa absolvirea unui nou curs de perfectionare profesionala.
Art. 25. - (1) Perioada de valabilitate a atestatului de instructor auto sau de profesor de legislatie rutiera este de 5 ani de la data eliberarii.
(2) In cazul reinnoirii atestatului de instructor auto/profesor de legislatie rutiera, Autoritatea Rutiera Romana elibereaza un nou atestat, cu valabilitatea de 5 ani de la data eliberarii.
(3) Matca fiecarui atestat impreuna cu situatia intocmita continand rezultatele obtinute de catre participantii la examenul, se pastreaza la Autoritatea Rutiera Romana - A.R.R. pentru o perioada de 5 ani.
Art. 26. - (1) Atestatele de instructor auto sau de profesor de legislatie rutiera sunt documente prevazute cu serie si numar.
(2) Autoritatea Rutiera Romana - A.R.R. va tine evidenta atestatele de instructor auto si a atestatelor de profesor de legislatie rutiera eliberate.
(3) Autoritatile cu atributii legale in circulatia pe drumurile publice, pot solicita Autoritatii Rutiere Romane - A.R.R. informatii privind atestatele de instructor auto sau de profesor de legislatie rutiera eliberate.
Art. 27. - Modelul atestatului de profesor de legislatie rutiera este prezentat in anexa nr. 2 la prezenta metodologie.
Art. 28. - Modelul atestatului de instructor auto este prezentat in anexa nr. 3 la prezenta metodologie.
CAPITOLUL VI
Dispozitii finale

Art. 30. - Atestatele de instructor auto si atestatele de profesor de legislatie rutiera valabile la data intrarii in vigoare a prezentei metodologii, isi mentin valabilitatea pana la expirare, reinnoirea acestora facandu-se in conditiile prezentei metodologii.
Art. 31. - (1) In vederea reinnoirii atestatului de instructor auto si/sau profesor de legislatie rutiera, titularul acestuia trebuie sa urmeze un curs de perfectionare profesionala si sa promoveze examenul aferent in ultimul an de valabilitate al respectivului atestat.
(2) In cazul in care un instructor auto si/sau profesor de legislatie rutiera nu indeplineste conditia prevazuta la alin. (1), pentru a putea desfasura activitatea de pregatire a cursantilor in vederea obtinerii permisului de conducere, trebuie sa urmeze un nou curs de pregatire profesionala, in conditiile prevazute la art. 10 respectiv art. 11 si sa promoveze examenul prevazut la art. 18.
Art. 32. - Actele aferente persoanelor inscrise la cursurile pentru obtinerea sau reinnoirea atestatului de instructor auto si/sau de profesor de legislatie rutiera, se pastreaza la sediul centrului de pregatire si perfectionare profesionala a personalului din domeniul transporturilor rutiere care a organizat cursurile respective, pentru o perioada de 5 ani.


1. CONDUITA PREVENTIVĂ

1.1.    INTRODUCERE

Promovarea conducerii preventive în circulaţia rutieră din ţara noastră, se înscrie organic pe coordonatele măsurilor preventive adoptate în vederea ocrotirii omului de tot ceea ce-i poate periclita viaţa şi sănătatea.
Conduita preventivă încorporează regulile de circulaţie, dar aduc completări în scopul perfecţionării acestor reguli, îmbogăţindu-le cu elemente noi. Deci conduita preventivă presupune în primul rând cunoaştere şi respectarea riguroasă a regulilor de circulaţie şi formarea deprinderilor de executare corectă a manevrelor şi de rezolvare a aspectelor specifice de trafic. Conducerea automobilului necesită coordonarea a numeroşi factori, reacţii prompte, decizii optime, execuţii perfecte şi în timp util. Pe lângă manevrele de bază ale conducerii automobilului, este necesar să se insiste pe promovarea conducerii preventive şi responsabilităţile ce revin omului de la volan atunci când se află în trafic. Aceasta implică cunoaşterea particularităţilor de conducere în localităţi, în afara acestora, în condiţii  obişnuite precum şi  în condiţii dificile sau speciale.
Conduita preventivă poate fi rezumată la:
Ø    anticiparea situaţiilor ce pot genera accidente;
Ø    evitarea accidentului pe cale de a se produce;
Ø    alegerea celei mai bune variante pentru ieşirea cu minimum de consecinţe dintr-un accident ce nu a putut fi evitat.
Ca exemplu de ANTICIPARE se poate considera depăşirea prin ploaie, când ştergătoarele de parbriz sunt în funcţiune. La oprirea ploii ştergătoarele sunt oprite, iar din sens opus se apropie un autocamion. Conducătorul auto trebuie să anticipeze dacă este cazul să pună în funcţiune ştergătoarele de parbriz. De obicei, este posibil ca autocamionul să împroaşte parbrizul, afectând vizibilitatea conducătorului autoturismului. Se poate întâmpla ca tocmai în acel moment să fie necesară evitarea unui obstacol, fiind necesare o serie de manevre, care fără vizibilitate pot conduce la derapare, tamponare sau răsturnare.
Ca exemplu de EVITARE A ACCIDENTULUI se poate considera când un conducător auto circulă regulamentar  pe şosea, iar la un moment dat vede că din sens opus un autovehicul s-a angajat în depăşire, cu toate că distanţa dintre cele două autovehicule este foarte mică. În acest caz este necesar a se înlesni realizarea depăşirii, trecând cel mai mult spre dreapta, la nevoie ieşind de pe şosea, evitând astfel producerea accidentului.
Ca exemplu de ALEGERE A CELEI MAI BUNE VARIANTE PENTRU IEŞIREA CU MINIMUM DE CONSECINŢE DINTR-UN ACCIDENT, îl constituie evitarea ciocnirii frontale între vehiculele ce vin din sens opus, deoarece forţa şi şocul de izbire la ciocnirea cu un obiect aflat în repaus sau în mişcându-se în acelaşi sens, sunt mai reduse.
Ca urmare conduita preventivă reprezintă comportamentul rutier al conducătorilor de vehicule şi al pietonilor, care asigură evitarea accidentelor prin anticiparea şi evitarea acţiunilor incorecte ale partenerilor de drum şi de asemenea adaptarea modului de deplasare la condiţiile atmosferice, de vizibilitate, de drum şi de trafic.

1.2.    FACTORII CONDUITEI PREVENTIVE
Factorii conduitei preventive constau în:
Ø    Cunoştinţe teoretice şi practice;
Ø    Vigilenţă;
Ø    Prevedere;
Ø    Judecată;
Ø    Îndemânare.
Cunoştinţe teoretice şi practice:  se referă la cunoaşterea regulilor de circulaţie, a normelor de conduită preventivă şi cunoştinţe de conducere a autovehiculelor.

Cunoaşterea regulilor de circulaţie este esenţială, în primul rând pentru susţinerea şi promovarea examenului de conducere, şi în al doilea rând pentru conducerea, fără evenimente rutiere, pe drumurile publice.
Fiecare normă rutieră trebuie cât mai bine înţeleasă, însuşită şi respectată din convingere şi din respect pentru ceilalţi participanţi la trafic şi nu de teama de a fi sancţionaţi.
În ultimii ani legislaţia rutieră a suportat diferite reglementări, iar în acest caz persoanele care au obţinut permis de conducere cu mulţi ani în urmă sunt nevoite să studieze şi să-şi însuşească prezentele norme, în vederea circulaţiei pe drumurile publice fără evenimente rutiere.
Fără cunoaşterea regulilor de circulaţie nu putem concepe conduita preventivă. Numai cunoaşterea exactă a prevederilor  regulamentului, a locurilor şi împrejurărilor ce interzic depăşirea sau acordarea priorităţii, a modificărilor ce se impun în regimul de viteză permit manevre adecvate, neforţate.

Normele de conduită preventivă exclud acţiunile disperate, jocul hazardului şi promovează procedeele concepute din timp şi motivate solid, echilibrul între gândire şi acţiune, păstrarea calmului şi stăpânirea permanentă a situaţiei, oricât ar fi de critică. Toate aceste lucruri  se învaţă în timpul pregătirii în vederea obţinerii permisului de conducere şi fiecare situaţie întâlnită în circulaţie de către conducătorul auto, constituie o informaţie în plus pentru completarea cunoştinţelor de conduită preventivă. Conduita preventivă reprezintă o tehnică de conducere pe care conducătorul trebuie s-o aplice sistematic, spre a evita de a fi implicat într-un accident de circulaţie, chiar dacă nerespectarea normelor de circulaţie este comisă de un alt participant la traficul rutier. Prin conducere preventivă, conducătorul auto poate prevedea pericolul, spre a lua măsurile necesare evitării accidentului, corelând mereu viteza de circulaţie în funcţie de condiţiile meteorologice, de configuraţiile drumului (curbe, denivelări, pante, etc.).
Cunoştinţele de conducere a autovehiculelor se dobândesc în timpul şcolii pentru obţinerea permisului de conducere, ceea ce reprezintă de fapt un minim strict  necesar, perfecţionarea tehnicii conducerii autovehiculului realizându-se ulterior obţinerii permisului de conducere. Este greşită părerea acelora care consideră că odată cu obţinerea permisului de conducere au şi devenit cunoscători perfecţi ai acestei îndeletniciri. Se poate afirma chiar că orice şofer auto, mai are oricând ceva de învăţat. Cu toate exigenţele pe care le impune, examenul de conducere auto nu constituie decât o probă în cadrul căreia trebuie dovedite cunoştinţe strict necesare pentru a deveni şofer. În practică apar situaţii mult mai complexe în care promptitudinea cu care se iau decizii şi se acţionează sunt, de cele mai multe ori salvatoare.
Din conduita proprie la volan trebuie să rezulte că ştim să conducem corect, prudent, că putem acţiona conştient în toate împrejurările, că suntem capabili să luăm toate măsurile de siguranţă.
Simţul orientării în cadrul circulaţiei tine de formarea deprinderii de a nu scăpa nimic din vedere, a cunoaşte şi a înţelege toate circumstanţele şi situaţiile ce se pot ivi. Simţul circulaţiei rutiere nu are origine nativă, el se dezvoltă pe măsura acumulării experienţei personale şi colective.
Dezvoltarea şi finisarea simţului circulaţiei se realizează printr-un antrenament continuu şi progresiv, performanţele obţinându-se la cei care dovedesc tenacitate, perseverenţă şi răbdare.
Cunoştinţele practice, referitoare la regulile de conducere a automobilului, începând cu pornirea motorului în funcţie de starea motorului, cald sau rece, şi temperatura mediului ambiant şi continuând cu pilotarea lui în diverse situaţii, constituie elemente ale conducerii preventive.
Condiţiile de drum pot, de asemenea, influenţa conducerea autovehiculului. Dacă pe o autostradă lipsită de intersecţii, curbe sau denivelări conducătorul auto se simte degajat şi în siguranţă, altul va fi comportamentul lui pe un drum cu multe serpentine sau a cărui suprafaţă carosabilă este denivelată sau acoperită cu piatră cubică. În aceste circumstanţe un rol important îl au priceperea şi experienţa celui de la volan, care va adapta viteza de deplasare la condiţiile pe care le oferă drumul.      
Conduita preventivă face unele recomandări şoferilor fără experienţă în conducere după cum urmează:
·    În cazul în care, după obţinerea permisului de conducere a intervenit o întrerupere in conducerea autovehiculului, reluarea şofatului este indicat să se facă după ce s-a efectuat un număr de ore de conducere, în cadrul unei şcoli de şoferi autorizată, pentru recăpătarea îndemânării;
·    Conducătorii auto, care conduc ocazional, trebuie să fie prudenţi întrucât lipsa de antrenament influenţează maniera de conducere şi nu pot parcurge distanţe mari într-un timp optim;
·    Dacă un conducător auto, nu posedă aptitudini minime pentru a conduce autovehiculul în siguranţă, conducerea nu-i face plăcere, este de dorit a nu mai conduce deoarece prezintă un risc în trafic.

VIGILENŢA 
Este un factor al conduitei preventive care are o proporţie importantă atât asupra siguranţei circulaţiei cât şi a prevenirii risipei de combustibil.
Vigilenţa la volan înseamnă a vedea nu numai înainte, dar şi lateral şi în spate, a auzi modul cum lucrează motorul şi a distinge la timp orice zgomot care indică apariţia unei defecţiuni, a simţi dacă automobilul merge înfrânat, dacă sunt scurgeri de benzină, care este starea anvelopelor.
Concentrarea atenţiei nu trebuie să inducă o stare de încordare sau de teamă, ceea ce ar însemna solicitarea pe plan psihic a conducătorului auto şi instalarea timpurie a oboselii. Acest aspect este întâlnit la majoritatea şoferilor începători, când concentrarea atenţiei la tot ce se întâmplă în jurul lor este mai mare decât este nevoie.
Conducătorul auto percepe tot ce se întâmplă  în jurul său cu ajutorul simţurilor, fapt ce duce la solicitarea permanentă a sistemului nervos. Una din preocupările de bază ale şoferului constă în obţinerea unei imagini clare, complete şi exacte a situaţiei traficului. În vederea obţinerii tuturor informaţiilor din jurul maşinii pe care o conduce, şoferul îşi foloseşte simţurile pentru a vedea, a auzi, a mirosi, a simţi şi a se autocontrola.
Simţurile şoferului pot fi utilizate în două feluri: în mod activ, atunci când caută, urmăreşte, detectează informaţii şi în mod pasiv, dacă aşteaptă să se întâmple ceva, să vadă sau să audă ceva. Nu toate simţurile sunt solicitate cu aceeaşi intensitate şi în permanenţă. De exemplu simţul vizual este indispensabil în activitatea de conducere iar mirosul numai atunci când în funcţiunea motorului, instalaţiei de frânare etc. se emană un miros de ars, de încins.
Simţurile pot fi mai mult sau mai puţin solicitate în funcţie de informaţiile receptate, eficienţa lor fiind invers proporţională cu gradul de solicitare. Aceasta se întâmplă când două sau mai multe simţuri primesc în acelaşi timp diverse tipuri de informaţii. De exemplu, atunci când un şofer observă venind din sens opus un autovehicul care deviază pe banda care se deplasează şi, concomitent, simte că se desumflă un pneu de la maşina pe care o conduce, nu poate reacţiona la fel de prompt la ambele situaţii.
Fiecare simţ are o anumită capacitate de cuprindere, deci este limitat, dar dacă funcţionează corect, şoferul poate observa şi identifica orice situaţie din trafic.
Vederea este cel mai important simţ folosit în timpul conducerii automobilului. Este simţul primar prin intermediul căruia şoferul dobândeşte informaţiile şi imaginile necesare identificării traficului. Peste 90% din stimulii exteriori privind circulaţia rutieră sunt recepţionaţi de către conducătorul auto pe cale vizuală, ceea ce denotă importanţa posedării de către acesta a tuturor componentelor funcţiei vitale. Prin simţul văzului, conducătorul auto supraveghează aparatele de bord, observă semnalizarea rutieră, circulaţia pietonală şi tot ce se întâmplă pe drum. Simţul văzului este solicitat la conducerea pe timp de noapte, în zori şi când se înserează, în condiţii meteorologice deosebite, când conducătorul auto face eforturi deosebite pentru a vedea pe unde circulă.
Auzul este cel de-al doilea simţ important în activitatea de conducere auto. Sunetele pe care le aude şoferul îl alertează, punându-l în „gardă” cu privire la natura şi poziţia pe şosea a celorlalţi participanţi la trafic. De exemplu, sirena atenţionează şoferul că se apropie un autovehicul de salvare şi îi indică să încetinească mersul sau să tragă lângă bordură, pentru a permite trecerea autovehiculului de urgenţă. Un semnal acustic dat în apropiere unui autovehicul ce intenţionăm să-l depăşim, îl atenţionează asupra manevrei care se execută şi care nu poate fi observată în unghiul mort.
Mirosul este un alt simţ utilizat în timpul conducerii automobilului, care permite suplimentarea informaţiilor despre desfăşurarea traficului dar care, uneori, îl distrage pe conducătorului auto de la şofat. Spre exemplu, mirosul de benzină îl alertează pe conducătorul  auto, acesta făcând imediat asocierea cu scurgere de benzină.  Când se simte miros de ferodouri încinse, prima indicaţie dată şoferului este că frânele sunt defecte sau suprasolicitate.
Simţul tactil oferă semnale privind contactul cu volanul, pedalele de frână, ambreiaj şi acceleraţie, manetele şi butoanele de la bord. Acest simţ prezintă o importanţă deosebită în timpul şofatului, de el depinzând poziţia mâinilor pe volan şi forţa de strângere a acestuia, modul de acţionare al pedalierului maşinii. De asemenea, prin acest simţ, cei de la volan primesc informaţii cu privire la denivelările drumului, trepidaţiile maşinii, mersul neuniform al motorului, patinarea ambreiajului.
Atenţia este o funcţie psihică indispensabilă în orice moment la volan, îndeplinind un rol activ de observare, fixare, dirijare pentru a facilita şi îmbunătăţi desfăşurarea oricărei acţiuni sau mişcări. Slăbirea atenţiei sau lipsa acesteia se traduce prin dezorganizarea acţiunilor în raport cu stimulii externi, prin scăderea autocontrolului şi a nivelului general de activare sau vigilenţă. Dintre cele două fenomene ale acestui proces psihologic – atenţia simplă şi atenţia distributivă – al doilea este cel mai solicitat de circulaţia rutieră. Conducătorul auto trebuie să urmărească simultan şi permanent două sau mai multe fenomene sau acţiuni: funcţionarea automobilului, caracteristicile căii de rulare, condiţiile circulaţiei. Totodată, atenţia distributivă prea încordată şi de lungă durată este un puternic factor generator de oboseală, de influenţă negativă asupra capacităţii de conducere.
Atenţia trebuie să îndeplinească următoarele calităţi:
·    Stabilitate – reprezintă capacitatea conducătorului auto de a urmării deplasarea autovehiculului din faţă, o lipsă a acestei calităţi  poate duce la  tamponarea vehiculului din fată.
·    Volum –  reprezintă  capacitatea conducătorului auto de a cuprinde, în acelaşi timp, cât mai multe situaţii din trafic şi din cabină. În timpul deplasării, conducătorul auto urmăreşte aparatura de la bord, semnalizarea rutieră, ceilalţi participanţi la trafic, pietonii.
·    Mobilitate –  reprezintă  capacitatea conducătorului auto de a putea urmări alternativ diverse fapte îndeplinite ce au loc în cursul aceleiaşi activităţi. Un conducător auto ce trece printr-o intersecţie nedirijată, trebuie să fie atent la ceilalţi participanţi la trafic, la pietoni şi la manevrele ce trebuie să le execute.
·    Concentrare –  reprezintă  capacitatea conducătorului auto de a menţine atenţia asupra unei activităţi în situaţia în care acţionează simultan diverşi factori perturbatori.
·    Distribuţia atenţiei permite conducătorului  auto să execute, în acelaşi timp, mai multe activităţi, dintre care una este de bază. Un conducător auto, care a avut autovehiculul parcat şi care doreşte reintrarea în traficul rutier, va fi atent în acelaşi timp şi la trafic dar şi la urmărirea celorlalte obstacole (vehiculele parcate faţa - spate).

Capacitatea de atenţie diferă foarte mult de la un individ la altul, dar şi la acelaşi individ putând fi diminuată de:
-    oboseală;
-    condiţii de conducere grele;
-    stare fizică şi psihică necorespunzătoare;
-    consum de alcool;
-    consum de medicamente;
-    starea de sănătate.
De asemenea, capacitatea de atenţie poate fi diminuată de unele acţiuni ale conducătorului auto în timpul şofatului şi care pot duce chiar la evenimente rutiere. Dintre aceste acţiuni enumerăm:
§    întoarcerea capului spre partenerii de discuţii;
§    mâncatul în timpul conducerii;
§    fumatul în timpul conducerii;
§    manipularea unor aparate muzicale;
§    folosirea telefonului mobil.

PREVEDEREA
Este un element al conducerii preventive care vizează o sferă largă de situaţii şi împrejurări, nemijlocit legate de siguranţa circulaţiei şi prevenirea consumului de carburant.
De prevedere, ţine contribuţia fiecărui conducător  auto privind întreţinerea şi exploatarea autovehiculului pe care il deţine, executarea tuturor operaţiunilor ce asigură funcţionarea corectă a maşinii, planificarea din timp a călătoriilor, evitarea deplasărilor pe timp nefavorabil, etc. Conducătorii auto care şi-au pregătit călătoriile, conduc mai sigur, sunt mai calmi la volan, se deplsasează cu viteze adecvate.
Referitor la relaţia prevedere -  prudenţă, trebuie subliniat că aceasta nu reprezintă o expresie de teamă. A fi prudent pe parcursul deplasării în coloană, cu păstrarea unei distanţe optime faţă de autovehiculul dinainte, nu este acelaşi lucru cu reluarea cu viteză mult sub cea medie numai de frica exploziei de cauciuc (care este în stare bună).
Prevederea poate fi:
-    imediată care se referă la evenimentele ce s-ar produce în timpul conducerii autovehiculului. În această categorie de prevedere se pot încadra următoarele situaţii:
1.    angajarea în depăşire se face numai după ce conducătorul a semnalizat acest lucru şi este sigur că şoferul autovehiculului, ce urmează a fi depăşit, a sesizat intenţia sa;
2.    aprinderea luminilor de întâlnire seara şi dimineaţa sau în alte situaţii de vizibilitate redusă, pentru a putea fi bine văzuţi de ceilalţi participanţi la trafic;
3.    concentrarea atenţiei la păstrarea unei distanţe corespunzătoare, atât faţă de autovehiculul din faţă cât şi de cel din spate, la circularea în coloană;
4.    adaptarea vitezei în funcţie de caracteristicile drumului, ţinând cont de obstacolele de pe drum;
5.    acţionarea pedalei de frână atunci când se circulă pe lângă animale, treceri de pietoni, în apropierea şcolilor;
6.    ridicarea piciorului de pe pedala de acceleraţie şi menţinerea lui deasupara pedalei de frână atunci când se circulă pe lângă mijloacele de transport în comun aflate în staţie;
-    îndepărtată, care se referă la măsurile ce trebuie luate de conducătorul auto înainte de plecarea la drum. În această categorie de prevederi se pot încadra următoarele acţiuni:
1.    pregătirea conducătorului auto pentru plecarea la drum – să fie odihnit şi să prezinte o stare fizică şi psihică corespunzătoare;
2.    pregătirea autovehiculului;
a.    să se asigure o rezervă de piese de schimb minim necesare;
b.    să verifice nivelul de ulei, nivelul electrolitului în acumulator, nivelul lichidului de răcire , nivelul lichidului de frână, combustibilul din rezervor, apa din vasul de spălare al parbrizului;
c.    se verifică starea pneurilor şi a presiunii;
d.    reglarea corespunzătoare a farurilor pentru o iluminare corectă fără să deranjeze ceilalţi participanţi la trafic;
e.    verificarea instalaţiei de climatizare, de încălzire, de spălare şi de ştergere a parbrizului;
3.    monatrea oglinzilor laterale pe ambele părţi şi a oglinzii retrovizoare;
4.    asigurarea funcţionării instalaţiei de dezaburire;
5.    montarea de faruri de ceaţă;
6.    evitarea încărcării  interiorului autovehiculului cu diferite obiecte ce ar micşora vizibilitatea sau folosirea de perdele sau alte obiecte, pentru lunetă şi geamuri;
7.    folosirea centurilor de siguranţă şi montarea de tretiere pentru a preveni eventualele fracturi ale coloanei cervicale, în cazul coliziunilor din spate;
În cazul efectuării de călătorii mai lungi, care durează pe parcursul mai multor zile, se iau o serie de măsuri legate de itinerarul ce urmează a fi parcurs şi anume:
-    stabilirea traseului ce urmează a fi efectuat astfel încât să se evite aglomeraţia, ocolirea unor porţiuni periculoase şi conducerea cu asigurarea unor momente de odihnă;
-    conducătorul auto să se documenteze asupra traseului ce urmează a fi parcurs, de strarea drumului şi de particularităţile climaterice ale zonelor respective;
-    parcurgerea de distanţe zilnice astfel încât şoferul să nu fie foarte solicitat;
-    să se stabilească locurile de odihnă din timpul zilei, precum şi a locurilor de odihnă din timpul nopţii;

JUDECATA
Acest factor al conduitei preventive constă în capacitatea  conducătorului auto de a analiza situaţiile în trafic şi de a găsi soluţiile cele mai bune la cazurile ce se ivesc. Judecata trebuie să fie promptă, rapidă, selectivă şi justă. Decizia urmează să fie luată rapid, dar şi corect sub aspectul regulilor de circulaţie şi al cerinţelor tehnice de conducere.
Conducătorul auto este necesar să înveţe atât din cazurile şi situaţiile prin care a trecut, dar şi din întâmplările altora văzute direct pe arterele de circulaţie sau aflate din mijloacele de informare.
Există soluţii clasice pentru a ieşi din situaţiile dificile, cum ar fi: în cazul executării unei manevre de depăşire incorecte de către un autovehicul care circulă din sens opus, soluţia pentru a evita un accident este reducerea vitezei şi poziţionarea automobilului pe care îl pilotăm cât mai apropare de marginea drumului; dacă nu se acordă prioritate la o intersecţie, pentru a evita o coliziune perpendiculară cu autovhiculul care a intrat incorect, conducătorul auto care circulă regulamentar trebuie să vireze în aşa fel încât să se aşeze paralel, în aceeaşi direcţie de mers cu celălalt vehicul; în cazul trecerii la culoarea verde a semaforului şi pătrunderii în intersecţie din altă stradă adiacentă, a unui vehicul, de asemenea trebuie evitată coliziunea prin virarea către direcţia de mers a vehiculului care circulă incorect.
Cu toate acestea nu pot fi date soluţii tip, reţete valabile în toate situaţiile ci, se apelează la judecată, la capacitatea de a analiza rapid şi a lua decizia optimă, pentru a găsi soluţii logice, care să contribuie la siguranţa rutieră.
În funcţie de individ, judecata poate fi:
Ø    promptă, când procesul de judecată se declanşează imediat ce conducătorul auto a sesizat pericolul;
Ø    rapidă, când procesul de judecată se realizează într-un timp cât mai scurt şi măsura ce trebuie luată se aplică rapid;
Ø    justă, atunci când decizia luată se dovedeşte a fi cea mai bună, iar accidentul se produce cu consecinţe minime;
Ø    selectivă, când procesul de judecată trebuie să asigure alegerea deciziei celei mai bune pentru evitarea accidentului.

ÎNDEMÂNAREA
Îndemânarea, reprezintă factorul conduitei preventive, care se manifestă prin abilitatea de a executa manevrele necesare procesului de conducere a automobilului. Manevrele obişnuite care se efectuează în timpul depăşirilor, virajelor, pornirii şi opririi, schimbării vitezelor de mers  sunt hotărâtoare în evitarea evenimentelor rutiere. Manevrele incorecte, stângace, violente afectează fluiditatea traficului, cu urmări negative asupra siguranţei circulaţiei.
Îndemânarea de a executa corect manevrele de conducere se capătă după obţinerea carnetului de conducere, în procesul de ciculaţie, prin executarea de un număr de ori a manevrelor respective şi prin strădania conducătorului auto de a le executa din ce în ce mai bine, până a ajunge a le efectua cu promptitudine.
Pentru însuşirea executării manevrelor de conducere a autovehiculului se propune următoarea ordine:
Ø    verificarea stării tehnice a autovehiculului;
Ø    ajustarea poziţiei scaunului şi asigurarea vizibilităţii optime;
Ø    pornirea şi oprirea motorului;
Ø    pornirea şi oprirea autovehiculului;
Ø    schimbarea treptelor de viteză;
Ø    mersul în linie dreaptă cu faţa şi cu spatele;
Ø    viraje stânga – dreapta;
Ø    mersul sinuos;
Ø    întoarcerea autovehiculului;
Ø    garări şi parcări;
Ø    conducerea autovehiculului în rampă sau în pantă;
Ø    derapajul şi modul de ieşire din derapaj;
Ø    conducerea autovehiculului în trafic intens.

1.3.    SITUAŢII DE CONDUITĂ PREVENTIVĂ
1.3.1.    CONDUITA PREVENTIVĂ ÎN MEDIUL URBAN

Aproape în toate oraşele, circulaţia de desfăşoară pe mai multe benzi de circulaţie, fiecare bandă fiind considerată o „cale” de circulaţie de sine stătătoare, care nu trebiue confundată cu suprafaţa întregului sens de circulaţie. Intrând pe un drum împărţit în mai multe benzi de circulaţie pe sens, obligaţia conducătorului auto este de a ocupa banda de lângă bordură. Pe banda I circulă, în general, autovehiculele destinate transportului în comun şi cele care circulă cu viteză redusă, iar pe celelalte benzi se deplasează autovehiculele care folosesc viteze superioare. Pe banda III pot circula autovehiculele numai atunci când benzile I şi II sunt ocupate.
Principalii factori de risc la conducerea în mediul urban sunt:
·    trafic intens – în mediul urban traficul este foarte intens, în special pe arterele pe care circulă mijloace de transport în comun, arterele de intrare în oraş, precum şi arterele care traversează oraşul. Traficul atinge cote maxime în orele când se fac deplasări la locul de muncă spre domiciliu;
·    intersecţiile – ştrangulează circulaţia, aceasta devenind foarte dificilă în special în intersecţiile nedirijate:
·    insuficienţa locurilor de parcare – determină conducătorii auto să parcheze autovehiculele pe trotuare, stânjenind circulaţia pietonilor, sau pe arterele de circulaţie, împiedicând circulaţia;
·    pietonii – prezintă un factor crescut de risc în special la traversarea prin locuri nepermise, la coborârea din mijloacele de transport în comun şi traversarea pe culoarea roşie a semaforului;
·    starea carosabilului – gropile, gurile de canal fără capac, unele lucruri obligă participanţii la trafic la executarea de manevre specifice ce induc un grad sporit de disconfort în conducere;
În astfel de situaţii conduita preventivă impune:
Ø    Alegerea traseelor – conducătorii auto care folosesc autoturismele proprii trebuie să evite pe cât posibil, arterele aglomerate, intersecţiile nedirijate, traseele pe care circulă mijloacele de transport în comun sau se intersectează cu acestea. Folosind un traseu mai puţin aglomerat se va economisi timp, evitând deplasarea cu viteză mică şi în coloană.
Ø    Evitarea orelor de vârf – prezintă avantajul că se ajunge mai repede la destinaţie şi se evită circulaţia greoaie datorită traficului intens;
Ø    Circulaţia în intersecţii – se face cu viteză redusă şi cu respectarea regulilor specifice fiecărei intersecţii în parte, dirijată sau nedirijată, cu încadrarea corectă pe banda de circulaţie şi sporirea atenţiei la pietoni;
Ø    Viteza de circulaţie – se va adapta la condiţiile de trafic, de vizibilitate, climaterice şi de drum;
Ø    Decongestionarea traficului – în condiţii climaterice deosebite este recomandat a se folosi mijloacele de transport în comun, prevenind astfel aglomerarea traficului rutier şi producerea de evenimente rutiere.


1.3.2. CONDUITA PREVENTIVĂ ÎN MEDIUL RURAL
O particularitate a traficului din mediul rural  o reprezintă diversitatea care cuprinde circulaţia rutieră. În mediul rural se întâlnesc vehicule cu tracţiune animală, utilaje agricole, biciclete şi autovehicule. Un alt factor care periclitează circulaţia în mediul rural este faptul că circulaţia se desfăşoară, de obicei, pe o singură bandă de circulaţie pe fiecare sens de mers, ceea ce face ca traficul să se desfăşoare în mod greoi. De asemenea, specific mediului rural este lipsa trotuarelor, carosabilul fiind folosit de pietoni şi bineînţeles de copii care merg la şcoală, se întorc de la şcoală sau care se joacă pe carosabil.
Aceste particularităţi ale mediului rural, generează factorii de risc din mediul rural, de care participanţii la trafic trebuie să ţină cont şi anume:
v    Circulaţia în mediul rural – pe timpul nopţii vehiculele cu tracţiune animală, bicicletele şi utilajele agricole prezintă un risc mare în special când aceste mijloace de transport nu sunt semnalizate. Conducătorii unor astfel de vehicule execută manevre imprevizibile, circulaţia cu viteză redusă determinând conducătorii autovehiculelor să realizeze multe depăşiri. Bicicliştii circulă neregulamentar, nu dispun de mijloacele de semnalizare adecvate şi pot transporta diverse greutăţi;
v    Starea drumurilor – drumurile înguste, pietruite cu covorul asfaltic deteriorat, lipsa marcajelor şi a dirijării intersecţiilor fac ca traficul să se desfăşoare în mod anevoios. Pe drumurile din mediul rural se transportă adesea încărcături agabaritice cu tracţiune animală sau cu remorci, stânjenind astfel vizibilitatea celor care circulă din spate;
Circulaţia în mediul rural impune următoarele măsuri de conduită preventivă:
v    Adaptarea vitezei la condiţiile de trafic, de vizibilitate şi de drum;
v    Sporirea atenţiei la depăşirea vehiculelor cu tracţiune animală , utilajelor agricole, bicicletelor, vehiculelor trase sau impuse, copiilor, pietonilor, animale izolate sau în grup;
v    Avertizarea conducătorilor auto;
v    Pastrarea unei distanţe laterale de trecere mai mare decât în mod obişnuit;

1.3.3. CONDUITA PREVENTIVĂ PE TIMP DE NOAPTE
Principala dificultate a traficului nocturn rămâne reducerea substanţială a capacităţii de percepţie vizuală, ca urmare că, pe de o parte, adaptarea şoferului la aceste condiţii este anevoioasă, iar pe de altă parte, luminile farurilor nu pot suplini lumina zilei. Lumina dată de faruri este mai slabă, este concentrată numai către înainte, zonele laterale şi din spate rămânând neiluminate.
În general, conducătorii auto care circulă noaptea se pot împărţi în două categorii, cei care o fac din obligaţie, de obicei conducătorii auto profesionişti, şi cei care îşi asumă în mod deliberat riscul de a porni la drum.
Conducerea pe timpul nopţii prezintă şi avantaje cum ar fi decongestionarea arterelor de circulaţie şi timpul răcoros în sezonul cald.
Conducerea pe timpul nopţii înseamnă asumarea următorilor factori de risc:
Ø    Vizibilitatea redusă – în comparaţie cu lumina zilei, farurile asigură noaptea o vizibilitate de peste 3000 de ori mai scăzută. Vizibilitatea redusă induce o încordare sporită la volan, diminuarea reflexelor, oboseala fizică şi psihică, senzaţia de somnolenţă şi chiar adormirea la volan;
Ø    Orbirea – a fost şi rămâne pericolul numărul unu pentru orice şofer auto, atât în localităţi cât şi în afara acestora şi se produce când şoferii nu folosesc corect faza de drum sau de întâlnire, folosirea de becuri de mare putere, faruri reglate necorespunzător. Orbirea din spate reprezintă alt pericol real, de care trebuie să se ţină seama. Este produsă din aceleaşi motive ca şi orbirea din faţă sau de un autovehicul greu, a cărui înălţime face ca bătaia farurilor să cadă exact în oglinda retrovizoare;
Ø    Pietonii – circulă de multe ori pe suprafaţa carosabilă, poartă de regulă îmbracăminte de culoare închisă şi uneori se află, sub influenţa băuturilor alcoolice, pe mijlocul drumului;
Ø    Vehiculele staţionate neregulamentar – în special camioanele, trailerele, tractoarele sunt parcate pe drumurile publice, fără a fi semnalizate corespunzător, reprezintă un potenţial pericol;
Ø    Căruţele şi bicicliştii – se întâlnese destul de des în timpul nopţii, mai ales în apropierea oraşelor şi în zonele rurale, fără a folosi elemente reflectorizante corespunzătoare;
Ø    Curbele – reprezintă dificultăţi infinit de mari pe timpul nopţii, pentru orice conducător auto, când privirea celui de la volan se concentrează cel mai adesea la banda pe care se circulă;
Ø    Denivelările drumului – pot genera pe timpul nopţii, avarii grave ale maşinilor sau chiar accidente. De asemenea, semnalizarea incorectă a unor lucrări efectuate pe drumurile publice sau nesemnalizarea acestora generează situaţii destul de neplăcute;
Ø    Adormirea la volan – constituie cel mai mare pericol pe timp de noapte, dacă se porneşte obosit la drum şi se parcurge o distanţă de mai multe sute de kilometri;
Ø    Trecerea la nivel peste calea ferată – constituie pericole reale pentru cei care conduc automobilul pe timp de noapte;
Ø    Condiţiile meteo-rutiere (ceaţă, vânt, ploaie, lapoviţă, ninsoare) asociate cu suprafaţa carosabilă umedă şi alunecoasă pot face circulaţia imposibilă, când se recomandă întreruperea călătoriei în prima localitate;
Dacă totuşi este imperios necesar să pornim la drum în timpul nopţii, conduita preventivă, ne obligă să luăm următoarele măsuri:
·    Pregătirea maşinii pentru drum – pe lângă celelalte verificări tehnice, obligatorie este controlarea funcţionării sistemului de iluminare şi semnalizare, pornind de la lămpile de poziţie, continuând cu becurile de frâne şi semnalizatoare, până la lumina farurilor. Toate lămpile trebuie curăţate bine de praf şi noroi, gheaţă, zăpadă, ce pot reduce din intensitatea luminii. O atenţie deosebită se va acorda curăţării parbrizului, lunetei spate şi geamurilor laterale. În trusa din portbagaj trebuie să existe becuri de rezervă, o lanternă, triunghiurile reflectorizante;
·    Regimul de viteză trebuie să fie mult mai redus, să fie evitate deplasările, să se conducă prudent, cu maximă atenţie;
·    Să se semnalizeze mai devreme ca in timpul zilei intenţia de schimbare a direcţiei de mers şi să nu se frâneze brusc, mentinându-se o distanţă mai mare faţă de vehiculul ce-l urmăm;
·    Să se circule cu deosebită precauţie pe arterele dens populate, cu respectarea strictă a semnificaţiei culorilor semaforului şi trecerile de pietoni;
·    Să se reducă viteza la trecerea pe lângă staţiile de oprire a mijloacelor de transport în comun;
·    Să nu se parcheze maşina decât în locuri special amenajate, căutând locuri luminate, unde maşina să fie vizibilă pe tot timpul nopţii;
·    Folosirea alternativă a fazei de drum cu cea de întâlnire, în conformitate cu prevederile legale;
·    Distanţa între autovehicule trebuie să fie mai mare decât în timpul zilei, pentru a avea posibilitatea să frâneze în timp şi în spaţiul optim şi pentru a nu deranja cu lumina farurilor;
·    Întreruperea conducerii după parcurgerea a 100-150 km, pentru pauze de 15-30 minute, deoarece în timpul nopţii efortul de concentrare este mult mai mare decât ziua;
·    Anticiparea situaţiilor, ce pot deveni periculoase, şi sporirea atenţiei rezolvă cauzele ce se ivesc în vederea evitării accidentelor;

1.3.4. CONDUITA PREVENTIVĂ PE TIMP DE PLOAIE
Ploaia are o influenţă considerabilă asupra conducerii autovehiculelor, ca şi a comportamentului participanţilor la trafic. Ploaia constituie un inconvenient pentru circulaţia rutieră, în special, după căderea primilor stropi, care transformă praful de pe drum într-o mâzgă foarte periculoasă. Fenomenele meteorologice au efecte asupra omului la volan, schimbarea bruscă a vremii influenţează starea generală a unor persoane (migrene, oboseală, somnolenţă sau încordare), sensibilitate cunoscută sub denumirea de meteopatie.

Factorii care contribuie la sporirea gradului de risc pe timp de ploaie sunt:
-    Reducerea aderenţei dintre roţi şi carosabil, datorită peliculei de mâzgă sau de apă formată pe suprafaţa drumului. În cazul unui carosabil acoperit cu o cantitate mare de apă, la viteze mari apare fenomenul de acvaplanare cu reducerea aproape la zero a coeficientului de frânare şi piederea controlului direcţiei;
-    Reducerea generală a vizibilităţii spre exteriorul maşinii, fapt ce împiedică  observarea pietonilor, obstacolelor de pe carosabil, celorlalte vehicule aflate în trafic sau staţionare, a marcajelor şi mijloacelor de semnalizare rutieră;
-    Reducerea puterii de penetraţie a luminii farurilor, a celor de poziţie, cât şi a luminilor pentru semnalizarea direcţiei de mers;
-    Creşterea spaţiului de oprire datorită micşorării coeficientului de aderenţă în special la circulaţia cu pneuri a căror bandă de rulare este uzată;
-    Imposibilitatea de a aprecia corect distanţele şi vitezele cu care se deplasează alte vehicule;
-    Oboseala şi nervozitatea conducătorilor auto, care se instalează mai repede decât în cazul conducerii pe timp favorabil, pot duce la evenimente rutiere;

Conducerea în condiţii de ploaie impune luarea următoarelor măsuri de conduită preventivă:
Ø      Asigurarea unei bune vizibilităţi a drumului, ceea ce impune folosirea instalaţiei de ştergere şi spălare a parbrizului, a instalaţiei de climatizare pentru dezaburirea parbrizului. La încrucişarea cu un alt vehicul se vor acţiona din timp ştergătoarele pentru a nu fi orbiţi cu noroi sau cu mâzgă pentru câteva clipe după încrucişare, interval de timp suficient pentru implicarea într-un eveniment rutier. În timpul conducerii pe timp de noapte, se va opri autovehiculul pentru curăţarea colţurilor parbrizului, a geamurilor, farurilor, stopuri şi luminile de poziţie;
Ø      Să se circule cu faza de întâlnire aprinsă pentru a fi vizibil pentru ceilalţi participanţi la trafic;
Ø      Evitarea manevrelor bruşte, atât ale volanului cât şi ale pedalelor de acceleraţie şi frânare, astfel se riscă părăsirea drumului şi intrarea pe acostament sau în şanţ;
Ø      Oprirea autovehiculului, scoaterea în afara părţii carosabile şi semnalizarea lui în caz de ploaie torenţială;
Ø      Anticiparea situaţiilor periculoase – în localităţi şi vecinătatea lor, pe vreme de ploaie, creşte pericolul apariţiei neaşteptate a unor pietoni sau biciclişti angajaţi în fugă şi fără să se asigure la traversarea străzilor.
În timpul pilotării autovehiculului prin ploaie se va fixa volanul cu ambele mâini, fără al strânge puternic. Se va evita rotirea lui bruscă, nu se vor efectua accelerări şi frânări bruşte şi se va poziţiona maşina pe mijlocul benzii de circulaţie. Nu se recomandă executarea manevrelor de depăşire decât dacă este absolut necesar.




1.3.5. CONDUITA PREVENTIVĂ PE TIMP DE CEAŢĂ
Circulaţia pe timp de ceaţă prezintă, de asemenea, unele particularităţi cei mai importanţi factori fiind următorii:
·    Vizibilitatea redusă şi foarte redusă în condiţii de ceaţă densă şi la asocierea ceţii cu lăsarea întunericului;
·    Drumurile alunecoase datorită formării fenomenului de mâzgă de la umiditatea din aer;
·    Aprecierea nerealistă a distanţelor dintre vehicule şi a vitezelor de deplasare a acestora;
·    Particularităţile drumului, natura intersecţiilor, obstacolele întâlnite în cale;
·    Oboseala conducătorilor auto prezentă la toţi participanţii la trafic.
În astfel de condiţii, conduita preventivă impune luarea următoarelor măsuri:
-    Automobilul trebuie pregătit corespunzător – sistemul de iluminare să aibă toate becurile în stare de funcţionare, maşina să fie echipată cu faruri de ceaţă, montate cât mai jos posibil pentru a realiza o iluminare suficientă a drumului, iar geamurile farurilor să fie curate;
-    Evitarea deplasărilor, deoarece este manevra cea mai periculoasă şi de aceea mersul în coloană este cel mai indicat;
-    Virajele vor fi atacate cu prudenţă, evitându-se manevrele bruşte ale volanului şi se interzice complet frânarea cu frâna de picior sau mână;
-    Adaptarea conducerii la condiţiile de vizibilitate;
-    Oprirea şi staţionarea autovehiculelor sunt interzise pe carosabil, fiind permise în caz de urgenţă, în afara părţii carosabile cu folosirea pentru semnalizare a luminilor de poziţie, triunghiurilor reflectorizante sau balize cu lumina galbenă intermitentă;
-    Folosirea fazei scurte, lanternelor de poziţie şi la anumite intervale de timp se poate folosi chiar şi claxonul;
-    Planificarea călătoriilor, evitarea lor dacă nu este obligatorie plecarea în cursă sau întreruperea călătoriei când datorită ceţii dense, vizibilitatea este de 2-3 m iar continuarea călătoriei prezintă riscuri mari.

1.3.6. CONDUCEREA PREVENTIVĂ IARNA
Mersul automobilului pe timp de iarnă, ca urmare a temperaturilor scăzute care influenţează, atât pe şofer, cât şi mecanismele autovehiculului, precum şi ca urmare a viscolelor care fac drumurile impracticabile, impune o pregătire specială a conducătorilor auto, necesită întreţinere tehnică corespunzătoare a maşinii şi face necesară dotarea vehiculului cu diferite accesorii are să-i asigure deplasarea în siguranţă.
Factorii de risc la conducerea pe timp de iarnă sunt:
·    Micşorarea aderenţei roţilor automobilului cu carosabilul datorită drumurilor acoperită cu zăpadă sau polei;
·    Ninsorile abundente , însoţite de vânturi puternice pot determina imobilizarea autovehiculelor şi blocării traficului pe porţiuni întinse de drum;
·    Temperaturile scăzute pot provoca îngheţarea motorului, pornirea acestuia cu mare dificultate;
·    Sporirea atenţiei şoferului, în special în locurile de joacă ale copiilor;
·    Oboseala conducătorului auto.
La conducerea în timpul iernii, conducătorul auto trebuie să ţină cont de măsurile de conducere preventivă şi anume:
Ø    Direcţia automobilului, acceleraţia şi frânele în timpul mersului, nu trebuie acţionate brusc, ci lin şi progresiv;
Ø    Plecările de pe loc se vor face foarte lin, pentru a evita patinarea şi deraparea;
Ø    Să se folosească cât mai mult frâna de motor, mai puţin frâna de serviciu şi deloc frâna de mână;
Ø    Să se evite oprirea în pantă;
Ø    Se vor aprinde luminile de poziţie şi de întâlnire dacă ninge sau este ceaţă;
Ø    Se va circula cu viteză redusă şi sporirea atenţiei;
Ø    Folosirea lanţurilor antiderapante, care se montează pe roţile motoare;
Ø    Autovehiculul va fi pregătit cu atenţie asigurându-se funcţionarea instalaţiei de încălzire şi climatizare, dotarea cu anvelope cu profil corespunzător, echiparea cu lopată şi nisip;
Ø    Conducătorul auto trebuie să fie odihnit, sănătos şi informat asupra situaţiei drumului ce urmează a fi parcurs;
Ø    Amânarea unei curse ce suportă amânare pentru realizarea ei în condiţii mai puţin vitrege şi întreruperea pe timp de noapte.

1.3.7. CONDUCEREA PREVENTIVĂ VARA
Circulaţia pe timp de vară se desfăşoară în trafic intens şi divers şi se realizează la temperaturi ridicate. Cele mai aglomerate porţiuni  de drumuri sunt cele turistice, unde pe lângă circulaţia rutieră obişnuită are loc o circulaţie suplimentară datorită turiştilor care folosesc autoturismele proprii.

Principalii factori de risc pe timp de vară sunt:
Ø    Traficul  intens şi variat se înregistrează spre litoral şi spre munte, în special duminică seara când se întorc masiv cei care au petrecut sfârşitul de săptămână în zone turistice şi de agrement; pe drumurile publice se află autoturisme, mijloace folosite la transportul de călători, autovehicule pentru transportul de materiale, utilaje agricole, motociclişti, biciclişti;
Ø    Creşterea vitezei de deplasare;
Ø    Creşterea numărului de copii care se deplasează pe carosabil, în special în zonele rurale;
Ø    Creşterea numărului de animale care vin spre şi de la locurile de păşunat;
Ø    Temperaturile ridicate, care au influenţă negativă asupra conducătorului auto, producând oboseală, moleşeală, dar şi asupra autovehiculului deoarece răcirea nu se face corespunzător;
Ø    Ploile torenţiale ce pot provoca inundaţii, ruperi de arbori, alunecări de teren, ce pot face ca circulaţia să fie greoaie sau chiar imposibilă.
Conduita preventivă impune:
Ø    Anticiparea situaţiilor periculoase;
Ø    Sporirea atenţiei;
Ø    Adaptarea vitezei la condiţiile atmosferice, de trafic şi de drum;
Ø    Planificarea călătoriilor pe distanţe mari, în special la plecarea în staţiuni, cu stabilirea traseului de urmat, a locurilor de odihnă pe timp de zi şi de noapte;
Ø    Creşterea traficului nocturn, când temperaturile sunt mai scăzute;
Ø    Conducătorul auto trebuie să pornească la drum într-o stare corespunzătoare fizică şi psihică;

1.3.8. CONDUCEREA PREVENTIVĂ ÎN ZONELE MONTANE
Mersul automobilului în zonele montane prezintă o serie de particularităţi , care se deosebesc de mersul pe drum orizontal. Aceste particularităţi se referă la condiţiile de funcţionare a motorului şi la modul de conducere a maşinii. La altitudini mari aerul începe să se rarefieze, amestecul carburant aspirat de cilindrii motorului devine mai bogat, reglajul carburantului nemaifiind corect. Astfel factorii de risc în zonele montane ar fi:
o    Creşterea temperaturii motorului şi scăderea puterii acestuia, delăsarea acestuia realizându-se uneori în treptele unu sau doi de viteză, cu un consum sporit de combustibil;
o    Urcuşurile lungi şi pronunţate;
o    Serpentinele de munte, curbele cu rază mică de acţiune;
o    Folosirea repetată şi energică a frânelor, scăderea eficienţei frânării;
o    Limitarea condiţiilor de observare a drumului;
o    Mersul în coloană, datorită imposibilităţii realizării depăşirilor;
o    Încordarea emoţională provocată de obiecte şi locuri care creează senzaţia de pericol.

Măsurile de conduită preventivă ce le putem lua în astfel de situaţii sunt:
o    Adaptarea vitezei de deplasare la condiţiile de drum şi de vizibilitate;
o    Evitarea supraturării  motorului;
o    Reglarea corectă a ambreiajului înainte de plecarea la drum;
o    În curbele şi serpentinele de munte se va circula numai pe partea dreaptă a drumului, fără a le tăia;
o    Conducătorul auto nu mai are posibilitatea de a-şi planifica acţiunile îndepărtate, el se află în situaţia de a adopta tactica de moment;
o    Orice oprire se va face cât mai în afara drumului, iar la opririle în pantă sau în rampă, pentru siguranţă, se va aşeza câte o piatră sub roţile din spate ale automobilului.

1.3.9. CONDUITA PREVENTIVĂ PE VÂNT LATERAL
Comportarea automobilelor, funcţie de vântul lateral, depinde de forma caroseriei şi de viteza de deplasare, precum şi de varianta constructivă cu privire la amplasarea motorului.
Unele automobile au forma aerodinamică modernă, caracterizate printr-o instabilitate la vânt lateral, care se accentuează pe măsura creşterii vitezei de circulaţie. Automobilele care au motorul  amplasat în spate, sunt în general nestabile la vânt lateral.
Având în vedere consecinţele generate de influenţa vântului lateral asupra automobilelor, se impun măsuri, care să asigure securitatea circulaţiei, respectiv:
Conducerea cu atenţie sporită, reducând viteza de circulaţie până la limita evitării pericolului derapării;
Fixarea volanului cu ambele mâini, executarea de viraje line în treaptă de viteză inferioară;
Păstrarea unei distanţe mai mari faţă de extremităţile laterale ale drumului;
Mărirea atenţiei la ieşirea din tronsoanele împădurite, din sate, la intrările şi ieşirile de pe poduri;
Evitarea supraîncărcării portbagajului montat pe pavilionul maşinii, deoarece prin aşezarea unor greutăţi mari şi voluminoase pe portbagaj, centrul de greutate al maşinii se ridică şi scade stabilitatea maşinii. Ancorarea bagajelor trebuie să fie făcută cât mai strâns posibil pentru că la apariţia unor rafale de vânt, să nu fie smulse, iar maşina să se dezechilibreze şi să se răstoarne;

1.3.10. CONDUITA PREVENTIVĂ LA DEPĂŞIRE
Prin depăşire se înţelege trecerea unui autovehicul înaintea altuia care se află în mişcare sau este oprit pe partea dreaptă a suprafeţei carosabile. În condiţiile unui trafic intens depăşirea trebuie executată fără nici o greşeală deoarece depăşirile sunt pe primul loc în categoria accidentelor grave. De obicei, accidentele grave sunt cauzate de depăşiri făcute contrar legii, de către conducători auto care cred că se pot strecura printre autovehiculul depăşit şi cel ce vine din sens opus, de depăşirile făcute în curbe lipsite de vizibilitate şi când nu se ţine seama de dimensiunile autovehiculului ce urmează a fi depăşit.
Ca prevedere generală depăşirea se execută pe partea stângă a vehiculului devansat. Se exceptează de la această regulă următoarele situaţii, când depăşirea are loc prin partea dreaptă:
Tramvaie;
Vehicule a căror conducători semnalizează intenţia de virare la stânga.

Când drumul este cu sens unic sau în cazul în care spaţiul este prea mic între şina din dreapta şi marginea drumului, depăşirile tramvaielor pot fi executate şi pe partea stângă.
Acţiunea de depăşire poate fi împărţită în trei etape succesive, executate cu rapiditate şi în condiţii de siguranţă maximă:
Etapa I-a: pregătirea pentru efectuarea depăşirii, prin:
ü    Asigurarea că drumul şi traficul permite deplasarea;
ü    Semnalizarea intenţiei de schimbare a direcţiei de mers de la cel puţin 50 m în localităţi, respectiv de la 100 m în afara acestora;
Etapa a II-a: efectuarea depăşirii propriu-zise, prin:
ü    Reasigurare şi decizia începerii deplasării;
ü    Angajarea în depăşire, cu alegerea treptei optime de viteză pentru furnizarea demarajului necesar;
ü    Menţiunea unei distanţe laterale suficiente faţă de vehiculul depăşit, pe durata manevrei;
Etapa a III-a: replierea sau revenirea la direcţia iniţială de mers şi încheierea manevrei de depăşire, prin:
ü    Asigurarea pentru reintrarea în bandă;
ü    Semnalizarea revenirii;
ü    Înscrierea în banda iniţială de mers;

Depăşirea nu trebuie să izvorască dintr-o ambiţie sau orgoliu copilăresc de a trece înaintea tuturor, ea fiind o necesitate rezultată din diferenţa de viteză normală a două vehicule.
În evaluarea condiţiilor legale ce permit efectuarea depăşirii conducătorul care depăşeşte trebuie să ţină seama neapărat de durata previzibilă a depăşirii.
Nu se vor încerca depăşiri de autovehicule care, chiar dacă nu au semnalizat, au de depăşit la rândul lor alte obstacole.

1.3.11. CONDUITA PREVENTIVĂ LA ACORDAREA DE PRIORITATE
Prioritatea reprezintă dreptul unui conducător de autovehicul sau al unui pieton de a trece printr-o intersecţie sau printr-un anumit loc. Nu au prioritate autovehiculele care se pun în mers, care ies din garaje, din curţi, din ganguri, faţă de autovehiculele care circulă pe drumul public, indiferent de direcţia de mers a acestora.
În practica circulaţiei auto, prioritatea poate fi:
·    Acordată de indicatorul de circulaţie;
·    De dreapta;
·    De rampă;
·    Generală a unor categorii de autovehicule;
·    Pentru pietoni.
În circulaţia rutieră, factorii de risc la acordarea priorităţii sunt următorii:
·    Ignorarea semnificaţiei indicatoarelor de circulaţie de către conducătorii auto, favorizând producerea de accidente;
·    Neobservarea indicatoarelor de circulaţie, datorită amplasării necorespunzătoare a acestora sau a neatenţiei conducătorului auto;
·    Nesemnalizarea corespunzătoare a vehiculelor care au prioritate generală sau neavertizarea din timp, de către conducătorii unor  astfel de vehicule, a celorlalţi participanţi la trafic;
·    Angajarea în traversare a pietonilor grăbiţi, fără aprecierea corectă a timpului şi spaţiului necesar de oprire a autovehiculului care trebuie să acorde prioritate.
În acest caz de conduită preventivă, pentru desfăşurarea traficului fără evenimente rutiere se impune luarea următoarelor măsuri:
·    Atenţia sporită în timpul conducerii pentru observarea din timp a indicatoarelor rutiere;
·    Respectarea în toate cazurile a semnificaţiei acestora, chiar dacă în momentul respectiv nu se mai află şi alte vehicule în apropiere;
·    Folosirea din timp a mijloacelor de semnalizare proprii, de către şoferii autovehiculelor care au prioritate generală;
·    Oprirea pentru acordarea priorităţii să se facă astfel încât să nu se oblige ceilalţi participanţi la trafic să execute manevre suplimentare de ocolire;
·    Acordarea de prioritate a pietonilor în orice situaţii, chiar dacă aceştia traversează strada prin locuri nepermise, în scopul evitării accidentării acestora.

1.3.12. CONDUITA PREVENTIVĂ PENTRU EVITAREA COLIZIUNILOR
Coliziunea reprezintă ciocnirea violentă ce se produce între două autovehicule aflate în mişcare sau între un autovehicul aflat în mişcare şi un obstacol. Coliziunile frontale sunt cel mai des întâlnite, urmate pe locul doi de coliziunile laterale, iar coliziunile din spate sunt mai rare.
Coliziunile frontale pot fi cauzate de:
ü    Intrarea pe contrasens fără o asigurare corectă, în cazul depăşirilor ce nu respectă normele legii, iar din sens opus circulă un alt vehicul;
ü    Depăşirea axului drumului când se circulă în condiţii de vizibilitate redusă şi autovehiculul se deplasează mult prea în stânga drumului, de teama de a nu acroşa vreun obstacol;
ü    Părăsirea sensului de mers în curbe, unde unii conducători de autovehicule au obiceiul de a tăia curbele;
ü    Adormirea la volan, datorită unei oboseli excesive, şi intrarea pe contrasens;
ü    Orbirea pe timpul nopţii, de către farurile unui autovehicul ce circulă pe sens opus şi nu foloseşte faza de întâlnire;
ü    Pierderea direcţiei de mers datorită vitezei excesive, neatenţiei în conducere, derapajului sau apariţiei unor defecţiuni tehnice.

Coliziunile laterale pot fi cauzate de:
ü    Nerespectarea semnificaţiei semnalelor semaforului electric;
ü    Nerespectarea regulilor de prioritate în intersecţii;
ü    Realizarea de depăşiri  fără a se păstra o distanţă laterală corespunzătoare între autovehicule sau revenirea fără a ne asigura faţă de autovehiculul ce a fost depăşit;
ü    Neasigurarea la plecarea de pe loc, sau la trecerea de pe o bandă pe alta;
ü    Executarea virajului la stânga, fără o asigurare prealabilă;
ü    Intrarea pe sensul opus la tăierea curbelor.
Coliziunile din spate au următoarele cauze:
ü    Aprecierea incorectă a spaţiului de oprire;
ü    Circulaţia cu viteză sporită;
ü    Defecţiuni la sistemul de frânare;
ü    Lipsa de concentrare a atenţiei;
ü    Nesemnalizarea sau semnalizarea cu întârziere a intenţiei de a efectua o manevră;
ü    Oboseala sau adormirea la volan;
Pentru evitarea coliziunilor frontale, laterale sau din spate, conducătorii auto trebuie să ia o serie de măsuri, cum ar fi:
Ø    Reducerea vitezei până la oprire şi să se permită trecerea autovehiculului angajat în depăşire sau trecerea acestuia prin intersecţie, chiar dacă acesta a acţionat imprudent şi fără a avea prioritate;
Ø    Stabilirea corectă a distanţei de oprire la apropierea de o intersecţie, trecerea la nivel cu calea ferată ţinând cont de viteza de deplasare, eficacitatea frânelor, experienţa de conducere;
Ø    Păstrarea unei distanţe corespunzătoare faţă de celelalte autovehicule din faţă, având în vedere condiţiile de trafic, de vizibilitate, starea carosabilului, condiţiile meteorologice, timpul de reacţie;
Ø    Concentrarea atenţiei la semnalizarea celorlalţi participanţi la trafic;
Ø    Folosirea corectă a luminilor de drum şi de întâlnire;
Ø    Păstrarea unei distanţe laterale corespunzătoare la efectuarea depăşirilor;
Ø    Sporirea atenţiei şi prudenţă maximă când se circulă prin intersecţii;
Ø    Virarea pe direcţia de mers a vehiculului care ne-a tăiat calea, pentru a merge paralel cu el, evitând astfel coliziunea;
Ø    Avertizarea conducătorilor auto care execută manevre periculoase.




1.4. STAREA FIZICĂ ŞI PSIHICĂ A CONDUCĂTORULUI AUTO

Omul şi automobilul, în infernul circulaţiei urbane, reprezintă un tot unitar care emite şi recepţionează semnalele celorlalţi participanţi la trafic, percepţia acestora precum şi reacţia conducătorului auto fiind influenţată de starea fizică şi psihică a conducătorului auto.
Factorii care influenţează negativ starea fizică şi psihică a conducătorului auto sunt:
v    Oboseala;
v    Alcoolul;
v    Medicamentele şi drogurile;
v    Stările emoţionale.
S-a constatat că cele mai grave accidente de circulaţie, au fost favorizate de către conducătorii auto care nu se aflau într-o stare fizică şi psihică adecvată la plecarea la drum, conducerea după consumarea în prealabil de alcool sau folosirea de medicamente, accentuate de conducerea unei perioade mari de timp fără întreruperile necesare odihnei şi refacerii.
Stările de oboseală sau de deficienţe temporare privind sănătatea pot favoriza producerea accidentelor prin micşorarea abilităţii conducătorului auto în a observa, a judeca şi a lua la timp măsurile necesare cerute de o conducere atentă în traficul modern. De reţinut este faptul că după 3 – 4 ore de condus, chiar la drum întins, este necesară o pauză pentru refacerea neuro-psihică. Evident, aceasta presupune că şi la plecarea în cursă conducătorul auto trebuie să fie odihnit şi în plenitudinea forţelor.

Oboseala produce:
v    Creşterea timpilor de reacţie;
v    Dificultăţi în concentrare, distribuirea şi deplasarea atenţiei;
v    Modificarea privirii şi deci micşorarea volumului de informaţie;
v    Scăderea capacităţii de realizare şi de coordonare a mişcărilor.
Funcţie de gradul de oboseală, conducătorul auto poate avea o neatenţie sporită în conducere sau se poate produce o scădere totală a capacităţii de conducere, ca urmare a atitudinii la volan.
Din punct de vedere a momentului când se produce, oboseala poate fi:
v    Oboseala acumulată înainte de plecarea la drum a conducătorului auto având drept cauze odihna insuficientă în noaptea sau nopţile anterioare plecării la drum, eforturile fizice sau psihice din zilele anterioare şi nu în ultimul rând starea sănătăţii conducătorului auto;
v    Oboseala acumulată în timpul conducerii autovehiculului determinată de complexitatea traficului, numărul mare de manevre de pornire, oprire, depăşiri, semnalizări, viraje, schimbarea frecventă a treptelor de viteză, vizibilitatea redusă din cauza condiţiilor meteorologice, a nopţii, starea drumului şi particularităţile traficului, conducerea cu viteze mari ce produce o stare puternică şi continuă de tensiune, monotonia unor drumuri lungi.

În cazul oboselii acumulate înainte de plecarea în cursă, se recomandă amânarea călătoriei iar plecarea la drum să se facă numai după ce conducătorul auto s-a odihnit şi se află în plenitudinea forţelor fizice şi psihice.
În cazul oboselii acumulate în timpul conducerii, se recomandă  oprirea pentru pauză de cel puţin 30 minute după fiecare trei ore de mers. În cazul în care oboseala acumulată este mare, iar forţele nu se refac cu pauzele scurte, se va întrerupe călătoria pentru o odihnă corespunzătoare. Oboseala nu trebuie ignorată sau subapreciată, deoarece se poate ajunge la accidente rutiere grave.
Apariţia oboselii se manifestă prin:
o    Căscături dese şi prelungi;
o    Ochii lăcrimează, pleoapele devin grele;
o    Amorţirea unor părţi ale corpului;
o    Creşterea timpilor de reacţie, încetinire în mişcare;
o    Eforturi sporite de menţinere trează a atenţiei.

Consumul de alcool, chiar în cantităţi mici, dau conducătorului auto o încredere nejustificată în capacitatea sa de a rezolva orice situaţie în trafic, pe de o parte mărindu-i îndrăzneala şi, pe de altă parte, micşorându-i  capacitatea de observare şi de reacţie proporţional cu doza de alcool consumată.
Alcoolemia reprezintă gradul de concentrare a alcoolului etilic în sângele celui ce a consumat băuturi alcoolice, exprimat în grame la litru de sânge sau in ‰.
Având in vedere pericolul consumului de alcool, legislatia rutiera actuala prevede urmatoarele sanctiuni:
Ø     In cazul in care conducatorul de autovehicul se afla sub influenta bauturilor alcoolice (imbibatie alcoolica in sange mai mica sau egala cu 0,80 g/l ori mai mica sau egala cu 0,40 mg/l alcool in aerul expirat, fara ca medicul sa-l declare pe acesta in stare de ebrietate), fapta acestuia se numeste contraventie , iar permisul de conducere se retine in vederea suspendarii dreptului de a conduce autovehicule pentru o perioada de 90 zile.
Ø    In cazul in care conducatorul de autovehicul prezinta o imbibatie alcoolica in sange de peste 0,80 g/l sau daca persoana respectiva se afla in stare de ebrietate (acesta constatare se face numai de catre medic in urma unor teste specifice si nu are importanta concentratia de alcool in sange), fapta acestuia se numeste infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 1 la 5 ani , iar permisul de conducere se anuleaza.
Ø    Refuzul, impotrivirea, sustragerea unei persoane care conduce pe drumurile publice un autovehicul sau tramvai de la recoltarea probelor biologice in vederea stabilirii alcoolemiei ori testarii aerului expirat este considerata infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 2 la 7 ani iar permisul de conducere se anuleaza.
Ø     Consumul de alcool dupa producerea unui accident de circulatie de pe urma caruia a rezultat moartea sau vatamarea integritatii corporale ori a sanatatii uneia sau mai multor persoane, pana la testarea cantitatii de alcool in aerul expirat sau recoltarea probelor biologice este infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 1 la 5 ani , iar permisul de conducere se anuleaza.
Alcoolul are efect considerabil asupra conducătorilor auto obosiţi care au consumat  medicamente sau droguri. Conducerea pe  timpul nopţii de către un conducător auto care a consumat băuturi alcoolice este mai periculoasă decât în condiţii normale cu cel puţin 70-80%.
Nu se consumă alcool nici înainte de plecarea la drum, nici în timpul drumului.
Medicamentele şi drogurile
Medicamentele consumate în mod sistematic sau nu, contribuie la producerea de accidente rutiere de către şoferii care la folosesc.
Multe medicamente au reacţii adverse, nesemnificative asupra comportamentului conducătorului auto, dar sunt şi medicamente care acţionează negativ asupra comportamentului în conducere datorită acţiunii asupra stării fizice şi psihice a conducătorului auto.
Principalele categorii de medicamente ce nu se recomandă a se folosi de către cei care urmează să conducă sunt:
Antidepresivele, care diminuează atenţia şi capacitatea de efort, tulburări de vedere, produc stări de irascibilitate;
Sedativele, care pot produce somnolenţa, ameţeli, stare de slăbiciune musculară, diminuarea capacităţii de conducere a autovehiculului;
Tranchilizantele, care pot produce incapacitate de concentrare, diminuarea performanţelor şi a randamentului fizic şi psihic, somnolenţă, astenie fizică;
Analgezicele, care pot produce stări de agitaţie, tulburări vizuale şi auditive.

Este de dorit să se evite consumul de medicamente, în general, iar dacă totuşi conducătorii sunt obligaţi să le folosească, aceasta se va face numai cu avizul medicului după înştiinţarea acestuia că pacientul este conducător auto.
Drogurile sunt substanţe de origine animală, vegetală, sau minerală care se întrebuinţează la prepararea stupefiantelor. Drogurile acţionează asupra psihicului, manifestându-se prin diferite stări euforice, de veselie excesivă, halucinaţii, lumina incomodându-l accentuat. Unele droguri dau individului o senzaţie de forţă fizică continuând cu o de depresie, stare de oboseală, foame, somn, etc.
Consumatorii de droguri au pupilele dilatate, paloare a feţei, mâinile le tremură necontrolat. În cazul întreruperii consumului de droguri apar depresii, tremurături, dureri insuportabile în articulaţii, crampe musculare şi abdominale, slăbiciune fizică, respiraţia se accentuează şi apar stări confuze.


1.5. CALCULUL SPAŢIULUI DE FRÂNARE

Pe arterele de circulaţie, mai ales în perioadele aglomerate, se pot observa frecvente frânări inutile care ar putea fi evitate dacă s-ar respecta distanţa corectă faţă de celelalte vehicule şi dacă s-ar urmări perfecţionarea stilului de conducere. În procesul frânării, automobilul nu se opreşte imediat ce a fost acţionat sistemul de frânare, ci numai după ce parcurge un spaţiu numit distanţa de frânare, care depinde de:
v    Viteza de deplasare a autovehiculului;
v    Starea tehnică a frânelor;
v    Starea carosabilului;
v    Prezenţa de spirit şi timpul de reacţie al conducătorului auto;
v    Aderenţa pneurilor.

Spaţiul de frânare a unui autovehicul reprezintă spaţiul parcurs de acesta din momentul sesizării de către conducătorul auto a unui obstacol, până la momentul opririi autovehiculului.
Spaţiul de frânare se compune din spaţiul de frânare determinat de spaţiul corespunzător timpului de reacţie (Dr) şi spaţiul corespunzător timpului de frânare al autovehiculului (Df).
Deci:
D = Dr + Df
Spaţiul de reacţie se calculează cu relaţia:
Dr = V x Tr, unde:
V = viteza de deplasare a autovehiculului în m/s;
Tr = timpul de reacţie al conducătorului auto şi poate avea valori cuprinse între 0,5 şi 1,5 secunde.
În practica conducerii auto, distanţele parcurse în perioada de reacţie se aproximează astfel: distanţa parcursă neînfrânat timp de o secundă, se obţine înmulţind cu 3 numărul zecilor din mărimea vitezei de circulaţie.
Exemplu:
-    la 60 km/h se parcurg aproximativ 6 x 3 = 18 m;
-    la 90 km/h  se parcurg aproximativ 9 x 3 = 27 m.

Spaţiul Df se calculează cu relaţia:

Df = 

unde:
V = viteza de deplasare a autovehiculului în m/s;
f  = coeficientul de aderenţă funcţie de starea drumului, şi poate avea valori între 0,7 pentru drum în stare bună, ajungând până la 0,1 pentru drum acoperit polei şi gheaţă
În practică, spaţiul de frânare se calculează cu aproximaţie prin ridicarea la pătrat a numărului zecilor din mărimea vitezei de circulaţie (pentru un carosabil uscat).
Exemplu:
-    la 60 km/h , o distanţă de 36 m;
-    la 90 km/h, o distanţă de 81 m;
În cazul unui drum umed, distanţa totală de frânare se obţine adăugând încă o jumătate de distanţă, spre exemplu:
-    la 60 km/h, o distanţă de 36 + 18 = 54 m;
-    la 90 km/h, o distanţă de 81 + 40,5 = 121,5 m;

1.6. STABILITATEA AUTOMOBILULUI
Stabilitatea automobilului este capacitatea acestuia de a rula pe pante, rampe, curbe, serpentine, etc. ;fără mişcări perturbatorii, derapaje sau răsturnare, cu orice viteză inferioară unei limite admisibile, condiţionată de configuraţia şi starea drumului. Stabilitatea autovehiculului este de două feluri şi anume:
1)    stabilitate longitudinală ce reprezintă capacitatea autovehiculului de a se opune alunecării longitudinale, precum şi răsturnării în raport cu o axă transversală din faţă, la colaborarea unei pante mari, în timpul unei frânări puternice, şi din spate, la urcarea unei rampe mari, în timpul unui demaraj puternic;
2)    stabilitate transversală, ce reprezintă capacitatea autovehiculului de a se opune derapării sau răsturnării transversale în raport cu dreapta care uneşte centrele petelor de contact pneu-sol ale roţilor de pe aceeaşi parte a autovehiculelor. Pierderea stabilităţii transversale este provocată de acţiunea forţelor transversale. Acestea sunt determinate de deplasarea în viraj, de înclinarea transversală a drumului, de vântul lateral şi de neregularităţile drumului.

1.6.1. STABILITATEA LA URCARE ŞI LA COBORÂRE
Pierderea stabilităţii unui autovehicul pe panta de urcare se poate produce prin răsturnarea sa în jurul punţii din spate sau prin alunecarea longitudinală a sa spre piciorul pantei.

Asupra autovehiculului acţionează:
-    Zs şi Zf = reacţiunile normale dinamice ale căii de rulare;
-    Ft = forţa de tracţiune;
-    Ga = greutatea automobilului care se descompune în două componente Ga sin x şi Ga cos x, unde x este unghiul de înclinare longitudinală a pantei.
Stabilitatea automobilului este influenţată de poziţia centrului de greutate în plan longitudinal şi de distanţa faţă de calea de rulare.
Dacă notăm cu:
a - distanţa de la centrul de greutate la osia punţii faţă;
b - distanţa de la centrul de greutate la osia punţii spate;
hg – înălţimea faţă de calea de rulare, la care se află centrul de greutate;
Stabilitatea  la urcare este dată de următoarea condiţie:

Tg x < 

Rezultă că pentru ca răsturnarea să nu aibă loc, trebuie ca centrul de greutate să fie cât mai departe de osia din spate şi cât mai jos.

Stabilitatea la urcare este dată de relaţia:

Tg x < 

Avem a > hg, deci în concluzie, răsturnarea longitudinală a autovehiculelor este imposibilă, ele vor aluneca cu roţile blocate, ceea ce trebuie evitat pentru siguranţa circulaţiei.

1.6.2. STABILITATEA TRANSVERSALĂ
La mersul rectiliniu, stabilitatea transversală este influenţată de forţa laterală a drumului şi de înclinarea transversală a căii de rulare, de interacţiunea dintre roţile autovehiculului şi calea de rulare, la frânare şi demarare.
Asupra automobilului acţionează:
Zs şi Zd – reacţiunile normale dinamice ale căii de rulare pe partea stângă, respectiv dreaptă;
Ga – greutatea automobilului, care se descompune în cele două componente Ga sin y şi Ga cos y;
Y – unghiul de înclinare transversală a căii de rulare;
Condiţia de stabilitate este îndeplinită dacă:

Tg y < 

Unde B este distanţa între roţile aceleiaşi punţi, iar hg înălţimea centrului de greutate al autovehiculului;
Pentru ca răsturnarea automobilului să nu aibă loc, pentru o înclinare limită, trebuie ca ecartamentul automobilului (B) să fie cât mai mare şi centrul de greutate să fie cât mai jos posibil, deci hg să fie cât mai mic.
La deplasarea în curbe, stabilitatea transversală este posibilă datorită vitezei excesive şi acţiunii forţei centrifuge – Fc.
Condiţia de stabilitate în astfel de cazuri, este dată de formula:

V <   (m/s),


Unde R – raza de virare.
2. PEDAGOGIE SI METODICA

2.1. NOTIUNI GENERALE
Pedagogia este stiinta educatiei, care vizeaza formarea omului, fenomen social fundamental, care vizeaza formarea omului. Educatia asigura continuitatea transmiterii experientei intre varste. Pedagogia conlucreaza cu alte stiinte : sociologia, anatomia, filozofia, etica, logica. Pedagogia a descoperit o serie de legi ale educatiei, elaborand un sistem de principii in organizarea si desfasurarea activitatilor didactice , precum si a metodologiei aplicate.
In functie de varsta la care se aplica, pedagogia cunoaste o scara larga de aplicare si anume :
- pedagogia prescolara;
- pedagogie scolara a varstei mici si mijlocii;
- pedagogie scolara a varstei mari;
- pedagogie a invatamantului superior;
- pedagogia adultilor;

Trasaturile pedagogiei sunt :
- functie esentiala a societatii;
- caracter permanent , neintrerupt;
- are specific national;

Functiile mai importante ale pedagogiei sunt urmatoarele:
- de cunoastere , de transmitere si instruire;
- de pregatire a individului pentru o activitate;
- de formare a constiintei;

Pedagogia alaturi de metodica si didactica fac parte din sistemul de invatare si formare a subiectilor.

2.2. TEMPERAMENTUL SI CONDUITA CONDUCATORILOR AUTO

2.2.1. TEMPERAMENT. TIPURI DE TEMPERAMENT
Temperamentul reprezinta cea mai generala particularitate dinamico – energetica a personalitatii. Temperamentul este dat de totalitatea insusirilor de baza ale personalitatii, care conditioneaza evolutia dinamico – energetica a proceselor psihice si comportamentale. Este stabil si se reflecta in conduita.
Temperamentul suporta toate influentele dezvoltarii celorlalte componente superioare ale personalitatii si dobandeste o anumita factura psihologica. Nu se poate vorbi despre temperamente bune sau rele si nici de superioritatea unui tip de temperament asupra altuia.
Cercetarile moderne au demonstrat ca prin combinarea insusirilor temperamentale, temperamentul poate fi :
- coleric care este excitabil si inegal in toate manifestarile sale, navalnic, nestapanit, deprimat, cuprins de teama si panica;
- sangvinic, se caracterizeaza prin ritmicitate, echilibru, voiciune, rapiditate, calm si stapan pe sine;
- flegmatic, este in toate un om lent si neobisnuit de calm, afectiv, inchis, puternic, stabil;
- melancolic, caracterizat de sensibilitate, emotivitate deosebita, redus energetic, inchis, necomunicativ, slab, instabil;

Transpunerea, in cadrul procesului de instruire si exersare, a structurii de principiu a activitatii de conducere auto in plan individual duce la constituirea comportamentului la volan.
Examenul psihologic isi propune verificarea aptitudinilor unui individ pentru conducerea autovehiculului, urmarindu-se gradul de dezvoltare a proceselor psihice si in special capacitatea de coordonare si de reactie. Elementele de diferentiere a subiectilor examinati sunt printre altele:
- timpul de reactie;
- viteza de perceptie, capacitatea de adaptare la situatii complexe generate de excitanti vizuali si acustici;
- gandirea tehnica;
Calitatile psihice necesare unui conducator auto sunt:
- reactivitatea cunoscuta sub numele de reflexe;
- o buna perceptie;
- memorie;
- gandire;

2.2.2. MANIFESTĂRI ÎN CONDUCEREA AUTOMOBILULUI
Maniera de conducere a automobulului are o pondere importanta in ansamblul factorilor care influenteaza desfasurarea traficului si consumul de combustibil. In practica circulatiei rutiere, maniera de conducere poate fi :
- agresiva;
- pasiva;
- preventiv – defensiva.

Manifestarile la volan, in timpul conducerii auto sunt influentate de stilul de conducere, avand la baza temperamentul individului, astfel:
- la un coleric, conducerea va fi inegala, impulsiva, conducatorul auto fiind nervos, agitat, nerabdator, nerezistent; la astfel de conducatori auto timpul de reactie e scurt, comenzile sunt bruscate, legislatia rutiera este ignorata; acest temperament este predispus la producerea de accidente din lateral si din spate.
- sangvinicul are reactii prompte, dispune de capacitate de lucru, rezistenta la efort, eficient in consum energetic, ia decizii corecte prompte si este bun conducator auto;
- flegmaticul este perseverent, meticulos si rabdator dar se adapteaza greu;
- melancolicul este slab in reactii, oboseste repede, poate adormi la volan, nu rezista la drumuri lungi iar timpul de reactie este mare; este predispus la accidente din spate.
Instruirea viitorilor conducatori auto, in scolile de conducere, se rezuma la predarea si invatarea tehnicii de actionare a organelor de comanda, a regulilor de circulatie si a conducerii autovehiculului in conditii normale de circulatie. Efectuarea orelor de conducere se face pe autovehicule scoala, cu dubla comanda, instructorul auto avand un rol important in transmiterea si consolidarea tehnicii de conducere de catre cursant.
Pentru ca o persoana sa poata indeplini functia de instructor auto, trebuie sa fie un pedagog desavarsit, care sa transmita informatiile necesare particularizand functie de temperamentul fiecarui cursant si nu in ultimul rand trebuie sa dispuna de o serie de insusiri , astfel:
1.    personalitate: temperament echilibrat, sociabilitate, receptivitate, tact, disciplina si punctualitate, obiectivitate, corectitudine, exigenta, spirit de initiativa, spirit de cooperare, capacitate de autoperfectionare, flexibilitate profesionala, spirit critic, informatie la zi in domeniul tehnic ;
2.    intelectuale: inteligenta generala, inteligenta tehnica, gandire logica, capacitate de concentrare, spirit de prevedere;
3.    motorii: viteza si precizie in executia actiunilor, operatiunilor, manevrelor, coordonarea miscarilor membrelor inferioare si superioare, deprinderea de a executa miscari;
4.    senzoriale: acuitate vizuala, acuitate auditiva, acuitate olfactiva, vedere laterala buna, spirit de observatie ridicat, aprecierea corecta a distantelor si vitezelor, acuitate perceptiva a obiectelor;
5.    afectiv : rezistenta la oboseala, capacitate de lucru, perseverenta, hotarare in decizii, spirit de ajutorare.

2.3. FUNCTIILE PRINCIPALE ALE PEDAGOGIEI
Invatarea ca forma superioara si comlexa de activitate, este guvernata de reguli, principii si legi proprii. Creierul uman dispune de posibilitati de inmagazinare aproape nelimitate.
Invatarea unui material, precum si insusirea unei deprinderi, indiferent de perioada de timp in care se realizeaza acest lucru, trece obligatoriu prin urmatoarele faze sau etape:
1.    o etapa de acomodare sau familiarizare cu continutul de invatare, cu universul notional, operational si problematic al acestuia. In acesta etapa viteza de asimilare a cunostintelor si volumul sau cantitatea acestora asimilate pe unitatea de timp sunt scazute. In acesta etapa a invatarii sunt recomandabile:
·    o insusire cat mai precisa si profunda a conceptelor primare, definitiilor, principiilor, legilor;
·    o delimitare cat mai clara a universului semantic, conceptual si problematic al continuturilor respective de invatare, formarea imaginii de ansamblu si precizarea raporturilor cu alte continuturi;
·    un efort superior de concentrare a atentiei si gandirii pentru acomodarea cat mai rapida cu specificul continuturilor de invatare.
2.  etapa similarii rapide si in cantitati mari a cunostintelor – simtiti ca invatati, ca va dezvoltati si imbogatiti intelectul;
3. etapa de relativa stagnare sau chiar de regres a ritmului de invatare in care familiarizarea intensa cu continuturile de invatare si scaderea substantiala a gradului lor de noutate. In acesta situatie se recomanda intensificarea efortului voluntar de invatare, varietatea metodelor, mijloacelor si surselor de invatare pentru reactivarea si dezvoltarea interesului, marirea pauzelor si confruntarea cu cat mai multe surse bibliografice pentru imbogatirea continuturilor de invatare, largirea perspectivelor de abordare, crearea senzatiei de noutate si trezirea curiozitatii.
4. etapa invatarii intense in preajma examenului;

In procesul de invatamant sunt implicati:
- agentul, care poate fi educatoare, invatatoare , profesori, instructori;
- receptorul, adica copii, elevi, cursanti;

Agentul are rolul de :
- a transmite cunostinte teoretice receptorului;
- de formare a capacitatilor practice;
- de organizare;
- coordonare si stimulare a activitatilor si a relatiilor dintre ei;
Receptorul are rolul :
- de a invata;
- de a-si insusi cunostintele teoretice;
- de a dobandi priceperi si deprinderi in vederea aplicarii lor in practica;
In procesul de invatamant are loc un schimb permanent de informatii de la agent la receptor, stabilindu-se un sistem de comunicare. Emiterea si receptarea informatiilor au sensuri diferite , realizandu-se comanda – transmiterea informatiilor de agent catre receptor, si controlul – transmiterea informatiilor de catre receptor catre agent.
Procesul de invatare cuprinde :
1.    Instruirea – reprezinta forma de organizare si desfasurare a procesului de predare
- invatare, care se desfasoara cu toti elevii. Instructorul prezinta unui grup de cursanti notiunile tehnice despre autovehicul, partile componente, functionarea autovehiculului, verificarile care terbuie efectuate zilnic etc. Insturirea poate fi teoretica si practica.
Instruirea teoretica are loc in sali de curs si reprezinta activitatea de transmitere a cunostintelor teoretice in vederea formarii, la cursanti, de notiuni.
Instruirea practica reprezinta activitatea de aplicare a cunostintelor teoretice in practica in vederea dobandirii priceperilor si deprinderilor.
Priceperea este capacitatea unui individ de a executa, in mod constient si intentionat, operatii practice, prin exercitii repetate desfasurate in mod sistematic si variat, sub indrumarea instructorului.De exemplu dobandirea priceperii de a porni automobilul. Acesta pricepere apare dupa ce cursantul, sub indrumarea instructorului realizeaza pornirea automobulului cu respectarea ordinii operatiunilor, fara a ambala motorul, a pormi cu frana de siguranta nedeblocata.
Deprinderea este componenta a unei activitati desfasurate in mod constient si intentionat, care prin repetare capata caracterul automatizat. De exemplu, dobandirea deprinderii de a intoarce autovehiculul in strada. Pentru a intoarce autovehiculul in strada, elevul trebuie sa dobandeasca toate priceperile respective: asigurare, pornirea in treapta I de viteze cu ambreajul tinut extrem de incet, rasucirea rapida si totala a volanului in directia de virare, priceperea de a folosi sistemul de rulare, de directie, de franare.

2.    Educatia - este activitatea de indrumare a agentului, dar cu efortul propriu al receptorului si are urmatoarele functii:
- selectarea si transmiterea valorilor de la instructor la cursant;
- dezvoltarea constienta a potentialului biopsihic al cursantului;
- pregatirea cursantului pentru integrarea lui in categoria utilizatorilor ale cailor    rutiere;
3. Formarea – reprezinta finalitatea procesului de invatare determinat de continutul si volumul instruirii si educatiei, urmarind obtinerea permisului de conducere.

Procesul de invatare al potentialului sofer auto cuprinde :
- obiectul de invatamant;
- planul de invatamant;
- programa analitica;
- legislatie, cod rutier;

2.4.     PRINCIPIILE DIDACTICE
Activitatea cadrelor didactice se desfasoara dupa norme, cerinte , legi , reguli de baza care coordoneaza procesul de invatamant asigurand toate conditiile necesare realizarii obiectivelor pedagogice.
Pedagogia stabileste urmatoarele principii didactice:
1. Principiul intuitiei- organizeaza, indruma perceperea fenomenelor si proceselor respective, astfel incat cursantii sa-si insuseasca corect toate cunostintele transmise. La instruirea practica de conducere auto elevul urmareste atent tot ce spune si face instructorul, el trebuie sa inteleaga succesiunea operatiunilor executate, rolul si modul de executie a fiecareia, iar instructorul trebuie sa-l controleze in timpul exercitiului, sa-i corecteze greselile si sa repete executarea manevrei pana ce cursantul dobandeste priceperea si deprinderea respectiva;
Exemplu : instructorul va prezenta tema “Principiul de functionare al ambreajului “. Instructorul va prezenta schema transmisiei automobilului, ambreajul fiind incadrat intre motor si cutia de viteze, permitand decuplarea temporara si cuplarea progresiva a motorului cu transmisia. Se va prezenta de asemenea schema ambreajului mecanic, in cele doua situatii de functionare : ambreajul cuplat si ambreajul decuplat. Se va insista pe functiile ambreajului , pe conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca si pe principiul de functionare. Astfel cursantii vor fi mai receptivi si vor receptiona altfel tehnica de schimbare a treptelor de viteza in momentul conducerii autovehiculului.
2. Cunostinte aplicate in practica. Instructorul trebuie sa faca permanent legatura intre cunostintele teoretice si practica executarii manevrei respective. Cunostintele teoretice privind folosirea benzilor de circulatie, incadrarea autovehiculului functie de directia pe care se doreste a se merge, vor fi mai temeinic invatate dupa ce aceste reguli au fost folosite in orele de conducere.
Principiul insusirii constiente si active a cunostintelor – instructorul trebuie sa activeze permanent gandirea elevului astfel ca acesta apeland la toate cunostintele, priceperile si deprinderile dobandite anterior, sa dobandeasca noi deprinderi, priceperi si cunostinte in vederea executarii de noi manevre.
3. Principiul insusirii temeinice a cunostintelor- instructorul nu va trece sa transmita noi cunostinte, priceperi sau deprinderi daca se constata ca cele transmise anterior n-au fost dobandite pe deplin. Verificarea de catre instructor a cunostintelor, priceperilor si deprinderilor asigura cursantilor:
- dobandirea cunostintelor, priceperilor si deprinderilor de baza;
- aprofundarea acestora;
- dezvoltarea capacitatilor intelectuale ;
- insusirea pe termen lung a cunostintelor, priceperilor si deprinderilor ;
- dezvoltarea capacitatii de decizie si a unui comportament preventiv
4. Principiul sistematizarii si continuitatii in invatare – activitatea de predare / invatare este sistematizata si are continuitate; acest principiu se bazeaza pe logica cursului de sofer, gradul de dezvoltare al elevului din punct de vedere psihic si intelectual si pe continuitatea procesului de predare / invatare.
5. Principiul accesibilitatii – instructorul va alege mijloace de invatare adecvate, astfel ca intelegerea si insusirea cunostintelor , priceperilor si deprinderilor de catre cursanti sa se faca prin trecere de la simplu la complex, de la usor la greu, de la apropiat la departat, de la cunoscut la necunoscut, de la particular la general.
Instructorul isi va alege la inceput trasee mai scurte si va trece treptat la trasee mai lungi, se va incepe cu deprinderile de pornire / oprire a autovehiculului si apoi se va continua cu iesirea in trafic, la inceput pe trasee cu un grad scazut de dificultate si apoi vor fi parcurse trasee din ce in ce mai grele, la ore de trafic lejer, ca in cele din urma sa se circule si la ore de varf.
6. Principiul imbinarii teoriei cu practica – cunostintele teoretice de predare / invatare sa fie aplicate in practica conducerii autovehiculului. Acest principiu permite instructorului auto sa urmareasca modul cum se aplica in practica notiunile teoretice. Dupa predarea si invatarea modului de selectare a benzilor de circulatie, instructorul va urmari modul in care aceste notiuni sunt aplicate in practica.
7. Princupiul particularitatilor de varsta si individuale – instructorul cunoscand particularitatile de varsta si individuale ale cursantilor, poate sa-si imbunatateasca metoda de lucru corespunzatoare pentru obtinerea de rezulatate favorabile .




2.5. METODICA PENTRU INSTRUCTORUL DE CONDUCERE AUTO SI      PROFESORUL DE LEGISLATIE RUTIERA

2.5.1.METODE DE ÎNVĂŢĂMÂNT

In procesul de invatamant se parcurg diferite etape , numite metode didactice de invatare, in procesele de predare / invatare, activitatea de verificare si apreciere a cunostintelor, priceperilor si deprinderilor.
Metodele didactice se impart astfel :
1.    Metode didactice de predare – invatare:
·    metode didactice de transmitere si insusire a cunostintelor prin descriere, prelegere, explicatie, conversatie, munca cu cursurile teoretice;
·    metode didactice de explorare a realitatii caracterizate de observarea organizata, lucrari experimentale, studiu de caz, lectii aplicate, practica;
·    metode didactice de actiune traduse prin exercitiu, lucrari practice, invatarea pe simulator;
2. Metode didactice de verificare si evaluare:
·    metode didactice de verificare a cunostintelor, concretizata prin      observare curenta, verificarea cunostintelor prin lucrari scrise si lucrari practice, examen, test;
·    metode didactice de evaluare a cunostintelor;
Metodele didactice cele mai folosite de instructorii auto si de profesorii de legislatie rutiera sunt:

a)    Explicatia – se urmareste clarificarea unor notiuni, principii, legi; metoda solicita gandirea elevului.
b)    Prelegerea – consta in expunerea de catre instructor a unui volum mare de cunostinte, idei, teorii, iar in acest sens, cadrul didactic va folosi diferite procedee in vederea captarii atentiei, interesului si curiozitatii;
c)    Conversatia – este un dialog intre instructor si cursant ce se bazeaza pe intrebari si raspunsuri;
d)    Studiul de caz – se discuta un eveniment rutier real, produs de neadaptarea vitezei de deplasare la conditiile meteo; elevii analizeaza in mod individual evenimentul rutier dupa care il comenteaza impreuna cu ceilalti colegi si cu instructorul;
e)    Problematizarea – ofera cusantilor posibilitaea sa lege cunostintele anterioare de noile cunostinte, prin crearea de situatii problema de catre instructor sau chiar de cursanti, care se rezolva de catre profesor, cursanti sau impreuna;
f)    Descoperirea – cursantul desfasoara o activitate independenta de observare, rezolvare prin incercari si erori;
g)    Demonstratia – este metoda didactica prin care instructorul auto prezinta cursantului executia unei manevre in mod detaliat si apoi prin legarea tuturor detaliilor;
h)    Exercitiul – elevul  este pus sa execute demostratia executata de instructor.

Ca metode de verificare a cunostintelor, profesorii de legislatie si instructorii auto folosesc :
- observarea curenta;
- verificarea orala;
- verificarea scrisa;
- verificarea practica;
- examenul;
- testul;
Aprecierea trebuie sa fie stimulativa si obiectiva.

2.5.2. MIJLOACE DE ÎNVĂŢĂMÂNT
Totalitatea materialelor ce constituie baza tehnico- materiala, care se folosesc in procesul de invatamant teoretic si practic reprezinta mijloacele de invatamant. In procesul de formare a viitorilor conducatori auto, instructorii auto folosesc urmatoarele mijloace de invatamant:

- planse, scheme, mulaje, machete, ansamble, subansamble, piese;
- autovehicule, poligon, trasee adecvate;
- teste, simulatoare, instalatii de verificare si apreciere a cunostintelor;
- retroproiector, televiziune in circuit inchis, video, aparat proiectie.
Procesul de invatamant se poate desfasura sub forma de lectie, ca forma de baza a organizarii procesului de invatamant, dar si printr-o activitate suplimentara sub forma de activitati suplimentare sau consultatii pentru cursantii care intampina dificultati in insusirea cunostintelor, deprinderilor. De asemenea, un rol insemnat il au vizitele la unitati de profil, pentru fundamentarea notiunilor tehnice si o mai buna intelegere a fenomenelor.
Lectia se desfasoara sub conducerea instructorului auto sau a profesorului de legislatie si are drept scop invatarea unui continut intr-o perioada de timp.
Instructorul de conducere auto, pe langa rolul de instruire al cursantului, are si rol educativ, deoarece are influenta in formarea acestuia din punct de vedere intelectual. Intre cursanti si instructori trebuie sa existe relatii armonioase, cum ar fi :
- observarea permanenta a cursantului;
- cunoasterea particularitatilor de varsta si de temperament;
- tactul pedagogic;
- autoritatea instructorilor fata de cursant;
- cunoasterea capacitatilor de instruire practica ;
- cunoasterea capacitatii cursantilor;
- mentinerea unui climat adecvat de lucru;
- invatarea in sensul combaterii auto agresive sau pasive;
- asigurarea legaturii intre activitatea practica si cunostintele teoretice insusite.

2.6.     PROIECTAREA LECTIEI
Orice lectie a unui cadru didactic cuprinde o succesiune de etape , descrise detaliat, care se refera la pregatirea si desfasurarea activitatii cu cursanti. Integrarea tuturor etapelor si aspectelor lectiei, cu o ordine logica coordonata dupa principiile si legile psiho- pedagogice, poarta denumirea de plan de lectii.
Planul de lectie cuprinde doua parti si anume :
A.    Partea introductiva cu urmatoarele etape:
- scopul lectiei;
- obiectivele operationale;
- metode didactice folosite;
- mijloacele folosite;
- locul desfasurarii lectiei.
B. Agenda de lucru se refera la desfasurarea activitatii cu elevii timp de 50 de minute si cuprinde urmatoarele etape:
- momentul organizatoric;
- verificarea cunostintelor;
- transmiterea cunostintelor;
- fixarea cunostintelor;
- studiul de efectuat pana la lectia viitoare;   
Exemplu:
A.    Plan de lectie

1.    Scopul lectiei
Urmareste insusirea corecta a succesiunii operatiunilor de pornire si oprire a autovehiculului, astfel manevrarea autovehiculului sa se faca silentios, fara zgomote, trepidatii si cu respectarea regulilor de circulatie .
2.    Obiectivele operationale:
- definirea pornirii- opririi;
- succesiunea operatiunilor;
- modul cum se face intrarea in fluxul circulatiei;
- succesiunea operatiunilor la oprire;
- situatiile in care nu este permisa oprirea.
3.    Metode didactice folosite :
- verificarea orala;
- dialogul, explicatia.
4.    Mijloace de invatamant:
- scheme de pornire, respectiv oprire;
- indicatoare de interzicere.
5.    Locul desfasurarii lectiei:
- sala de legislatie rutiera;
B.    Agenda de lucru
6.    Organizarea clasei (2 min) :
- efectuarea prezentei;
- unele recomandari legate de atitudinea si comportarea cursantilor fata de orele de legislatie si de conducere;
7.    Verificarea cunostintelor transmise anterior (20 min):
- se stabilesc intrebari din lectia precedenta;
- se stabilesc grupe de cursanti ce vor fi verificati asupra insusirii cunostintelor respective;
- se apreciaza cursantii si se comunica calificativul;
8.    Transmiterea cunostintelor noi:
a) ce reprezinta pornirea : pornirea este o manevra de intrare in fluxul de circulatie rutiera cu urmatoarea succesiune a operatiilor
- debreiere pentru a putea introduce maneta schimbatorului de viteze in una din treptele de viteze;
- sa introduca maneta schimbatorului de viteze in treapta I-a , pentru mersul inainte, sau in treapta pentru mersul inapoi;
- se face asigurarea in oglinda retrovizoare ca intentia de pornire sa nu deranjeze deplasarea altor vehicule;
- semnalizarea intentiei de plecare de pe loc;
- se elibereaza total frana de mana;
- se apasa moderat pedala de acceleratie, concomitent cu eliberarea pedalei de ambreiaj, pana la pornirea din loc a autovehiculului, dupa care piciorul stang se va lua de pe pedala de ambreaj, continuand apasarea progresiva pe pedala de acceleratie;
b ) ce reprezinta oprirea : oprirea este manevra de iesire a autovehiculului din fluxul de circulatie , cu respectarea urmatoarei ordini a operatiilor:
- semnalizarea catre dreapta a intentiei de oprire si asigurarea in oglinda retrovizoare ca oprirea este posibila;
- ridicarea picioarului drept de pe pedala de acceleratie si trecerea lui pe pedala de frana , care se apasa usor , pentru reducerea vitezei autovehiculului, situatie in care se aprind luminile stop, care avertizeaza pe ceilalti conducatori auto despre intentia de oprire;
- se efectueaza debreierea;
- se aduce maneta schimbatorului de viteze la punctul mort si se ridica piciorul de pe pedala de ambreaj;
- se cupleaza frana de mana si se ia piciorul de pe frana de serviciu;
- se opreste motorul;
c ) care sunt cazurile de interzicere a opririi:
- in zona de actiune  a indicatorului “oprirea interzisa “
- la o distanta mai mica de 50 m de o trecere la nivel cu calea ferata;
- pe poduri, pe si sub pasaje denivelate, pe viaducte si in tuneluri;
- in curbe si in alte locuri cu vizibilitatea redusa sub 50 m;
- in locul unde este instalat indicatorul “trecere pentru pietoni “ sau pe marcajele de traversare pentru pietoni ori la mai putin de 25 m inainte si dupa acestea;
- in intersectii si la o distanta mai mica de 5 m de coltul intersectiei;
- in zona indicatorului “ depasirea interzisa “
- pe sectoarele de drum ingust;
- pe pistele de biciclisti si de pietoni;
- pe autostrazi, pe drumuri expres si pe cele europene.

3. REGLEMENTĂRI   PROFESIONALE

3.1. AUTORIZAREA ŞCOLILOR DE CONDUCĂTORI AUTO

Şcolile de conducători auto îşi desfăşoară activitatea în baza unei autorizaţii eliberate în condiţiile prezentelor norme.
Şcoala de conducători auto reprezintă o instituţie de învăţământ unde se predau elemente de bază ale disciplinelor necesare obţinerii permisului de conducere a autovehiculelor. Şcoala funcţionează într-o locaţie amenajată cu săli de curs, spaţii pentru rezolvarea problemelor administrative, spaţiu pentru parcarea vehiculelor aparţinând şcolii, precum şi alte dotări necesare bunei desfăşurări a procesului de învăţământ.
Şcoala de conducători auto nu poate funcţiona în spaţii situate în blocuri cu mai multe etaje destinate prin construcţie locuirii.
Pregătirea teoretică şi instruirea practică în conducerea auto a persoanelor în vederea obţinerii permisului de conducere a autovehiculelor se efectuează numai în şcoli de conducători auto autorizate de Ministerul Transporturilor prin Autoritatea Rutieră Română - A.R.R.
În cadrul şcolilor de conducători auto autorizate procesul de pregătire se va desfăşura conform metodologiei de organizare şi desfăşurare a cursurilor în vederea obţinerii permisului de conducere şi programelor şcolare, aprobate în conformitate cu prevederile legale.

3.1.1. CONDIŢII DE AUTORIZARE A ŞCOLILOR DE CONDUCĂTORI AUTO 

Autorizarea şcolilor de conducători auto, cu excepţia celor  care funcţionează în cadrul Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Administraţiei şi Internelor, precum şi în celelalte instituţii componente ale sistemului naţional de apărare,  se face de către Autoritatea Rutieră Română - A.R.R. numai dacă sunt îndeplinite, cumulativ, următoarele condiţii referitoare la:
a) onorabilitate;
b) bază materială;
c) competenţă profesională.
Se consideră îndeplinită condiţia de onorabilitate dacă persoana care conduce şi organizează activitatea şcolii de conducători auto, reprezentând şcoala în relaţia cu autorităţile, nu a fost condamnată pentru infracţiuni care o fac incompatibilă cu această activitate.
a) Persoana care conduce şi organizează activitatea şcolii de conducători auto răspunde de asigurarea condiţiilor de pregătire teoretică şi instruire practică în conducerea auto a cursanţilor şi are următoarele obligaţii:
1. să respecte prevederile metodologiei de organizare şi desfăşurare a cursurilor în vederea obţinerii permisului de conducere;
2. să îmbunătăţească baza materială de pregătire teoretică şi instruire practică în conducerea auto;
3. să promoveze în activitatea de învăţământ metode, procedee şi mijloace moderne;
4. să urmărească, prin instructorii de conducere auto angajaţi, comportamentul cursanţilor, hotărând, dacă este cazul, întreruperea pregătirii celor care prezintă manifestări incompatibile cu calitatea de conducător auto;
5. să organizeze şi să controleze desfăşurarea procesului de pregătire a cursanţilor, conform programei şcolare avizate, şi de instruire practică în conducerea auto;
6. să menţină în permanenţă funcţionalitatea bazei tehnico-didactice de instruire;
7. să elibereze certificatul de absolvire numai cursanţilor care au dobândit cunoştinţele teoretice şi practice necesare;
8. să anunţe, în termen de cel mult 15 zile, la agenţia teritorială a Autorităţii Rutiere Române - A.R.R. pe a cărei rază teritorială şcoala de conducători auto îşi desfăşoară activitatea, orice modificare faţă de condiţiile care au stat la baza acordării autorizaţiei de funcţionare;
9. să asigure arhivarea registrelor de evidenţă a cursanţilor, copiilor de pe fişele de şcolarizare, cataloagelor, caietelor cursanţilor, contractelor încheiate cu cursanţii, precum şi a documentelor şcolare privind evidenţa şi verificarea cunoştinţelor acestora.
b) Persoana care conduce şi organizează activitatea şcolii de conducători auto va fi declarată necorespunzătoare atunci când a îndeplinit această funcţie la o şcoală de conducători auto căreia i-a fost anulată autorizaţia din vina acesteia.
Se consideră îndeplinită condiţia de bază materială, dacă solicitantul face dovada că:
v    deţine cu drept de proprietate sau cu contract de leasing un număr minim de vehicule, necesare pentru instruirea practică în conducerea auto a unei grupe de cursanţi, care trebuie să îndeplinească condiţiile şi să aibă dotarea minimă necesară.
Autovehiculele utilizate la instruirea practică trebuie să fie agreate conform reglementărilor în vigoare, având inspecţia tehnică periodică efectuată în condiţiile legii, şi să fie asigurate pentru daune cauzate terţilor, inclusiv persoanelor care se află în interiorul acestora cu ocazia pregătirii în vederea obţinerii permisului de conducere a autovehiculelor;
v    deţine în folosinţă exclusivă şi permanentă, în proprietate sau cu contract de închiriere, spaţii adecvate procesului de învăţământ, precum şi spaţiul necesar parcării vehiculelor deţinute;
v    are echipamente şi dotarea tehnico-didactică proprii, corespunzătoare conţinutului programelor şcolare de pregătire teoretică şi instruire practică în conducerea auto, prevăzute în raportul de evaluare.
Se consideră îndeplinită condiţia de competenţă profesională dacă şcoala face dovada că:
Ø    are angajaţi, cu contract de muncă pe perioadă nedeterminată, instructori de conducere auto şi profesori de legislaţie rutieră într-un număr corespunzător, corelat cu numărul de cursanţi pe care şcoala îi poate pregăti în aceeaşi perioadă de timp şi cu programa şcolară aferentă categoriilor/subcategoriilor pentru care aceştia sunt pregătiţi, dar nu mai puţin de un instructor de conducere auto şi un profesor de legislaţie rutieră, atestaţi de Autoritatea Rutieră Română - A.R.R., dintre care unul poate fi desemnat să conducă şi să organizeze activitatea şcolii de conducători auto;
Ø    are încheiat un contract de prestări de servicii cu o unitate medicală, societate de cruce roşie sau cu cabinet medical individual, care va asigura personal didactic specializat, cu studii superioare, pentru disciplina "prim ajutor".

3.1.2. DOTAREA MINIMĂ A AUTOVEHICULELOR DEŢINUTE  INSTRUIRII PRACTICE
a) Autoturisme:
- dispozitiv cu dublă comandă pentru ambreiaj şi frână de serviciu;
- două oglinzi retrovizoare interioare şi două oglinzi retrovizoare exterioare;
- centuri de siguranţă;
- o casetă cu inscripţia ŞCOALĂ, de culoare portocalie, cu posibilităţi de iluminare din interior, fixată transversal pe acoperiş, având dimensiunile (L x l x h = 420 mm x 380 mm x 120 mm).
b) Autocamioane şi tractoare:
- dispozitiv cu dublă comandă pentru ambreiaj şi frână de serviciu;
- două oglinzi retrovizoare exterioare;
- centuri de siguranţă, în cazul autocamioanelor;
- o casetă cu inscripţia ŞCOALĂ, de culoare portocalie, cu posibilităţi de iluminare din interior, fixată transversal pe acoperiş, având dimensiunile duble (L x l x h = 840 mm x 760 mm x 240 mm);
- o placă cu inscripţia ŞCOALĂ, cu aceleaşi dimensiuni ca ale casetei, aplicată pe partea din spate.
c) Autobuze, troleibuze şi tramvaie:
- dispozitiv cu dublă comandă pentru frână de serviciu şi, după caz, ambreiaj;
- două oglinzi retrovizoar.e exterioare;
- o placă cu inscripţia ŞCOALĂ, având dimensiunile duble (L x l x h = 840 mm x 760 mm x 240 mm), aplicată pe părţile laterale, în faţă şi în spate.
d) Remorci şi semiremorci:
- o placă de culoare portocalie, montată pe oblonul din spate, perpendicular pe planul longitudinal al autovehiculului, având dimensiunile duble (L x l x h = 840 mm x 760 mm x 240 mm).

3.1.3. DOCUMENTAŢIA NECESARĂ  AUTORIZĂRII ŞCOLILOR DE ŞOFERI  ŞI A INSTRUCTORILOR DE CONDUCERE AUTO

Solicitantul depune la agenţia teritorială a Autorităţii Rutiere Române - A.R.R. din municipiul Bucureşti sau din judeţul în care îşi desfăşoară activitatea un dosar care trebuie să conţină următoarele documente:
o    cererea-tip pentru obţinerea autorizaţiei de funcţionare a şcolii de conducători auto (în original);
o    raportul de evaluare (în original);
o    documentul de plată (copie sau original);
o    certificatul de înmatriculare la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului şi actul constitutiv, pentru societăţile comerciale sau regiile autonome, ori actul doveditor în cazul şcolilor din sistemul învăţământului de stat sau al unităţilor din sistemul de învăţământ particular, din care să reiasă că au în obiectul de activitate pregătirea persoanelor în vederea obţinerii permisului de conducere a autovehiculelor (copie);
o    actul constitutiv şi actele adiţionale ale acestuia din care să reiasă faptul că societatea comercială/regia autonomă are menţionat la obiectul de activitate codul CAEN 8041 – şcoli de conducere – pilotaj (copie);
o    certificatul constatator eliberat de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului pentru punctul de lucru, în cazul în care sălile destinate desfăşurării cursurilor teoretice şi spaţiul pentru rezolvarea problemelor administrative se află în altă locaţie decât cea în care se află sediul societăţii comerciale/regiei autonome (copie);
o    actele pentru spaţiile deţinute, cu  perioada de valabilitate de minim un an din care să reiasă că şcoala de conducători auto dispune de cel puţin o sală de clasă folosită pentru cursurile de legislaţie rutieră şi suplimentar de o altă sală de clasă în care va fi predată disciplina “Cunoaşterea autovehiculelor”, în cazul şcolilor de conducători auto care efectuează pregătirea pentru categoriile/subcategoriile C1, C1+E, C+E, D1, D, D1+E, D+E, Tr, Tb, Tv, precum şi spaţiul pentru rezolvarea problemelor administrative (copie);
o    actul de folosinţă cu  perioada de valabilitate de minim un an, pentru poligonul utilizat pentru instruirea practică la conducerea auto pentru categoria A, respectiv A1, după caz (copie);
o    actul de folosinţă (care poate fi act de proprietate, contract de închiriere sau comodat), cu  perioada de valabilitate de minim un an, pentru spaţiul necesar parcării vehiculelor utilizate la pregătirea practică (copie);
o    lista cu vehiculele utilizate, împreună cu documentele pentru fiecare în parte după cum urmează:
-    cartea de identitate din care să rezulte că vehiculul este deţinut cu drept de proprietate sau cu contract de leasing, (va fi anexată copia contractului de leasing după caz);
-    certificatul de înmatriculare împreună cu anexa, din care să rezulte că acesta are inspecţia tehnică periodică – ITP tip “şcoală” valabilă (copie);
-    certificatul de agreare, după caz (copie);
-    asigurarea obligatorie RCA (copie);
-    asigurarea pentru daune cauzate terţilor, inclusiv persoanelor care se află în interiorul autovehiculelor cu ocazia pregătirii în vederea obţinerii permisului de conducere, după caz (copie).
o          documentele persoanei care conduce şi organizează activitatea şcolii de conducători auto, după cum urmează:   
-    decizia de numire;
-    contractul de muncă întegistrat la Inspectoratul Teritorial de Muncă (copie);
-    cazierul judiciar valabil (copie).
o          lista cu personalul didactic (instructori auto, profesori de legislaţie rutieră), împreună cu documentele pentru fiecare în parte după cum urmează:
-    contractul individual de muncă întegistrat la Inspectoratul Teritorial de Muncă (copie);
-    cazierul judiciar valabil (copie);
-    atestatul profesional valabil, faţă - verso (copie);
-    avizul medical valabil având menţiunea “apt instructor” sau “apt profesor legislaţie rutieră” (copie);
-    avizul psihologic având menţiunea “apt instructor” sau “apt profesor legislaţie rutieră” (copie);
o        contract de prestări servicii încheiat cu o unitate medicală, societate de cruce roşie sau cabinet medical individual, care va asigura personal didactic cu studii universitare de specialitate sau are încheiat un contract în condiţiile legii cu o persoană fizică cu studii universitare de specialitate pentru disciplina “prim ajutor” (copie).

3.1.4. ACORDAREA AUTORIZAŢIEI DE FUNCŢIONARE

Agenţia teritorială a Autorităţii Rutiere Române - A.R.R. analizează, în termen de 15 zile, dosarul şi verifică la sediul unde solicitantul îşi desfăşoară activitatea dacă sunt îndeplinite condiţiile prevăzute în prezentele norme, întocmind un raport de evaluare.  În funcţie de rezultatul raportului de evaluare se propune eliberarea autorizaţiei şcolii de conducători auto numai pentru acele categorii sau subcategorii pentru care sunt îndeplinite condiţiile prevăzute în prezentele norme.
După analizarea raportului de evaluare, în termen de 15 zile de la întocmire, Autoritatea Rutieră Română - A.R.R. eliberează şcolii autorizaţia pentru categoriile sau subcategoriile solicitate ori comunică în scris refuzul motivat al acesteia, după caz.
În cazul în care un operator economic organizează în mai multe locaţii, înregistrate la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, şcoli de conducători auto, acesta trebuie să obţină o autorizaţie pentru fiecare dintre acestea.
Autorizaţia şcolii de conducători auto se acordă pe o perioadă de 5 ani de la data eliberării pentru categoriile şi/sau subcategoriile la care se efectuează pregătirea. În cazul în care solicitantul organizează şcoli de conducători auto în mai multe puncte de lucru sau sucursale, înregistrate la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, pentru fiecare dintre acestea se va elibera câte o autorizaţie, în condiţiile respectării prezentelor norme. Eliberarea acesteia se face după prezentarea documentului de plată a tarifului aferent.
Şcolile de conducători auto care au dobândit autorizaţia vor fi înscrise în Registrul şcolilor de conducători auto ţinut la Autoritatea Rutieră Română - A.R.R., inclusiv pe suport magnetic.
În cazul în care, după eliberarea autorizaţiei, şcoala de conducători auto mai solicită o nouă categorie şi/sau subcategorie, acesteia, după acordarea categoriei şi/sau subcategoriei, i se va elibera o nouă autorizaţie, inclusiv cu categoria sau subcategoria respectivă, după plata tarifului aferent. Acordarea categoriei şi/sau subcategoriei solicitate se va face cu respectarea prevederilor prezentelor norme.
Pierderea, sustragerea sau deteriorarea autorizaţiei se anunţă la Autoritatea Rutieră Română - A.R.R. în termen de 15 zile. Pierderea sau sustragerea autorizaţiei se publică în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a. După publicare, Autoritatea Rutieră Română - A.R.R. va elibera o nouă autorizaţie, cu plata tarifelor aferente.




3.1.5. SUSPENDAREA ŞI ANULAREA  ŞCOLILOR DE CONDUCĂTORI AUTO

Suspendarea autorizaţiei şcolilor de conducători auto se face de către Autoritatea Rutieră Română - A.R.R., în următoarele cazuri:
a) când şcoala de conducători auto nu mai îndeplineşte condiţiile, care au stat la baza acordării autorizaţiei;
b) când se constată că se efectuează pregătirea şi pentru alte categorii de autovehicule decât pentru cele care este autorizată şcoala de conducători auto;
c) la a treia încălcare a metodologiei de organizare şi desfăşurare a cursurilor în vederea obţinerii permisului de conducere consemnată în urma unor controale ale Autorităţii Rutiere Române - A.R.R. sau ale altor instituţii abilitate;
d) la a treia încălcare a obligaţiilor ce îi revin persoanei care conduce şi organizează activitatea şcolii de conducători auto;
e) nerespectarea prevederilor privind evidenţa cursanţilor şi arhivarea documentelor şcolare prevăzute de legislaţia în vigoare.
Autorizaţia suspendată se poate reacorda, la cererea deţinătorului, astfel:
a) în cazul primei suspendări, după o lună;
b) în cazul celei de-a doua suspendări, după 3 luni.
Reacordarea autorizaţiei se face, la cerere, după ce deţinătorul face dovada că au fost remediate cauzele care au stat la baza suspendării acesteia. Pentru reacordarea autorizaţiei se va percepe tariful iniţial.
Anularea autorizaţiei şcolilor de conducători auto  se face de către Autoritatea Rutieră Română - A.R.R. la a treia suspendare, precum şi în următoarele cazuri:
a) când s-au falsificat documentele şcolare sau când au fost eliberate certificate de absolvire ori adeverinţe de instruire practică în conducerea auto unor persoane care nu au finalizat sau nu au urmat cursurile şcolii de conducători auto;
b) când se constată că şcoala de conducători auto a furnizat documente conţinând informaţii eronate cu ocazia solicitării eliberării autorizaţiei;
c) când se constată că titularul autorizaţiei şi-a încetat activitatea sau la cererea acestuia.
Suspendarea sau anularea autorizaţiei şcolilor de conducători auto va opera efectiv după terminarea perioadei de pregătire (seriei) cu durata cea mai lungă, în curs de desfăşurare. Între data comunicării deciziei de suspendare sau anulare a autorizaţiei şi data la care aceasta devine efectivă şcoala de conducători auto nu mai are dreptul de a începe alte serii de pregătire a cursanţilor.
În cazul luării măsurii de anulare a autorizaţiei şcolilor de conducători auto, se va proceda la radierea poziţiei respective din Registrul şcolilor de conducători auto.


3.2. PERMISUL DE CONDUCERE

3.2.1. ELIBERAREA PERMISULUI DE CONDUCERE

Dreptul de a conduce un autovehicul sau tramvai pe drumurile publice îl are numai persoana care posedă permis de conducere valabil, corespunzător categoriei ori subcategoriei din care face parte vehiculul respectiv, sau dovada înlocuitoare a acestuia cu drept de circulaţie.
Au dreptul de a conduce autovehicule sau tramvaie pe drumurile publice, în condiţiile stabilite prin regulament, şi persoanele care urmează un curs de pregătire practică, în vederea obţinerii permisului de conducere, numai în prezenţa şi sub supravegherea directă a unui instructor auto atestat în acest sens, precum şi a examinatorului din cadrul autorităţii competente în timpul desfăşurării probelor practice ale examenului pentru obţinerea permisului de conducere pentru oricare dintre categoriile ori subcategoriile prevăzute de lege.
Persoanele care solicită prezentarea la examen pentru obţinerea permisului de conducere sau a unor noi categorii ori subcategorii ale acestuia trebuie să îndeplinească, potrivit legii, condiţiile de vârstă, să fie apte din punct de vedere medical şi psihologic şi să facă dovada pregătirii teoretice şi practice prin cursuri organizate de unităţi autorizate, potrivit legii.
Pregătirea teoretică şi practică a persoanelor în vederea obţinerii permisului de conducere se efectuează de către profesori de legislaţie rutieră şi instructori auto atestaţi de autoritatea competentă, conform normelor metodologice aprobate prin ordin comun al Ministrului Transporturilor, al Ministrului Educaţiei şi Cercetării şi al Ministrului Administraţiei şi Internelor, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pot fi atestaţi ca profesori de legislaţie sau instructori auto pentru pregătirea practică, fără şcolarizare şi susţinerea examenului de atestare, poliţiştii rutieri cu grad de ofiţer cărora le-au încetat raporturile de serviciu şi care şi-au desfăşurat activitatea neîntrerupt în ultimii 10 ani în structurile poliţiei rutiere.
Examinarea pentru obţinerea permisului de conducere şi eliberarea acestuia se realizează de către autoritatea competentă unde solicitanţii îşi au domiciliul sau reşedinţa.
Forma şi conţinutul permisului de conducere se stabilesc în conformitate cu convenţiile internaţionale în domeniu la care România este parte, prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Permisul de conducere este valabil 10 ani de la data eliberării. La schimbarea de către titular a domiciliului sau a numelui, în cazul pierderii, furtului ori al deteriorării, precum şi la expirarea perioadei de valabilitate, permisul de conducere se preschimbă fără susţinerea unui nou examen, în condiţiile stabilite prin regulament.


3.2.2. CATEGORIILE PENTRU CARE SE ELIBEREAZĂ PERMISUL DE CONDUCERE

Permisul de conducere se eliberează pentru una sau mai multe dintre următoarele categorii şi subcategorii de autovehicule:

CATEGORIA   A:  motociclete cu sau fără ataş
CATEGORIA  B:
o    Autovehiculul a cărui masă totală maximă autorizată nu depăşeşte 3500 kg şi al cărui număr de locuri pe scaune, în afara conducătorului auto, nu este mai mare de 8;
o    Ansamblul format dintr-un autovehicul trăgător din categoria B şi o remorcă a cărei masă totală maximă autorizată nu depăşeşte 750 kg;
o    Ansamblul format dintr-un autovehicul trăgător din categoria B şi o remorcă a cărei masă totală maximă autorizată nu depăşeşte 3500 kg, iar masa totală maximă autorizată a remorcii nu depăşeşte masa proprie a autovehiculului trăgător;
CATEGORIA BE:  ansamblul format dintr-un autovehicul trăgător din categoria B şi o remorcă a cărei masă totală maximă autorizată depăşeşte 750 kg, iar masa totală maximă autorizată a întregului ansamblu depăşeşte 3500 kg;
CATEGORIA C:
o    Autovehiculul, altul decât cel din categoria D, a cărui masă totală maximă autorizată este mai mare de 3500 kg;
o    Ansamblul format dintr-un autovehicul din categoria C şi o remorcă a cărei masă totală maximă autorizată nu depăşeşte 750 kg;
CATEGORIA CE: ansamblul de vehicule constând dintr-un autovehicul trăgător din categoria C şi o remorcă a cărei masă totală autorizată este mai mare de 750 kg;
CATEGORIA D: autovehiculul destinat transportului de persoane având mai mult de 8 locuri pe scaune în afara locului conducătorului. Autovehiculului din această categorie i se poate ataşa o remorcă a cărei masă totală maximă autorizată nu depăşeşte 750 kg;
CATEGORIA DE: ansamblul de vehicule constând dintr-un autovehicul trăgător din categoria D şi o remorcă a cărei masă totală maximă autorizată este mai mare de 750 kg. Remorca nu trebuie să fie destinată transportului de persoane;
CATEGORIA Tr:  tractor, maşini şi utilaje autopropulsate agricole, forestiere sau pentru lucrări;
CATEGORIA Tb: troleibuz;
CATEGORIA Tv: tramvai;
SUBCATEGORIA A1: motocicletă uşoară cu o capacitate care nu depăşeşte 125 cmc şi o putere care nu depăşeşte 11 kw;
SUBCATEGORIA B1: autovehiculul cu 3 sau 4 roţi având masa proprie peste 400 kg, dar nu mai mare de 550 kg, şi echipat cu un motor cu ardere internă cu capacitate cilindrică mai mare de 45 cmc sau cu orice alt motor cu o putere echivalentă ori cu viteza prin construcţie mai mare de 50 km/h;
SUBCATEGORIA C1: autovehiculul, altul decât cel din categoria D, a cărui masă totală maximă autorizată este de peste 3500 kg, dar nu mai mare de 7500 kg. Autovehiculului din acesată categorie i se poate ataşa o remorcă a cărei masă totală maximă autorizată nu depăşeşte 750 kg;
SUBCATEGORIA C1E:  ansamblul de vehicule constând dintr-un autovehicul trăgător din subcategoria C1 şi o remorcă a cărei masă totală maximă autorizată este mai mare de 750 kg, cu condiţia ca masa totală maximă autorizată a ansamblului să nu depăşească 12000 kg, iar masă totală maximă autorizată a remorcii să nu depăşească masa proprie a autovehiculului trăgător;
SUBCATEGORIA D1: 
o    Autovehiculul destinat  transportului de persoane având cel puţin 9 locuri pe scaune, dar nu mai mult de 16, în afara locului conducătorului;
o    Ansamblul de vehicule format dintr-un autovehicul trăgător din subcategoria D1 şi o remorcă a cărei masă totală maximă autorizată nu depăşeşte 750 kg;
SUBCATEGORIA D1E:  ansamblul de vehicule constând dintr-un autovehicul trăgător din subcategoria D1 şi o remorcă a cărei masă totală maximă autorizată este mai mare de 750 kg, cu condiţia ca masa totală maximă autorizată a ansamblului să nu depăşească 12000 kg, iar masă totală maximă autorizată a remorcii să nu depăşească masa proprie a autovehiculului trăgător. Remorca nu trebuie să fie destinată transportului de persoane;

3.2.3. DREPTUL DE CONDUCERE AL AUTOVEHICULULUI

Permisul de conducere valabil pentru o categorie dă dreptul de a conduce şi autovehiculele din subcategoria pe care aceasta o include.
Persoana care solicită examinarea în vederea obţinerii permisului de conducere valabil pentru categoriile C sau D, ori subcategoriile C1 sau D1 trebuie să fi obţinut anterior dreptul de a conduce autovehicule din categoria B;
Persoana care solicită examinarea în vederea obţinerii permisului de conducere valabil pentru categoriile BE,CE,DE ori subcategoriile C1E au D1 trebuie să fi obţinut anterior dreptul de a conduce autovehicule din categoriile B,C,D ori subcategoriile C1 sau D1, după caz.

3.2.4.    DOCUMENTELE NECESARE PENTRU OBŢINEREA PERMISULUI DE CONDUCERE

Documentele necesare sunt:
ü    Cererea – tip, semnată de solicitant;
ü    Fişa de şcolarizare în care se consemnează şi avizul medicului „apt pentru conducerea vehiculelor” din categoria sau subcategoria pentru care se solicită examinarea. Fişa medicală se păstrează la unitatea autorizată care a pregătit candidatul;
ü    Certificatul de cazier judiciar;
ü    Copia actului de identitate;
ü    Chitanţele de plată a taxelor aferente obţinerii permisului de conducere;
ü    Copie a permisului de conducere – pentru titularul unui permis de conducere care solicită obţinerea de noi categorii sau subcategorii.
3.2.5.    CONDIŢII DE EXAMINARE

Pentru a conduce un autovehicul pe drumurile publice, conducătorul acestuia trebuie să posede permis de conducere corespunzător şi să aibă vârsta minimă de 18 ani împliniţi, cu excepţia celor care conduc autovehiculele din subcategoriile A1 şi B1, care trebuie să aibă vârsta minimă de 16 ani împliniţi.
Pentru a conduce pe drumurile publice tractoare, maşini şi utilaje autopropulsate agricole, forestiere sau pentru lucrări, conducătorii acestora trebuie să posede permis de conducere valabil pentru categoriile sau subcategoriile prevăzute în regulament.
Conducătorii de tramvaie sau vehicule care efectuează transport public de persoane, precum şi cei care conduc autovehicule cu masa maximă autorizată mai mare de 7,5 tone sau cu gabarite depăşite ori care transportă produse sau substanţe periculoase trebuie să aibă vârsta minimă de 21 de ani împliniţi.
Conducătorii de autovehicule sau tramvaie trebuie să aibă cunoştinţele şi îndemânarea necesare conducerii şi să fie apţi din punct de vedere medical şi psihologic.
Conducătorii de autovehicule sau tramvaie vor fi verificaţi periodic din punct de vedere medical şi psihologic, în condiţiile stabilite prin reglementările în vigoare."
Afecţiunile medicale incompatibile cu calitatea de conducător de autovehicule sau tramvaie se stabilesc de către Ministerul Sănătăţii şi se aprobă prin ordin al ministrului, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Examinarea medicală şi psihologică se realizează în vederea:
a) aprobării prezentării la examen pentru obţinerea permisului de conducere;
b) obţinerii certificatului de atestare profesională pentru conducătorii de autovehicule şi tramvaie;
c) verificării periodice, conform reglementărilor în vigoare.
Examinarea medicală se realizează în instituţii medicale autorizate, cu obligaţia luării în evidenţă a solicitantului sau a conducătorului de autovehicul sau tramvai de către medicul de familie, iar verificarea psihologică se realizează în laboratoare de specialitate autorizate din cadrul instituţiilor abilitate. Lista instituţiilor medicale şi a laboratoarelor de specialitate autorizate se stabileşte prin ordin comun al ministrului sănătăţii şi al ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Permisul de conducere al persoanei care este declarată inaptă medical sau psihologic pentru a conduce autovehicule ori tramvaie se retrage de către poliţia rutieră şi poate fi redobândit numai după încetarea motivului pentru care s-a luat această măsură.

3.2.6.    PROBELE SUSŢINUTE  LA EXAMEN

Examenul pentru obţinerea permisului de conducere constă în:
v    Proba teoretică, de cunoaştere a reglementării circulaţiei rutiere, a noţiunilor elementare de mecanică şi a noţiunilor elementare de prim ajutor.
Examinarea la proba teoretică se poate face în condiţiile legii, în limba minorităţii naţionale sau într-o limbă de circulaţie internaţională potrivit solicitării celui examinat.
v    Proba practică de conducere a autovehiculului în traseu, corespunzătoare categoriei de permis solicitat cu excepţia categoriei A şi subcategoriei A1 pentru care se verifică numai îndemânarea în conducere în poligoane special amenajate.
Persoana cu handicap fizic poate susţine examenul pentru obţinerea permisului de conducere pentru categoriile A şi/sau B dacă autovehiculul utilizat la examinare este adaptat infirmităţii acesteia.
Examinarea candidaţilor care solicită obţinerea permisului de conducere pentru mai multe categorii sau subcategorii se va efectua în zile diferite, pentru fiecare categorie sau subcategorie în parte.
Rezultatul examinării la proba teoretică şi la proba practică se consemnează prin calificativul „admis” sau „respins”.
Persoana declarată „admis”  la proba teoretică, dar care nu se prezintă la proba practică de conducere a vehiculului în traseu într-un termen de cel mult un an de la data absolvirii cursurilor este declarată „respins”, urmând să efectueze un nou curs de pregătire.
Persoana declarată „respins” se poate programa la un nou examen după cel puţin 15 zile de la data la care a fost declarată „respins”, dar nu mai târziu de un an de la absolvirea cursurilor, în caz contrar urmând să efectueze un nou curs de pregătire.
Permisul de conducere se eliberează de către serviciile publice comunitare regim permise de conducere şi înmatriculare a vehiculelor la care candidaţii au susţinut examinarea.
3.2.7.    PERFECŢIONAREA PREGĂTIRII PROFESIONALE  A PROFESORILOR DE LEGISLAŢIE RUTIERĂ ŞI A INSTRUCTORILOR DE CONDUCERE AUTO

Profesorii de legislaţie rutieră şi instructorii de conducere auto din şcolile de conducători auto îşi pot desfăşura activitatea numai dacă sunt autorizaţi în acest sens de Ministerul Transporturilor, prin Autoritatea Rutieră Română - A.R.R., în urma obţinerii unui atestat de profesor de legislaţie rutieră, respectiv de instructor de conducere auto.
Pentru obţinerea atestatului professional,  solicitanţii trebuie să îndeplinească condiţiile necesare în vederea desfăşurării acestei activităţi, să urmeze un curs de pregătire profesională într-o instituţie de pregătire profesională, autorizată conform prevederilor legale în vigoare, şi să promoveze examenul susţinut în condiţiile prezentelor instrucţiuni.

3.2.7.1 CONDIŢII PENTRU OBŢINEREA  ATESTATULUI DE PROFESOR DE LEGISLAŢIE RUTIERĂ ŞI INSTRUCTOR DE CONDUCERE AUTO

a) Condiţiile de studii necesare în vederea obţinerii atestatului de profesor de legislaţie rutieră sunt îndeplinite dacă solicitanţii prezintă o diplomă de absolvire a unei instituţii de învăţământ superior de lungă durată în specialităţile ştiinţe juridice sau tehnice.
b) Condiţiile de studii necesare în vederea desfăşurării activităţii de instructor de conducere auto sunt îndeplinite dacă solicitanţii sunt absolvenţi de liceu cu diplomă de bacalaureat sau sunt absolvenţi ai şcolilor de maiştri în specialitatea transporturi auto.

Persoana care solicită eliberarea atestatului de profesor de legislaţie rutieră sau de instructor de conducere auto trebuie ca, pe lângă condiţiile de studii:
a) să aibă vârsta de cel puţin 25 de ani;
b) să deţină permis de conducere de cel puţin 5 ani; instructorii de conducere auto trebuie să facă dovada că au o vechime de cel puţin 5 ani în conducerea autovehiculelor din fiecare categorie şi subcategorie pentru care solicită atestarea;
c) să nu fi avut suspendată exercitarea dreptului de a conduce în ultimul an sau mai mult de două ori de la data obţinerii permisului de conducere pentru consum de alcool;
d) să fie aptă din punct de vedere medical şi psihologic pentru desfăşurarea activităţii respective;
e) să nu fi fost condamnată printr-o hotărâre judecătorească rămasă definitivă pentru o infracţiune la regimul circulaţiei pe drumurile publice, de omor, lovire sau vătămare cauzatoare de moarte, vătămare corporală gravă, tâlhărie, ultraj cu violenţă, ultraj contra bunelor moravuri, tulburarea liniştii publice, viol, lipsirea de libertate în mod ilegal, luare sau dare de mită, primirea de foloase necuvenite sau trafic de influenţă, dacă nu a intervenit reabilitarea sau amnistia;
f) să fi urmat un curs de pregătire profesională organizat în condiţiile prezentelor instrucţiuni.
Începând cu data de 31 decembrie 2003 profesorii de legislaţie rutieră trebuie să posede şi pregătire pedagogică specifică formării profesionale a adulţilor.

3.2.7.2. PREGĂTIREA PROFESIONALĂ 

Cursurile de pregătire profesională se vor organiza de instituţiile autorizate de Ministerul Transporturilor.
Testarea se va face după o tematică stabilită de Autoritatea Rutieră Română - A.R.R. şi are ca scop evidenţierea unei pregătiri minime necesare a solicitanţilor.
Programele minimale de pregătire vor fi elaborate şi actualizate de Autoritatea Rutieră Română - A.R.R. împreună cu Direcţia Poliţiei Rutiere din cadrul Ministerului de Interne.
Programele de pregătire profesională în vederea obţinerii atestatului de profesor de legislaţie rutieră, respectiv de instructor de conducere auto, se întocmesc de instituţiile autorizate de Ministerul Transporturilor şi se avizează de Autoritatea Rutieră Română - A.R.R. şi de Direcţia Poliţiei Rutiere.

3.2.7.3.    EXAMINAREA PROFESIONALĂ

Examenul pentru atestarea profesorilor de legislaţie rutieră şi/sau a instructorilor de conducere auto poate fi susţinut numai de persoanele care îndeplinesc condiţiile prevăzute la cap.
Autoritatea Rutieră Română - A.R.R. va stabili data susţinerii examenelor de atestare.
Comisiile de examinare şi reexaminare vor fi compuse din 3 -5 membri, reprezentanţi ai Autorităţii Rutiere Române - A.R.R.
În aceste comisii pot fi cooptaţi specialişti din domeniul psihopedagogic, alţii decât cei care asigură pregătirea profesorilor de legislaţie rutieră şi a instructorilor de conducere auto din cadrul instituţiilor autorizate de Ministerul Transporturilor.
Actele necesare în vederea obţinerii atestatului de profesor de legislaţie rutieră şi/sau de instructor de conducere auto se depun la instituţia autorizată de Ministerul Transporturilor care organizează cursurile şi sunt următoarele:
a) cererea din care să rezulte numele şi prenumele persoanei, tipul atestatului, categoriile şi subcategoriile de autovehicule pentru care se solicită atestarea;
b) actul de identitate (copie);
c) permisul de conducere auto (copie);
d) actul de studii (copie);
e) adeverinţă eliberată de Direcţia Poliţiei Rutiere, din care să rezulte că acesta îndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 5 lit. c), având valabilitate de 30 de zile;
f) fişa medicală şi avizul psihologic, cu menţiunea "apt";
g) certificatul de cazier judiciar.
Actele fiecărui solicitant, împreună cu programatorul de examinare întocmit de Autoritatea Rutieră Română - A.R.R. vor fi prezentate comisiei de examinare cu 5 zile înainte, pentru verificarea şi constatarea îndeplinirii condiţiilor de atestare.
Examenul pentru obţinerea atestatului de profesor de legislaţie rutieră şi/sau de instructor de conducere auto constă în următoarele probe:
a) probă scrisă, eliminatorie, privind cunoaşterea regulilor de circulaţie pe drumurile publice, constând într-un test tip grilă cu 60 de întrebări. Testele vor fi elaborate de Autoritatea Rutieră Română - A.R.R.;
b) probă orală pentru evaluarea capacităţilor psihopedagogice, constând în 3 subiecte din domeniul respectiv.
Pentru promovarea examenului trebuie să se răspundă corect la cel puţin 54 de întrebări din testul tip grilă, pentru profesorii de legislaţie rutieră, respectiv la 48 de întrebări, pentru instructorii de conducere auto, iar la proba orală aceştia trebuie să fie declaraţi admişi.
La încheierea examinării programatorul de examinare va fi întocmit de Autoritatea Rutieră Română - A.R.R. şi va fi semnat de toţi membrii comisiei.

3.2.7.4.    ELIBERAREA ATESTATULUI

Persoanelor care au promovat examenul prevăzut li se eliberează de către Autoritatea Rutieră Română - A.R.R. un atestat de profesor de legislaţie rutieră, respectiv de instructor de conducere auto, prin care se confirmă dreptul acestora de a-şi desfăşura activitatea în condiţiile prevăzute de legislaţia în vigoare.
Persoanele declarate respinse la examenul pentru atestare au dreptul la o reexaminare în termen de 90 de zile de la data susţinerii examenului. Persoanele declarate respinse la reexaminare pot susţine un nou examen pentru atestare numai după absolvirea unui nou curs de pregătire profesională. Persoanele care nu se prezintă la examen sunt declarate respinse.
Perioada de valabilitate a atestatului de profesor de legislaţie rutieră şi/sau de instructor de conducere auto este de 5 ani de la data eliberării. Matca fiecărui atestat, împreună cu programatorul de examen şi dosarul care cuprinde actele prevăzute mai sus se păstrează la Autoritatea Rutieră Română - A.R.R. pentru o perioadă de 5 ani.
Atestatele de profesor de legislaţie rutieră sau de instructor de conducere auto sunt documente prevăzute cu serie şi număr.
Autoritatea Rutieră Română - A.R.R. va ţine evidenţa tuturor atestatelor eliberate şi va comunica de îndată eliberarea lor Direcţiei Poliţiei Rutiere.
Modelul atestatelor şi gestionarea acestora vor fi stabilite prin ordin al ministrului transporturilor.

3.2.7.5.    RETRAGEREA ATESTATULUI

Atestatul de profesor de legislaţie rutieră sau de instructor de conducere auto se retrage de către Autoritatea Rutieră Română - A.R.R. atunci când:
a) nu mai sunt întrunite condiţiile prevăzute la cap. 3.2.7.1.;
b) profesorul de legislaţie rutieră/instructorul de conducere auto nu a urmat un curs de perfecţionare profesională până la expirarea termenului de valabilitate a atestatului;
c) atestatul a fost obţinut prin încălcarea prevederilor legale.
Direcţia Poliţiei Rutiere va comunica Autorităţii Rutiere Române - A.R.R. ori de câte ori constată o modificare a condiţiilor iniţiale de acordare a atestatului referitoare la suspendarea exercitării dreptului de a conduce sau la anularea permisului de conducere.

4. NORME TEHNICE

4.1.DEFINITII SI CLASIFICAREA AUTOVEHICULELOR RUTIERE

În conformitate cu prezentele norme, expresiile şi termenii de mai jos au următorul înţeles:

o    vehicul - sistemul mecanic care se deplasează pe drum, cu sau fără mijloace de autopropulsare, utilizat în mod curent pentru transportul de persoane şi/sau bunuri ori pentru efectuarea de servicii sau lucrări;
o    vehicul rutier- sistem mecanic destinat circulaţiei pe drumurile publice, cu sau fără mijloace de autopropulsare şi care se utilizează în mod normal pentru transportul de persoane şi/sau de mărfuri ori pentru efectuarea de servicii sau
lucrări.
o    autovehicul  - vehiculul echipat cu motor în scopul deplasării pe drum. Troleibuzele şi tractoarele  rutiere sunt considerate autovehicule. Mopedele, vehiculele care se deplasează pe şine, denumite tramvaie, tractoarele folosite în exploatările agricole şi forestiere, precum şi vehiculele pentru efectuarea de servicii sau lucrări, care se deplasează numai ocazional pe drumul public, nu sunt considerate autovehicule;

o    autoturism – autovehicul cu cel puţin 4 roţi şi o viteză maximă constructiva mai mare de 25 km/h, conceput si construit pentru transportul de persoane, care are cel mult 9 locuri pe scaune, inclusiv locul conducatorului auto;
o    microbuz – autobuz care are o capacitate de transport de cel mult 22 de persoane pe scaune, in afara locului conducatorului auto;
o    autobuz - autovehicul cu cel puţin 4 roţi şi o viteză maximă constructiva mai mare de 25 km/h, conceput si construit pentru transportul de persoane pe scaune si in picioare si care are mai mult de 9 locuri pe scaune, inclusiv locul conducatorului auto;
o    autocar – autobuz cu mai mult de 22 de locuri pe scaune, destinat si echipat numai pentru transportul de persoane asezate pe scaune , avand spatii speciale pentru transportul bagajelor pe distante mari, amenajat si dotat pentru a asigura confortul persoanelor transportate, avand interdictia de a atransporta persoane in picioare;
o    tractor - vehiculul cu motor, pe roţi sau pe şenile, conceput special pentru a trage sau a împinge anumite utilaje sau remorci folosite în exploatările agricole ori forestiere sau pentru alte lucrări, care se deplasează numai ocazional pe drumul public;
o    tractor rutier - tractorul pe roţi, cu cel puţin două axe, utilizat pentru executarea de lucrări, precum şi pentru tractarea unor remorci folosite pentru transportul de persoane sau bunuri şi care se deplasează, de regulă, pe drumul public;
o    remorcă - vehiculul fără motor destinat a fi tractat de un autovehicul sau de un tractor;
o    remorcă uşoară - remorca a cărei masă totală maximă autorizată nu depăşeşte 750 kg;
o    semiremorcă - remorca a cărei masă totală maximă autorizată este preluată în parte de către un autovehicul sau de către un tractor;
o    ansamblu de vehicule - vehiculul cu motor cuplat cu unul sau două vehicule, care circulă pe drum ca o unitate;
o    moped - vehiculul cu două, trei sau patru roţi, a cărui viteză maximă prin construcţie nu depăşeşte 45 km/h şi care este echipat cu un motor cu ardere internă, cu aprindere prin scânteie, cu o capacitate cilindrică ce nu depăşeşte 50 cm3 sau cu un alt motor cu ardere internă ori, după caz, electric, a cărui putere nominală este de cel mult 4 kW;
o    motocicletă - autovehiculul cu două roţi, cu sau fără ataş, echipat cu un motor care are o capacitate cilindrică mai mare de 50 cm3 şi/sau a cărui viteză maximă, prin construcţie, depăşeşte 45 km/h;
În sensul prezentei ordonanţe de urgenţă, transporturile rutiere se clasifică pe categorii şi tipuri după cum urmează:

(A) categorii de transport rutier:

a)    clasificarea din punct de vedere al ariei de desfăşurare:
1.    transport rutier în trafic naţional;
2.    transport rutier în trafic internaţional;

b)    clasificarea din punct de vedere al caracterului comercial al activităţii:
1.    transport rutier public;
2.    transport rutier în cont propriu;

(B) tipuri de transport rutier:

a)    transport rutier de mărfuri:
1.    transport rutier de mărfuri generale, inclusiv bunuri;
2.    transport rutier de mărfuri perisabile;
3.    transport rutier de mărfuri şi deşeuri periculoase;
4.    transport rutier de deşeuri;
5.    transport rutier de animale vii;
6.    transport rutier agabaritic;

b)    transport rutier de persoane:
1.    transport rutier prin servicii regulate;
2.    transport rutier prin servicii regulate speciale;
3.    transport rutier prin servicii ocazionale.


4.2. VERIFICAREA CONDITIILOR TEHNICE A AUTOVEHICULELOR SI REMORCILOR CARE POT CIRCULA PE DRUMURILE PUBLICE

Orice vehicul care circula pe drumurile publice trebuie sa corespunda normelor tehnice privind siguranta circulatiei rutiere, protectia mediului si folosinta , conform destinatiei.
Autovehiculele si remorcile , pentru a fi inmatriculate , inscrise si mentinute in circulatie se supun inspectiei tehnice.
Inspectia tehnica se efectueaza periodic in statii autorizate, conform legislatiei in vigoare.
Proprietarii de autovehicule si remorci au obligatia de a prezenta autovehiculele proprii pentru inspectiile tehnice astfel:
o    autoturismele folosite ca taximetre, microbuze si autobuze, precum si autovehiculele destinate invatarii conducerii auto se prezinta la inspectia auto la cel mult 6 luni.Daca autoturismele inmatriculate sunt noi, atunci se supun primei inspectii tehnice dupa un an.
o    Automobilele militare , mixte, specializate si speciale, autoremorcherele si remorcile acestora , avand masa totala maxima autorizata mai mare de 3,5 tone precum si tractoarele rutiere si remorcile acestora, se supun inspectiei tehnice la cel mult un an;
o    Autoturismele , automobilele, motocicletele, motoretele si remorcile acestora, precum si cele prevazute la punctual doi avand masa totala maxima autorizata mai mica de 3,5 tone si remorcile acestora se supun inspectiei tehnice o data la doi ani.
Termenul pentru efectuarea primei inspectii tehnice se socoteste de la data primei inmatriculari , iar pentru urmatoarea inspectie de la data celei precedente.
Inspectia tehnica se realizeaza in statii de inspectie tehnica autorizate si consta in verificarea starii tehnice a autovehiculului, fara demontare, cu aparatura adecvata .
Daca starea tehnica corespunde normelor prescrise se consemneaza in anexa certificatului de inmatriculare , data pana la care trebuie efectuata urmatoarea inspectie tehnica si se aplica ecusonul de inspectie tehnica pe placa de inmatriculare. Daca starea tehnica nu corespunde normelor prescrise , se poate permite circulatia pe o perioada de 30 zile.
Este interzisa circulatia pe drumurile publice a vehiculelor care nu corespund din punct de vedere tehnic, precum si in cazul in care termenul de valabilitate al inspectiei tehnice a expirat.
Starea tehnica a autovehiculelor , remorcilor care circula pe drumurile publice se verifica de catre politie impreuna cu institutiile abilitate de legislatia in vigoare.
Statia de inspectie tehnica poate functiona daca a fost autorizata. Pentru aceasta ea trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
-    in cadrul ei nu se efectueza operatii de intretinere si reparatii
-    sa permita verificarea simultana a doua sau mai multe vehicule
-    sa fie dotata cu canal de vizitare cu cric si instalatie de iluminare
-    sa fie dotata cu instalatie pentru evacuarea gazelor arse
-    manometru pentru controlul presiunii in pneuri
-    dispozitiv de verificare a adancimii profilului anvelopelor
-    stand de franare cu role
-    rigla de convergenta
-    analizor  de gaze
-    fummetru, apacimetru
-    dispozitiv de masurare a unghiului de cadere
-    aparat de control al franelor
-    lampa portabila de 24 wolti

4.3. CLASIFICAREA ŞI TRATAREA ACCIDENTELOR DE CIRCULAŢIE

În conformitate cu Legea nr. 90/1996 privind Legea protecţiei muncii, prin accident de muncă se înţelege vătămarea violentă a organismului, precum şi intoxicaţia acută profesională, care au loc în timpul procesului de muncă sau în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu.
Prin accident de circulaţie, în sensul Ordinului Ministrului Transporturilor nr. 316/1994, se înţelege orice eveniment dăunător autovehiculelor şi a activităţii de transport, ce a avut loc în timpul circulaţiei pe drumurile publice, pe şantiere, pe drumurile forestiere, datorate nerespectării regulilor de circulaţie sau unei stări tehnice necorespunzătoare a autovehiculelor, având drept consecinţe victime omeneşti sau pagube materiale.

Accidentele de circulaţie se clasifică astfel:
1.    accidente uşoare:
-    determină o incapacitate de muncă individuală până la 30 zile inclusiv;
-    pagube materiale până la 60% din valoarea autovehiculului.
2.       accidente grave:
-    persoane accidentate mortal;
-    persoane rămase definitiv cu infirmităţi;
-    rănirea uneia sau mai multor persoane, determinând o incapacitate de muncă individuală de peste 30 zile;
-    pagube materiale de peste 60% din valoarea autovehiculului.

Aflarea cauzelor şi împrejurărilor în care a avut loc accidentul este un proces complex de cercetare efectuat de organele de poliţie, în paralel cu consiliul de administraţie al agentului economic, deţinătorul autovehiculului.
Indiferent de natura accidentului, agentul economic are obligaţia de a face o investigaţie pe linia administrativă.
Procesul de cercetare al accidentului rutier implică parcurgerea următoarelor etape:
1.    cercetarea şoferului implicat în accident:
-    permisul de conducere – informaţii suplimentare de la organele de poliţie;
-    antecedente penale şi disciplinare;
-    examenul medical şi periodic;
-    capacitatea de conducere;
-    vârsta şi vechimea în conducerea autovehiculului;
-    data angajării în unitate;
-    participarea la realizarea protecţiei muncii.
2.     cercetarea agentului economic:
-    eliberarea foii de parcurs;
-    respectarea traseului programat;
-    planul întocmit, stabilirea locului de parcare şi menţionarea acestuia în foaia de parcurs;
-    verificarea efectuării inspecţiei tehnice în conformitate cu reglementările în vigoare;
-    verificarea executării reparaţiilor curente;
-    dacă s-a efectuat controlul stării tehnice a autovehiculelor.
3.    cercetarea cauzelor producerii accidentului:
-    studierea împrejurărilor în care s-a produs accidentul;
-    abaterile şoferului de la normele de circulaţie pe drumurile publice.
4.     stabilirea celui vinovat de producerea accidentului.
5.    instruirea şoferilor în scopul prevenirii unor cazuri similare de accidente.

Dosarul de cercetare al accidentului de circulaţie va cuprinde:
-    declaraţia şoferului, precum şi a martorilor;
-    schiţa de la locul accidentului, eventual fotografii;
-    proces verbal de constatare la locul accidentului;
-    nota de constatare a stării tehnice a autovehiculului;
-    evaluarea pagubelor;
-    comunicarea făcută organelor de poliţie privind cauzele accidentului;
-    proces verbal încheiat de comisia de cercetare.

Toţi agenţii economici care efectuează transportul de marfă şi persoane au obligaţia, la producerea unui accident, să înregistreze la Serviciul Rutier Judeţean.  

4.4. ASIGURĂRILE ŞI REASIGURĂRILE ÎN ROMÂNIA

În România activitatea de asigurare se desfăşoară sub forma asigurărilor facultative şi obligatorii prin contractul de asigurare, asiguratul se obligă să plătească o primă asiguratorului, iar acesta se obligă ca la producerea unui anume risc să plătească asiguratului sau beneficiarului despăgubirea sau suma asigurată, în limitele şi termenele convenite.
Tipul de asigurări practicate în România:

1.    Asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru pagube produse terţilor prin accidente de autovehicule.
Persoanele fizice şi cele juridice care deţin autovehicule supuse înmatriculării în România sunt obligate să le asigure pentru cazurile de răspundere civilă ca urmare a pagubelor produse terţilor prin accidente de autovehicule pe teritoriul României.
Se consideră că sunt întrunite elementele răspunderii civile faţă de terţe persoane şi se acordă despăgubiri atunci când rezultă:
-    săvârşirea unei fapte ilicite de către deţinătorul sau conducătorul autovehiculului care a produs accidentul;
-    existenţa unui prejudiciu produs persoanei păgubite;
-    existenţa unei cauze între prejudiciul suferit de persoana păgubită şi fapta ilicită a deţinătorului sau conducătorului autovehiculului care a produs accidentul;
-    culpa deţinătorului sau conducătorului autovehiculului în săvârşirea faptei ilicite, cauzatoare a accidentului.
2.    Asigurarea CASCO
Prin această asigurare se asigură autovehiculele pentru avarii şi furt. Sunt asigurate, de asemenea, remorcile trase de autovehicule asigurate, supuse înmatriculării în România. Riscurile pentru care se acordă despăgubiri pentru pagube materiale direct cauzate autovehiculului descris în poliţă, atât în staţionare cât şi în circulaţie sunt:
-    avarii accidentale ca urmare a ciocnirii, lovirii sau izbirii cu alte vehicule sau cu orice alte corpuri mobile sau imobile;
-    avarii ca urmare a incendiului, trăsnetului, ploii torenţiale, furtună, uragan, cutremur, alunecare de teren;
-    despăgubiri, în limita sumei asigurate, a cheltuielilor legate de asigurare, o singură dată pe eveniment.
3.    Asigurare de bunuri
În asigurarea de bunuri, asiguratorul se obligă ca la producerea riscului asigurat să plătească asiguratului, beneficiarului desemnat sau celor de drept o despăgubire.
Asiguratul trebuie să aibă un interes cu privire la bunul asigurat.
Asiguratul este obligat să întreţină bunul asigurat în bune condiţii şi în conformitate cu dispoziţiile legale, în scopul de a preveni producerea riscului asigurat.
Despăgubirile ce se plătesc de asigurator se stabilesc în funcţie de starea bunului din momentul producerii riscului asigurat.
Despăgubirile nu pot depăşi valoarea bunului din momentul producerii riscului asigurat, cuantumului pagubei şi nici suma la care s-a făcut asigurarea, dacă nu s-a prevăzut altfel în contractul de asigurare.
4.    Asigurarea de persoane
În asigurarea de persoane, asigurătorul se obligă ca la producerea riscului asigurat să plătească o sumă asiguratului.
Suma asigurată se plăteşte asiguratului sau beneficiarului desemnat de acesta. În caz de deces a asiguratului, dacă nu este desemnat un beneficiar, suma se plăteşte moştenitorului, în calitate de beneficiar. 
Asigurătorul nu datorează suma asigurată, dacă riscul asigurat a fost produs prin sinuciderea asiguratului în termen de doi ani de la încheierea contractului sau prin comiterea cu intenţie a unor fapte grave prevăzute în contractul de asigurare sau dacă un beneficiar a produs intenţionat decesul asiguratului, suma plătindu-se moştenitorilor legali.

5.    Reasigurarea
Operaţiunile de reasigurare completează activitatea de asigurare prin cedarea şi primirea unor riscuri pe piaţa internă şi internaţională de asigurări
Prin reasigurare asigurătorul, în calitate de reasigurător, primeşte prime de asigurare, în schimbul cărora contribuie, potrivit obligaţiilor preluate, la suportarea indemnizaţiilor pe care reasiguratul le plăteşte la producerea riscului care a făcut obiectul reasigurării. Asiguratorul, în calitate de reasigurat, cedează prime de reasigurare în schimbul cărora reasigurătorul contribuie, potrivit obligaţiilor preluate, la suportarea indemnizaţiilor pe care reasiguratul le plăteşte la producerea riscului care a făcut obiectul asigurării.
Reasigurarea nu stinge obligaţiile asigurătorului şi nu stabileşte nici un raport juridic între asigurat şi reasigurat.
Raporturile dintre reasigurat şi reasigurător, drepturile şi obligaţiile fiecărei părţi se stabilesc prin contractul de reasigurare.
6.    Asigurarea în trafic internaţional – TIR
Această asigurare este facultativă de tip „CASCO” pentru răspundere civilă şi „CARGO” pentru marfă şi se încheie cu respectarea prevederilor Convenţiei Internaţionale de Asigurare „Cartea Verde” – Geneva 1959 de către societăţi abilitate pentru efectuarea acestor asigurări.
Neasigurarea în trafic internaţional sau expunerea acestei asigurări pe teritoriul statelor semnatare ale Convenţiei obligă deţinătorul la respectarea legislaţiei naţionale privind asigurarea pe teritoriul ţării respective.

5. ACCIDENTE RUTIERE:  PROFILAXIE  ŞI  PRIM AJUTOR

5.1. FACTORII IMPLICAŢI ÎN ACCIDENTUL RUTIER

Evoluţia societăţii umane a condus în prezent la o dependenţă ridicată a omului de mijloacele de transport. Alternativele şi oferta tehnică a transportului s-au diversificat şi perfecţionat continuu. Între acestea transportul rutier ocupă un prim loc. Creşterea numărului de autovehicule a determinat, însă, şi o mărire a riscului de accidentare.
Cauzele care favorizează situaţia accidentală sunt în general bine cunoscute şi, prin aceasta, pot conduce la o profilaxie a accidentelor, la o conduită preventivă în trafic.
Factorii implicaţi în accidentul rutier pot fi grupaţi în patru categorii: factorul drum, factorii de mediu, factorul autovehicul şi factorul om.
Factorul drum creşte riscul de accident prin lipsurile sale de calitate (terasament şi carosabil erodat, denivelări, întreţinere defectuoasă – inclusiv marcaje şi indicatoare rutiere, îngustime, curbe necorespunzătoare ş.a.).
Factorii de mediu, precum vânt, ploaie, ceaţă, mâzgă, polei, zăpadă modifică condiţiile şi parametrii de trafic (vizibilitate, distanţă de frânare, stabilitate pe direcţia de înaintare etc).
Factorul autovehicul poate favoriza situaţiile accidentale prin prezenţa unor defecţiuni la sistemele de iluminare-semnalizare, direcţie şi frânare. Rularea cu viteză ridică poate scoate autovehiculul de sub control (derapare, mărirea spaţiului de frânare).
Factorul om are postura principală în producerea accidentului rutier (chiar peste 80%), fie că este la volan, este pasager sau este pieton. În consecinţă, prevenirea accidentelor de circulaţie se adresează în măsura cea mai mare omului, aflat în dubla calitate de autor şi victimă a accidentului. Elementele umane care trebuiesc luate prioritar în consideraţie sunt de domeniile psihologic, fiziologic şi patologic.

5.2. ELEMENTELE PSIHOLOGICE

Elementele psihologice prezintă o importanţă deosebită în asigurarea siguranţei circulaţiei. Trăsăturile de caracter ale conducătorului pot marca ţinuta de mers a autovehiculului.
Lipsa de disciplină, agresivitatea, violenţa, egoismul, orgoliul, superficialitatea şi indolenţa, lipsa de fermitate, neîndemânarea la volan pot fi tot atâtea cauze de accident.
Extremele inteligenţei pot fi la fel de vinovate: un grad scăzut de inteligenţă nu realizează la timp situaţia de pericol, în vreme ce la un grad prea ridicat poate apărea o detaşare prin abstractizarea pericolului. Intelectualitatea, o cerebralitate activă în general sunt predispuse frecvent la accidente, datorită preocupărilor mentale simultane, prin care şofatul devine activitate de fond, iar o alta secundară trece temporar în faţă.
Afectivitatea conduce persoanele emotive la situaţii de accident relativ mai frecvent.
Instabilitatea neuropsihică caracterizată de nervozitate, agitaţie, nerăbdare, logoree, ş.a., favorizează producerea accidentului rutier, cât şi incoerenţa în conducere (porniri şi opriri repetate, frâne şi întreruperi frecvente, acestea conducând şi la o creştere a consumului de combustibil).
Atenţia este un factor psihologic principal, totuşi. Când aceasta este concentrată, în dauna celei distributive mai mobile şi mai largi, expune mai des la risc. Testele psihologice au posibilitatea de a releva factorii individuali de risc şi de a elimina persoanele cu grad mare de risc.

5.3. ELEMENTELE FIZIOLOGICE

Elementele fiziologice legate de vârstă, stare fiziologică (alimentaţie, oboseală, sarcină, etc), viteza de reacţie ş.a., pot influenţa decisiv capacitatea de conducere auto.
La vârstele tinere (îndeosebi între 18-25 ani) se produc frecvent accidente, datorită preponderenţei unor elemente psihologice, precum spiritul competitiv, plăcerea de a risca, nonconformismul. O dată cu înaintarea în vârstă (peste 60 ani) scad gradul de percepţie, viteza de reacţie, reflexele, ceea ce predispune la accident.
Alimentaţia poate de asemenea afecta activitatea de conducere prin satisfacerea/nesatisfacerea fiziologică şi de conţinut nutritiv. Conducerea pe nemâncate, obicei frecvent la conducătorii auto începători, supune organismul la hipoglicemie (scade concentraţia glucozei din sânge) şi la manifestările consecutive de ameţeală, dureri de cap, tulburări de vedere, tulburarea reflexelor şi chiar la pierderea cunoştinţei. La polul opus, supraalimentarea are şi ea influenţe negative asupra actului conducerii datorită balonărilor, limitării posibilităţii de mişcare, somnolenţei (prin diminuarea fluxului sanguin antrenat în digestie). Se recomandă conducătorului auto să se alimenteze la 2-3 ore de mers continuu, folosind alimente uşor digerabile, cu lapte, brânzeturi, şuncă, fructe, dulciuri, răcoritoare, ceai rece sau cafea în cantitate mică ş.a.
Consumul de alcool este exclus cu toată seriozitatea, deoarece scade viteza şi precizia percepţiei, reflexele şi coordonarea mişcărilor, tulbură procesele gândirii, fapte ilustrate de o statistică reală binecunoscută în frecvenţa accidentelor rutiere. Nivelul de alcoolemie în sânge luat ca prag acceptat pentru conducătorii auto poate diferi de la o ţară la alta, ca şi răspunsul individual la aceeaşi concentraţie în sânge. Din prudenţă, se înclină către eliminarea prezenţei alcoolului în sângele conducătorului auto, fapt ce ar putea fi realizat prin omiterea alcoolului din consumul alimentar al ultimelor 12 ore, înainte de cursă.
Oboseala poate conduce de asemenea la accident, fie că este datorată unei activităţi anterioare urcării la volan, fie că apare la mers neîntrerupt pe un interval prelungit de timp. Odihna insuficientă, lipsa de somn, monotonia drumului sunt cauze care grăbesc instalarea oboselii. Evoluţia acesteia se face în două etape: faza senzorială cu tulburări de vedere, de auz şi cu diminuarea capacităţii de concentrare şi faza motorie, cu scăderea reflexelor şi a coordonării mişcărilor. Pentru remediul primei faze se poate opri într-un popas de 10-20 minute, timp în care se recomandă plimbări scurte şi mişcări de înviorare sau repaus orizontal; de mare eficienţă este un somn de 20-30 minute. Pentru oboseala la volan se practică pauze de 2-3 ore sau la fiecare 150-200 km parcurşi.
Pentru femeia însărcinată şi în special în lunile avansate, nu se recomandă şofatul pe distanţe lungi şi în afara unor urgenţe deosebite. Tensiunea şi riscurile activităţii de conducere nu trebuie să solicite suplimentar organismul femeii însărcinate.
Viteza de reacţie introduce o componentă fiziologică în viteza de circulaţie: momentul deciziei şi spaţiul de frânare. Organismul are nevoie de câteva zecimi de secundă de la observarea unui obstacol pentru prelucrarea informaţiei şi până la decizia de frânare. Spaţiul parcurs până la frânarea efectivă este cu atât mai mare cu cât viteza de rulare este mai mare, asemănător cu spaţiul parcurs după acţionarea frânelor. În concluzie, vitezele de circulaţie ridicate cresc riscul de accident şi reduc posibilitatea unei intervenţii salvatoare prin frânare.
Donarea onorifică de sânge se face prin recoltarea de la donator a unei cantităţi de 250 ml de sânge. În urma recoltării pot să apară manifestări precum: stare generală proastă, ameţeli, cefalee, hipotensiune în ortostatism, paloare, transpiraţii reci, tulburări de vedere. În această situaţie se recomandă conducătorilor auto să nu efectueze imediat deplasări la volan.            

5.4. ELEMENTELE PATOLOGICE

Elementele patologice apar printre cauzele unor accidente rutiere datorită afectării organismului conducătorului auto de către unele boli. Între acestea, cele mai însemnate sunt bolile cronice şi degenerative (cele acute determină întreruperi temporare, cu repaus pentru tratament).
În deplasări de vacanţă pot să mai intervină afecţiuni acute manifestate prin febră, dureri musculare/articulare, de cap, ameţeli, crize de lumbago sau sciatică cu jenă şi limitare în mişcări etc, contraindicate la conducerea autovehiculului.
Grupa bolilor cronice este dominată de afecţiunile cardio-vasculare: asteroscleroza, hipertensiune arterială, cardiopatie ischemică etc, care pot provoca tulburări grave în timpul conducerii, cu favorizare de accidente rutiere. Persoanele afectate de hipertensiune osculantă, cu tulburări majore ale inimii (angina pectorală) sau post infarct miocardic au contraindicaţie la şofat.
Bolile sistemului nervos, între care, de mare gravitate, epilepsia cu pierderea cunoştinţei, bolile de nutriţie, precum diabetul (în special persoanele insulino-dependente) sau stările hipoglicemice, afecţiunile auzului (hipoacuzia uni sau bilaterală), afecţiunile vederii (daltonism, acuitate, percepţie şi stabilitate slabe) pot fi tot atâtea cauze ale accidentelor rutiere.
Controlul medical la acordarea permisului auto şi ulterior este o consecinţă a conştientizării riscurilor prezentate de afecţiunile organismului uman care pot influenţa negativ circulaţia şi siguranţa rutieră şi a conducătorului auto.

5.5. MEDICAMENTELE

Împreună cu bolile trebuie luate în consideraţie şi medicamentele. Consumul de medicamente fără aviz medical şi necontrolat (doza, momentul administrării) poate avea influenţă asupra capacităţii de conducere a maşinii. Cele mai însemnate grupe de medicamente favorizante ale accidentului de circulaţie sunt:
Ø    Narcoticele (evipan, batinal, epontol, inactin, norcotan, penthan ş.a.) pot produce efecte grave în conducerea autovehiculelor, chiar după anestezii de scurtă durată, precum cele dentare sau de mică chirurgie sau, uneori, chiar la mai multe zile de la administrare;
Ø    Somniferele (bromoval, ciclobarbital, dormital, extraveral, fenobarbital, nitrazepam, pasinal, ş.a.) administrate de multe persoane chiar în concedii pentru odihnă mai bună au acţiune inhibantă, uneori prelungită (sesizabilă de ex. în dimineaţa următoare administrării);
Ø    Tranchilizantele (diazepam, hidroxizin, meprobamat, napoton, ş.a.) au efect sedativ, fapt pentru care este utilizat de unii conducători auto amatori şi începători, fără a cunoaşte pragul care duce la scăderea capacităţii de reacţie şi mai departe la riscul unor accidente grave;
Ø    Neurolepticele (clordelazin, largactilul, emetiralul, romerganul, romtiazinul, torecanul, ş.a) cu efecte anticonvulsivante, deconectoare şi antivomitive prelungite până la crearea de situaţii accidentale în trafic;
Ø    Stimulente ale sistemului nevos (benzidrina, cafeina, stricnina ş.a.) cu efect excitant în stimularea reacţiilor şi depăşirea capacităţii normale, cresc viteza de reacţie, dar şi riscul de producere a accidentelor rutiere;
Ø    Antihipertensive (clonidina, hipazinul, hiposerpilul, hipopresol, propanorol, ş.a.) duc la scăderea uneori bruscă a tensiunii arteriale, cu efecte nedorite şi favorizante de situaţii accidentale;
Ø    Antihistaminice (clorofenoxamin, feniramin, romergan, torecan, clorocalci, ş.a.) au ca efecte secundare stări de somnolenţă, apatie, adinamie cu reflectare directă în atitudinea de conducere a autovehiculului;
Ø    Medicamente de slăbire (hiporexiante) pot reduce atenţia, puterea de concentrare şi capacitatea de reacţie, ceea ce favorizează producerea de accidente. Fără pretenţia de a fi epuizat lista medicamentelor, este de reţinut că practica administrării acestora cu recomandare medicală şi de verificare a compatibilităţii tratamentului cu activitatea de conducător auto este nu numai necesară, dar constituie şi o obligaţie morală.

5.6 ELEMENTELE DE MICROCLIMAT ŞI DE AMBIANŢĂ

Elementele legate de microclimat şi de ambianţă pot constitui uneori fondul pe care se pot favoriza riscurile de accident.
Ø    Fumatul excesiv într-un spaţiu restrâns determină la unii conducători auto stări de disconfort, slăbirea sau distrugerea atenţiei;
Ø    Supraîncălzirea interiorului autovehiculului pe vreme rece este cauza care duce la moleşire, somnolenţă, diminuarea reflexelor;
Ø    Muzica pe mulţi decibeli scade atenţia, reduce capacitatea de sesizare a informaţiilor sonore din trafic sau de la propriul autovehicul;
Ø    Antrenarea conducătorului auto în discuţii ori la purtarea acestora foarte sonor în jurul sau solicitarea voluntară sau involuntară a altor simţuri ale sale cresc vulnerabilitatea omului de la volan, o dată cu scăderea gravă a atenţiei şi capacităţii sale de conducere. Protecţia pe care trebuie să o asigure partenerii de drum este, până la urmă, şi propria lor protecţie.

5.7. MODALITĂŢILE ACCIDENTĂRII

Accidentele cu victime umane se pot produce faţă de pietoni, faţă de alte autovehicule sau obstacole.
Neatenţia pietonilor la traversarea carosabilului, neacordarea priorităţii de trecere, în zonele marcate, de către unii conducători auto, defecţiuni tehnice la sistemul de frânare sau direcţie ş.a. sunt cauze cu potenţial de accident. În localităţi, în preajma locurilor aglomerate, şcoli şi grădiniţe, copiii constituie un real pericol. Aceştia pot ţâşni pe carosabil după obiecte, după alţi copii sau greşesc terenul de joacă. Accidentarea de către autovehicul se poate produce prin lovire şi tamponare.
Lovirea şi căderea victimei se realizează adesea la viteze mici ale maşinii. Accidentatul va prezenta două tipuri de leziuni: unele datorate impactului cu autovehiculul, frecvent provocate de bara de protecţie, reprezentate de escoriaţii, echimoze, hematoame, contuzii musculare şi fracturi ale oaselor gambei; altele apărute prin căderea pe caldarâm, care pot merge de la simple escoriaţii, până la traumatisme cranio-cerebrale.
Situaţia se agravează în plus când victima este târâtă de maşină. În acest caz apar alte escoriaţii, plăgi tegumentare însoţite de decolări sau striviri, distrugeri musculare, fracturi, leziuni ale organelor interne, precum şi „amprenta cauciucului” lăsată pe tegumente. Dacă faptul se petrece în urma autovehiculului, apar placarde de escoriaţie şi impregnări cu corpi străini.
O modalitate gravă de accidentare (la viteze mari) se mai poate petrece, după lovire, prin proiectarea victimei.
Impactul produs sub centrul de greutate basculează victima peste capotă şi o proiectează în spaţiu.
Impactul plasat deasupra centrului de greutate conduce la proiectarea directă a victimei. Leziunile produse prin lovirea directă pot fi minime în poziţiile tangenţiale, comparativ cu cele prin proiectare.
La tamponări, victima este surprinsă între automobil şi un zid, pom, etc. sau între două autovehicule. Consecinţele accidentului se manifestă prin leziuni de strivire şi distrugeri grave ale diferitelor segmente ale corpului.
Proiectarea conducătorului auto sau a pasagerilor se produce prin decelerări, ca urmare a frânărilor bruşte, a ciocnirilor, derapajelor sau virajelor. În momentul deceleraţiei sau schimbărilor bruşte de direcţie, corpul este împins de forţa de inerţie înainte, pe vechea traiectorie, putând fi deplasat de pe poziţia sa şi chiar proiectat în afara autovehiculului. Localizarea leziunilor în aceste situaţii depinde de poziţia ocupată iniţial, în maşină, de victimă. Clasificarea leziunilor frecvente se face pe cinci sindroame.

5.8. CLASIFICĂRILE LEZIUNILOR

Sindromul volanului se datorează impactului conducătorului auto cu volanul autovehiculului, fiind asociat cu contuzii grave ale peretelui toraco-abdominal (fracturi costale, fracturi cu înfundări ale sternului) sau afecţiuni ale plămânului şi inimii (contuzii şi rupturi bronho-pulmonare şi cardiace). Presiunea creată de aceste organe interne pe muşchiul diafragm îl pot rupe. Duritatea impactului cu volanul mai poate provoca leziuni ale ficatului, stomacului, intestinelor, etc.
Sindromul tabloului de bord este caracteristic pasagerului din dreapta şoferului. Impactul se produce între genunchi şi bord. Leziunile apar atât la nivelul genunchiului, cât şi la nivelul coapsei şi bazinului (fractura de rotulă, fracturi femurale, fracturi coxofemurale).
Sindromul proiectării înainte a extremităţii cefalice afectează toţi pasagerii. Se manifestă printr-un traumatism craniofacial produs la impactul extremităţii cefalice cu Tabloul de bord, cu parbrizul, cu tavanul autovehiculului (pentru cei din faţă) şi cu spătarul sau tavanul (pentru cei din spate). La traumatismul craniofacial pot coexista frecvent plăgi tăiate şi plăgi de contuzie ale frunţii, obrajilor şi nasului (cu intruziuni de cioburi), fracturi ale oaselor frunţii, nasului, dinţilor, hemoragii nazale şi bucale, scurgeri nazale sau auriculare de lichid cefalorahidian. Loviturile puternice la cap pot conduce la pierderea cunoştinţei.
Sindromul du-te - vino al extremităţii cefalice apare la deceleraţii bruşte, când coloana vertebrală cervicală este supusă unei mari tensiuni mecanice, iniţial prin flexia accentuată a capului în faţă, urmată imediat de o hiperextensie pronunţată a capului pe spate. Frecvent au loc fracturi şi luxaţii ale vertebrelor cervicale, cu lezări ale măduvei spinării şi diferite paralizii.          
Sindromul de catapultare al pasagerilor alătură leziuni produse la proiectare cu leziuni apărute la impactul victimei cu solul. Părăsirea autovehiculului se face prin uşile care se deschid, fie prin parbriz.
La motociclete proiectarea este mai violentă şi, în consecinţă leziunile pot fi mai grave decât în situaţia accidentelor de maşină.

5.9.    ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR; GENERALITĂŢI

Majoritatea victimelor din accidentele de circulaţie rutieră provocate de autovehicule, biciclete, vehicule cu tracţiune animală, mor în prima oră de la producere. Gravitatea traumatismelor este una dintre cauze. Rapiditatea acordării primului ajutor medical înaintea şi pe durata transportului victimei la spital reduce cauzele decesului prin asfixiere, hemoragie, şoc traumatic, stop cardiac şi respirator.
Primele gesturi de salvare la faţa locului constau în:
v    Degajarea victimelor blocate în autovehicul;
v    Examinarea clinică rapidă, dar corectă a accidentelor;
v    Oprirea hemoragiilor şi combaterea durerii;
v    Prevenirea asfixierii prin degajarea cailor respiratorii;
v    Efectuarea manevrelor necesare menţinerii funcţiilor vitale;
v    Amplasarea accidentaţilor pe o targă;
v    Transportul în prima jumătate de oră, la o unitate spitalicească.

5.10. DEGAJAREA VICTIMEI
Degajarea rapidă a victimelor blocate în autovehicul este obligatorie, atât pentru îndepărtarea pericolului de incendiu sau explozie, cât şi pentru luarea măsurilor de prim ajutor. Evacuarea victimei se face cu respectarea principiului alinierii axului cap – gât – trunchi. Poziţionarea pe sol se va face la o distanţă de autovehicul care să asigure suficienta securitate. Prima manevră după deschiderea portierei, care se aplică conducătorului auto accidentat, este eliberarea picioarelor acestuia de pe pedale.
Celelalte manevre sunt comune tuturor accidentelor:
v    Salvatorul sprijină ceafa accidentatului cu un braţ, iar cu mâna cealaltă mandibula;
v    Aplicarea braţului victimei dinspre lateral spre abdomen, după ce salvatorul o apucă cu una din mâinile sale pe la spate şi pe sub axilă.
v    Cu cealaltă mână, salvatorul imobilizează mandibula accidentatului, iar cu obrazul fixează suplimentar extremitatea cefalică a acestuia;
v    Printr-o mişcare de tracţiune – rotaţie, accidentatul este scos de pe scaun; una-două persoane intervin suplimentar pentru rotaţia membrelor inferioare şi depunerea victimei pe sol.
Când situaţia nu impune o urgenţă imediată, degajarea victimelor trebuie să fie făcută de câte o echipă de salvare, cu mişcări bine sincronizate. Accidentatul este culcat pe banchetă, cu faţa în sus. Targa este în prelungirea banchetei, iar victima este trasă pe aceasta la nivelul capului şi picioarelor, în timp ce a  treia persoană ridică victima la mijloc, de haine. Alinierea segmentelor corpului este respectată.

5.11.      EXAMINAREA CLINICĂ
Examinarea clinică a accidentatului se face rapid, corect şi metodic, cu evitarea mobilizărilor inutile ale victimei. Se va cerceta iniţial starea de conştienţă şi prezenţa funcţiilor cardiacă şi respiratorie. Se urmăreşte identificarea hemoragiilor, prezenţa altor răni şi a fracturilor.

5.12    TRUSA DE PRIM AJUTOR
Inventarul trusei de prim ajutor se compune din:
o    Instrumentar:
ü    Foarfecă (1 buc.);
ü    Pipa Gueddel (mărime 10/adulţi şi 4/copii; 2 buc.);
ü    Ace de siguranţă (8 buc.);
ü    Atele (2 buc);
o    Materiale consumabile:
ü    Alcool medical (50-70 ml);
ü    Alcool iodat 1% (30ml);
ü    Cloramină 0,2 – 2% (30ml);
ü    Apă oxigenată (50ml în sticlă de plastic);
ü    Faşă tifon (3 buc.);
ü    Comprese tifon sterile (5 pachete);
ü    Leucoplast (1 rolă);
ü    Seringi unică folosinţă (3 buc.);
ü    Apă (50 ml);
ü    Săpun (1 buc);
ü    Garou (40 cm; 2 buc.);
ü    Mănuşi unică folosinţă (1 pereche);
o    Medicamente:
ü    Analgezic (algocalmin, aspirină, piafen);
ü    Antispastice (lizadon, scobutil);
ü    Antiinflamator (diclofenac, paduden, indometacin);
ü    Să fie cunoscut conţinutul trusei şi modul de utilizare;
ü    Să fie înlocuit materialul utilizat sau care  nu mai corespunde;
ü    Alte dispozitive medicale opţionale (folie termoizolantă, dispozitive de conservare şi protecţie corporală etc).
Dotările cu truse medicale se vor face astfel:
ü    1 trusă medicală auto pentru autovehiculele cu mai puţin de 15 locuri;
ü    2 truse medicale auto pentru autovehiculele cu mai mult de 15 locuri;
ü    1 trusă medicală auto pentru autovehiculele care prin construcţie depăşesc 6 km/h.

5.13. HEMORAGIA
Hemoragia constituie pierderea de sânge în afara sistemului vascular. Un adult standard (70 kg) deţine 5-6 litri de sânge. Hemoragiile por fi arteriale, venoase sau capilare, funcţie de  vasul sanguin afectat. După cantitatea de sânge pierdut acestea pot fi mici (500-600 ml), medii (1/3 din volumul sanguin), mari (1/2 din volumul sanguin), letale (peste ½ din volumul sanguin). După locul scurgerii sanguine, pot fi întâlnite hemoragii externe, interne, exteriorizate (sângele se scurge printr-un organ ce comunică cu exteriorul).
Semne de recunoaştere: agitaţie, paloare, ameţeli, cefalee, extremităţi şi transpiraţii reci, hipotensiune arterială, respiraţie şi puls accelerate, frison, convulsii, dilatarea pilulelor.

Prim ajutor
·    Degajarea victimei;
·    Poziţionarea victimei pe spate, cu capul mai jos ca nivelul trunchiului;
·    Stabilirea tipului de hemoragie;
·    Oprirea hemoragiei  de tip:
-    arterial prin compresiune manuală, mai sus de plagă;
-    venos prin aplicarea garoului deasupra plăgii;
-    de tip capilar prin pansament compresiv.
·    Poziţionarea victimei pe targă, în vederea transportului la spital;â
·    Supravegherea victimei pe durata transportului;
·    Acoperirea pentru evitarea frisoanelor;
·    Hidratare dacă victima este conştientă;
·    Observare puls, respiraţie, tensiune, transpiraţie, culoare tegumente, mărime pupile, stare generală.

5.14. STOPUL RESPIRATOR
Oprirea bruscă a activităţii pulmonare
Semne de recunoaştere:
Ø    Diminuarea sau oprirea mişcărilor respiratorii;
Ø    Învineţirea tegumentelor;
Ø    Accelerare puls;
Ø    Pierderea cunoştinţei.
Verificarea activităţii pulmonare se face prin dispunerea unei oglinzi în dreptul gurii şi nasului victimei (care se aburesc) sau a unei coli de hârtie (care oscilează).
Resuscitarea funcţiei respiratorii se poate face prin respiraţie artificială gură la gură sau  gură la nas (când există blocaj mandibular).
Prim ajutor
v    degajarea victimei;
v    poziţionarea victimei: pe spate, cu umerii ridicaţi, folosind un material moale, sub omoplaţi;
v    salvatorul se poziţionează în genunchi, lateral dreapta faţă de capul victimei;
v    hiperextensia capului;
v    pensarea nărilor;
v    controlul eficacităţii manevrei prin observarea mişcării cutiei toracice;
v    repetarea insuflaţiilor: 14-16/ min. la adult; 20/min. la copil;

5.15. STOPUL CARDIO-VASCULAR
Oprirea bruscă a activităţii inimii.
Semne de recunoaştere:
ü    puls slab sau abundent la artera carotidă;
ü    relaxarea completă a musculaturii (pierderi de urină şi materii fecale);
ü    pierderea reflexelor;
ü    mărirea pupilelor;
ü    transpiraţii reci;
ü    greutate în respiraţie;
ü    moarte clinică în 30”;
ü    moarte biologică în 90”;
Prim ajutor
Resuscitarea în stopul cardiac se face prin masaj cardiac extern. Verificarea activităţii cardiace se face prin palparea pulsului la artera carotidă.
Măsurile de prim ajutor constau în:
o    degajarea victimei;
o    poziţionarea cu capul mai jos ca trunchiul;
o    efectuarea masajului cardiac: - se acţionează pe treimea inferioară a sternului cu podul palmei mâinii stângi, peste care se aplică podul palmei mâinii drepte; se exercită scurt şi energic o presiune asupra sternului astfel încât acesta să se deprime cu 4-6 cm spre coloana vertebrală; se lasă toracele să revină spontan, fără ca mâinile să se ridice de pe sternul accidentatului; se repetă manevra de 60 ori/min.
o    se transportă victima la spital.

5.16. PLAGA   
Rana sau plaga reprezintă o întrerupere a continuităţii tegumentului, ca rezultat al unui traumatism, devenind astfel poarta de intrare a microbilor în organism. Plăgile pot fi distinse după mărimea lor: zgârieturi: - superficiale, când sunt afectate straturile pielii; - profunde, când sunt afectate masa musculară, vasele de sânge, nervii, diferite organe.
Semne de recunoaştere:
Ø    durere;
Ø    impotenţă funcţională;
Ø    hemoragie.
Este important ca tratamentul primar al rănii să se facă în primele 6 ore de la poducere.
Prim ajutor
Ø    hemostaza;
Ø    administrarea calmantelor;
Ø    curăţare, dezinfecţie şi pansarea rănii;
Ø    zona rănită va fi aşezată în poziţie de repaus;
Ø    se transportă victima la spital;
Ø    pe durata tratamentului vor fi urmărite: puls, respiraţie, hemoragie, culoare tegumente, transpiraţie, stare generală.
Atenţie! Nu se alică iod pe plagă! Nu se aplică unguente sau prafuri în plagă! Nu se aplică vată direct pe plagă! Nu se apasă şi nu se masează plaga! Nu se vor efectua noduri deasupra rănii în cazul în care pansamentul este fixat cu faşa!

5.17. FRACTURA
Reprezintă întreruperea continuităţii unui os asupra căruia a acţionat o forţă mecanică externă. După agentul cauzal, fracturile pot fi patologice (tumori, boli de vase) sau traumatice.
Prim ajutor în fracturi deschise
·    degajarea victimei;
·    poziţionarea victimei în funcţie de zona afectată;
·    interzicerea oricărui tip de mişcări;
·    hemostaza;
·    curăţirea, dezinfecţia şi pansarea rănii;
·    administrarea calmantelor;
·    imobilizarea provizorie a fracturii;
·    transportul la spital.

5.18. TRANSPORTUL ACCIDENTAŢILOR
Acordarea primului ajutor în bune condiţii necesită parcurgerea următoarelor etape:
v    degajarea victimei;
v    poziţionarea victimei în funcţie de starea în care se află;
v    acordarea primului ajutor;
v    ridicarea de pe sol şi pregătirea victimei pentru transportul la spital.
În vederea asigurării unui transport optim se va ţine cont de:
v    manevrele de resuscitare cardio-respiratorie, care trebuie repetate şi pe durata transportului;
v    victima să fie transportată numai după ce a fost obţinută compensarea funcţiilor vitale;
v    capul victimei va fi aşezat către direcţia de deplasare.